500 matches
-
tandem cu Satanael (după ce îi ia particola divină -el, lipsindu-l astfel de puterea lui creatoare) se joacă cu noi un joc cosmic care are drept țintă să ne toace mărunt în mii de bucățele minuscule, să ne sfarme în teascul ei și apoi să ne bage fără milă pe toți la Moara socială de măcinat indivizi. Eu cred, totuși, că nici Satana -el și nici măcar zeița Maya, la fel ca și noi, nu știu nici ei cum se fac ”mașinuțele
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
de doar 200 de euro, iar grecii - cea mai îndatorată țară din UE, vândută FMI-ului pentru 50 de ani - au pensii de 1600 de euro, mult mai mari chiar decât nemții, care au pensii de 1000 de euro. Iată “Teascul” din UE în care suntem tescuiți, hibridizați, purificați și măcinați la moara socială de măcinat indivizi pe “Insula roșie ADN” (ADN materie pozitivă și ADN materie negativă), aflați în comă tehnică și politică la nivel social planetar! Cam în acest
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
albi de nori, Un cârd, agale, de cocori Se-ngână cu privighetori Făcându-i parcă de ocară; Însă aud osii de care Și zarvă mare peste vii ... Din mâini țesute-n flori de ii Coboară iz de razachii Spre ale teascului izvoare ... Dar, ce să mai întreb prorocii(!) Căci mi-au ajuns ochii s-o vadă Pe Mărioara prin ogradă, Înnumărând, pusă pe sfadă, Că tot nu îi ieșeau ... bobocii! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Toamna / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TOAMNA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340545_a_341874]
-
răcoarea din fântână recompensa și-o amână trubaduri pe îndelete își petrec răcoarea duzii a secat de cald cișmeaua sacagiul cu giubeaua vânzătorul de iluzii pâlpâie un foc de vreascuri neputințele din sobe numai gusturile snobe nopțile dau foc la teascuri Referință Bibliografică: Cât pustiu, atâta sete / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul II, 10 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CÂT PUSTIU, ATÂTA SETE de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341457_a_342786]
-
deosebită pe care o acordă Cuvântului este ilustrată de valorificarea lui sprijinindu-se pe elementul figurat, pe conotație și versificație: „Juliți de sunt genunchii de iubire,/ cu iasca vremii îți voi da de știre,/ iar cu amnarul șchiopătând - scânteie:/ din teascul Frumuseții beau vinul tău, Femeie!” Elementele esențiale în susținerea eșafodajului prozodic (versul, rima, ritmul) nu impresionează prin ele însele, ci se convertesc în fapte de stil, ineditul și farmecul lor rezidă în felul în care construiesc imaginea și ideea poetică
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
Pământ: sunt prea multe popoare de iepuri, prea mulți Zei Sifilitici purulenți, cocoșați și șchiopi; și prea multe vulpi care se plâng ca strugurii sunt acri. Să ne pregătim mai întâi Securea-Dublă cu care vom doborî Copacul abundenței și apoi Teascul în care să-i stoarcem și să-i presăm la rece până ce li se usucă de tot intelectul activ. Și abia după aceea să organizăm această Călătorie selenară privată, cosmico-atemporală, cu vehicule biologice sănătoase și netehnologizate. Zise Președinta femeilor cu
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
negru cu măciulie de argint. Deocamdată trăim ca vai de lume și stăm toate acum pe Pământ în niște case cenușii și pătrate, puse una peste alta și încălzite de Soarele de ura și de Noaptea de dragoste, scufundate în Teascul Bătrânei Europei cu Leul verde care înghite Soarele din Baia lui Mercur cu patru fețe și o mie de nume de zei și de zeițe fără chip! Un singur pas greșit și ne dezintegram în atomi de uraniu îmbunătățit și
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
orașului Construit pe numele unei catedrale de suflet În care copii veacului au fost decapitați Cu povești marxiste Sunt într-o prelungă insomnie zadarnică respirație A plămânilor mutați în pieptul unei veri Sunt căderea unei bucurii când stugurii Alunecă în teascuri îmbrățișând orașul Cluj De sub călcâiul Someșului. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Poezii de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 750, Anul III, 19 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342406_a_343735]
-
în dreptul uzinei electrice, azi Casă de Cultură. {n 1928 a început pavarea șoselei din dreptul primăriei actuale până la izvorul Caciulata, ea fiind terminată și canalizata în cursul anului 1944. Sunt menționate 9 nuclee industriale: 4 mori, 4 poverne și un teasc de ulei ce prelucrau produse agricole și pomicole, dar cea mai însemnată activitate era exploatarea băilor, aceasta rămânând până azi aceea care dă faima localității. Pentru dezvoltarea stațiunii un loc aparte îl ocupă darea în folosință a căii ferate între
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
voalul de mireasă Și lemnul cum l-au transformat în casă. Veniți aici, ca să vedeți pe ie Lumini de flori, izvor de bucurie, Pe dealuri, în opinca și suman, Cum duse turmă mândrul de cioban. Veniți aici, ca să vedeți în teascuri Cum mustul se preface-n vin, de veacuri, Admira trandafirul din covor, Acesta-i cel mai strașnic dar al lor. Veniți aici, să învățăm acum Cum să trăim viața si-nca,cum, Din viața lor să știm ce să alegem
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
aceste drumuri vii Eu îți întind tăcerea , ca să o prinzi de mână Și să plecăm prin viață, nebuni ca doi copii E toamnă-n calendare , în suflet primavară Tăcerea ne întinde capcane și năluci Eu îmi urmez uimirea căderilor în teascuri Cu buze aromate , cu fantezii și nuci Privirea ta stârnește melancolii febrile Tu îmi întinzi privirea firesc, ca si o nadă Mii se furnică gura când salivez petale Iar sânii tăi pe ramuri așteaptă ca să cadă. Să-nceapă atunci dezmațul
TOAMNA de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379842_a_381171]
-
aceste drumuri vii Eu îți întind tăcerea , ca să o prinzi de mână Și să plecăm prin viață, nebuni că doi copii E toamnă-n calendare , în suflet primăvară Tăcerea ne întinde capcane și năluci Eu îmi urmez uimirea căderilor în teascuri Cu buze aromate , cu fantezii și nuci Privirea ta stârnește melancolii febrile Tu îmi întinzi privirea firesc, ca și o nadă Mii se furnică gură când salivez petale Iar sânii tăi pe ramuri așteaptă ca să cadă. Să-nceapă atunci dezmățul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
parchet.... II. TIMPUL RECOLTEI, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. Timpul recoltei Se spune despre toamnă, că-i timpul nostalgiei Și îți trimite gândul la lumea poeziei, Atât de-mbietoare ca mustul tras în teascuri Ce în curând tăria-i îți face viața vreascuri La fel ca și iubirea trecând prin anotimpuri Culege rodul toamnei turnându-l peste chipuri. Și astfel îți dai seama cât este de bogată Recolta din iubire, în suflet adunată. Cei
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
Nici nu mai știu ce anotimp mă ține Să dau trăirilor și foc și viața A renăscut armata de ondine Speranțele au revenit din ceață La ceas de toamnă negurile nasc Iubirile ce-adună depărtarea Cu un poem, nesocotit de teasc, Sa-nfrunte anotimpuri și uitarea Trăind tăcerea în singurătate Ghicești chemări ce-și caută ecou Dorințele firești, de libertate, Sunt exprimate tainic în argou Virgil Ciucă New York 12 octombrie 2015 Referință Bibliografica: În prag de toamnă / Virgil Ciucă : Confluente Literare
ÎN PRAG DE TOAMNĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380620_a_381949]
-
întru Dumnezeu și Creația Sa, întru ecumenismul culturii ca unitate în diversitate, prefigurându-se astfel idealul ortodox cultural creștin. Fiecare cuvânt de har este o mlădiță a Pomului vieții Neamului, în care rodește divin Limba noastră cea sfântă. Limba este teascul cugetului în care se frământă petalele gândului înmiresmat din care se prelinge apoi licoarea serafică a cuvântului. Când sufletul poartă în sânul său lumina cunoștinței dumnezeiești, limba grăiește pururi mireasma Duhului Sfânt. Trupul trebuie așadar ctitorit lăcaș sfânt al sufletului-biserică
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
Acasa > Poeme > Emotie > CANȚONETE CU STICLETE 5 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Fă-mă joacă de închipuire teasc de șlefuire leac de regal colind frângere să pot să mă cuprind să mă învăț din săruturi cu răsfăț fă-mă floare de micsandră tandră tandră muză tandră și-ntre patimi la răscruci să te duci să nu te duci
CANŢONETE CU STICLETE 5 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373915_a_375244]
-
ne surprinde cu expresii simple, dar, în același timp, pline de realități ce există în afara conștiinței omenești și independent de ea. Deci: „Fă-mi, Toamnă, dorul mai aprins,/ Să ardă-n mine vreascuri de iubire./ Să mistuiesc ca strugurii în teasc,/ să mă cobor, să mă înalț/ Ca frunza care moare, ca să învie.” (Ruga unui vis pustiu). Mihail Janto (Germania, medic, scriitor, poet) este intelectualul care, la nesfârșit, trăiește cu sufletul între drumuri, cel natal și cel adoptiv, astfel, deznodând mereu
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
reforme Dar personalitatea deosebită a Mitropolitului Nifon și-a pus amprenta și a contribuit la menținerea flacării vieții duhovnicești în această perioadă frământata. Din acest punct de vedere un rol important l-a jucat tipărirea de carte religioasă ieșită de sub teascurile Tipografiei reînființata de Nifon Mitropolitul. Este vechea tipografie munteana, mutată de la Tîrgoviște , odată cu strămutarea Mitropoliei la București, în 1678 . În 1745 i se zicea Tipografia domneasca. Această Tipografie a funcționat până în anul 1836, cănd încetează, spre a fi reînființata de
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
Molitvenicul, Triodul, Evanghelia , Chiriacodromionul , Mineele . Câte din aceste monumente de cultură românească se mai păstrează ?! Depozitele eparhiale au avut ca data limită de colectare cărțile tipărite până la 1830 6/. Oare tipăriturile contemporane perioadei Unirii Principatelor, cât și cele ieșite de sub teascurile Tipografiei Cărților Bisericești să nu prezinte valoare documentara și istorică pentru studiul evoluției vieții religioase ?! Această problemă a fost ridicată încă din anul 1933 . Succesiunea cronologică a cărților de ritual tipărite la Tipografia Cărților Bisericești s-a reconstituit din registrele
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
de flori, vor anii triști s-o șteargă pe fluviu, într-o noapte, în bărci cu lăutarii cîntînd ușor din viori. Dezleagă depărtarea, aprinde foc de vreascuri, tu, cavalerul tristei figuri de semizeu, căci și-au pierdut arhangheli condurii printre teascuri tot bătucind lumina în boabele de seu. Azi, de exemplu, crește fasolea din morminte, mîine, la ora asta, va dănțui un cal, contemporan, haiducii mai fumegă prin flinte, iar decît altul, unul e totuși mai egal. Să ne prefacem singuri
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
copii mutilați, cu soldați uciși din pricina unui pas greșit în interiorul unui teren semănat cu perfidele unelte ale morții. L-am cunoscut pe doctorul Ganea (de la distanță) cu ocazia unei lecturi publice, în cadrul Cenaclului „Artur Silvestri“, din cartea aflată atunci sub teascurile tipografiei. Mi-a dat impresia unui persoane energice, care dovedește virtuozități în mai multe domenii ale artei (compune și cântă la orga electronică, este îndrăgostit de imaginea rafină de cea de a șaptea artă, declamă asemenea unui actor de teatru
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
Articolele Autorului Ramuri de salcie îmi voi așeza -semn la poarta inimii. Iisus Asemeni nouă, sărman, implorând Radiind, răspândind IUBIRE s-a înălțat dar a rămas și-n noi ca tăinuire, umblă fără umbră alungat într-o perpetuă peregrinare, în teascurile lumii aruncat- alteori, cu lanțuri legat zăbala până-n sânge spintecă neînduplecată, ochiul, nu gura, să pot spune: -veți pricepe oare că vedeniile nu pot fi furate și destinul nu poate fi ucis? Tatăăă ... ! Vei auzi ... Vei auzi strigăt Ca un
DE SFINTELE FLORII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347807_a_349136]
-
ziua ta. Atunci ești cu totul a ei, te apasă, te sufocă, te strivește, te ia în stăpânire, până nu mai rămâne nimic din tine. Nici aerul nu ți-l lasă. Cineva spunea: „Dacă m-ar pune acum sub un teasc, si m-ar stoarce, n-ar ieși picătură de zeama din mine”. Cam așa e și cu depresia. Te usucă. Nu mai ești om. Nu mai poți stă pe picioare. Nici să te clatini nu mai ai putere. Doar să
DUMNEAEI, DEPRESIA... de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348324_a_349653]
-
RECOLTEI Autor: Ilie Marinescu Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Timpul recoltei Se spune despre toamnă, că-i timpul nostalgiei Și îți trimite gândul la lumea poeziei, Atât de-mbietoare ca mustul tras în teascuri Ce în curând tăria-i îți face viața vreascuri La fel ca și iubirea trecând prin anotimpuri Culege rodul toamnei turnându-l peste chipuri. Și astfel îți dai seama cât este de bogată Recolta din iubire, în suflet adunată. Cei
TIMPUL RECOLTEI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376895_a_378224]
-
muncă și în cântec. La culesul viilor. Drumul la mustărie, cu dus-întors, repetat, din orice podgorie răsună de rod bogat. Soarele-și toarce raze în fire de mătase și își țese topaze în frunze grațioase. Doar struguri lăcrimează, storși în teascul mustului. Și se învolburează în butoiul vinului. Când ploaia e cernită, povestea se destramă. Toamna-i sărbătorită cu must și cu pastramă. © Maria Filipoiu 31.10.1014 Referință Bibliografică: LA CULESUL VIILOR / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LA CULESUL VIILOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377900_a_379229]