214 matches
-
regiune rocile sedimentare marine din perioada terțiara, cu incluziuni vulcanice de piroclastite din munții Gutâiului. Aceste roci vor fi în perioada miocena și pliocena (înainte cu 9,3 - 65 milioane de ani) în estul și vestul regiunii printr-o ruptură tectonica întrerupte cu zone de vulcanite (dacite și andezite). Principalele filoane de minereu sunt Prin măsurători geotermice a cuarțului hidrotermal s-a stabilit o temperatură între 305 - 180 de grade Celsius. Felul mineralelelor din această zonă se cifrează la un numar
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
ca o inițiere, mult lărgită apoi în cursul sau de "Geomorfologie, cu elemente de geologie" (1969, 1971). Din aceeași perioadă datează și cursurile sale "Europa, Asia" (1967), "Australia, Oceania, Antarctica" (în colab., 1972), și o hartă murală inedită, "Dinamica litosferei, Tectonica Plăcilor", scara 1 : 22.000.000, ilustrare cartografică de uz didactic a tectonicii plăcilor. Preocupat și de unele aspecte teoretice, metodologice ale geografiei, de disponibilitatea fenomenelor geografice de a fi sugestiv ilustrate, toate filtrate prin prisma bogatei sale experiente didactice
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
de geologie" (1969, 1971). Din aceeași perioadă datează și cursurile sale "Europa, Asia" (1967), "Australia, Oceania, Antarctica" (în colab., 1972), și o hartă murală inedită, "Dinamica litosferei, Tectonica Plăcilor", scara 1 : 22.000.000, ilustrare cartografică de uz didactic a tectonicii plăcilor. Preocupat și de unele aspecte teoretice, metodologice ale geografiei, de disponibilitatea fenomenelor geografice de a fi sugestiv ilustrate, toate filtrate prin prisma bogatei sale experiente didactice, în amurgul vieții, în 1976, în colaborare cu Eugen Nedelcu, publică lucrarea "Principii
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
(cunoscută și sub denumirea de tectonica globală) este o teorie modernă a științelor geologice privind procesele tectonice din litosferă (scoarța Pământului), constituind parte a teoriei dinamicii endogene terestre. Teoria dinamicii endogene a Pământului studiază și explică dinamica scoarței terestre: cauza cutremurelelor, geneza vulcanilor, formarea continentelor și
Tectonica plăcilor () [Corola-website/Science/305092_a_306421]
-
altele.) Cele șapte fragmente principale ale scoarței terestre alunecă doar cu câțiva centimetri pe an.De-a lungul timpului,în decursul erelor geologice, unele zone ale scoarței s-au deplasat dintr-o parte în alta a lumii, acest fenomen, numit tectonica plăcilor este cea mai importantă forță care ne modelează planeta. Printre dovezile că mai demult continentele erau reunite într-un singur continent se află: Punctele slabe din scoarța Pământului permit magmei să urce, împingând și fisurând suprafața. odată cu depărtatea lentă
Paleogeologie () [Corola-website/Science/319863_a_321192]
-
Energia geotermica este o formă de energie regenerabilă obținută din căldură aflată în interiorul Pământului. Apă fierbinte și aburii, captați în zonele cu activitate vulcanică și tectonica, sunt utilizați pentru încălzirea locuințelor și pentru producerea electricității. Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la această dată pe glob pentru transformarea puterii apei geotermale în electricitate: "uscat", "flash" și "binar", depinzând după starea fluidului: vapori sau
Energie geotermică () [Corola-website/Science/304465_a_305794]
-
de la Praga G. M. Murgoci este ales președintele Comisiei de cartografiere a solurilor, iar în 1924 este ales președinte al Comisiei pentru întocmirea hărții solurilor din Europa. (Blaga Gh. et al., 1996) Contribuții la dezvoltarea: Cercetări de geomorfologie, stratigrafie și tectonică colinară a regiunilor colinare ale Olteniei:
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
prezintă forma de patrulater, cuprins între Câmpia Dâmbovnicului (în nord), râul Teleorman și Valea Câlniștei, prelungindu-se spre est până la Argeș. Orientarea generală este de la NV către SE. Este o continuare a Câmpiei Piemontane a Piteștilor, atât ca litologie și tectonică, cât și ca resurse ale subsolului. Sunt cunoscute aici numeroase structuri de hidrocarburi acoperite de o întinsă cuvertură piemontană pleistocenă. Este o câmpie de loess, cu altitudini între 90-120 m, coboară, în mod normal, cu o convexitate către SE. Sunt
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
care predomină relieful carstic, reprezentat prin polii, doline(numite vârcane local, exemplu de vale de doline fiind Valea Iabalcei, lungă de 6 km, unde întâlnim aproximativ 50 de doline pe km²), chei(Cheile Carașului), cursuri de ape subterane, izbucuri. Influența tectonicii, respectiv stilul tectonic jurasic efectiv, de cute, în zona Prolaz Iabalcea, a condiționat formarea unor suprafețe structurale și creste, ce contrastează uneori cu relieful platourilor cu doline și polii. Zona Carașova este inclusă în categoria de carst carpatic, de orogen
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
Mrazec, Ștefan Giușcă, Alexandru Codarcea, Nicolae Petrulian ; • Geologie regională, Paleontologie, Stratigrafie: Gregoriu Ștefănescu, Sabba Ștefănescu, Sava Athanasiu, D.M. Preda, Ion Simionescu, Ion Popescu-Voitești, Ion Atanasiu, Mircea Pauca, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Grigore Răileanu, Nicolae Grigoraș, Gheorghe Macovei, Theodor Joja ; • Geologie structurală și Tectonica: Ion Dumitrescu, Vasile Lăzărescu, Vasile Dragoș ; • Hidrogeologie și Geologie inginereasca: Ștefan Ghika-Budești, Mathei Drăghiceanu, Ion Bancila, Emil Liteanu, Vasile Harnas ; • Geofizica: Sabba Sabba Ștefănescu, Liviu Constantinescu, Iulian Gavat, Radu Botezatu. Domenii de licență: Geologie, Inginerie geologică. Specializări: Geologie (ZI), Geofizica
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
Haruah, Hâr Haagana și Nahal Refaim, și într-o arie mai mare în formă de potcoava, care înconjoară dinspre vest așezările Beit Meir și Shoresh. Munții Iudeei formează o barieră naturală între șesurile litoralului mediteranean Shfelá, la vest, si Depresiunea tectonica a Iordanului la est. În antichitate ei au fost acoperiți de păduri dese. Sunt alcătuiți din soluri de tip terra rossa, acoperind roci sedimentare precum calcar, cretă, silex, si dolomit. În această regiune se extrage piatră de construcție cunoscută că
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
un relief de cîmpie și podișuri. Teritoriul localității cuprinde Platformă Moldoveneasca. Iar Platformă Moldoveneasca la rîndul sau face parte din Scutul Cristalin Ucrainean ce ocupă o fîșie îngustă în partea de nord-est, fiind delimitat de Platformă Moldoveneasca printr-o fractură tectonica a Nistrului. Scutul s-a format în cele mai vechi ere geologice : arhaica și proterozoica. Climă se formează sub influența mai multorul factori grupați în 3 categorii : "radiativi", "dinamici" și "fizico-geografici". Aceștia mai sînt numiți factori climatogeni. Factorii radiativi sînt
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
indice extins al valorii. Ca atare, producția romanescă a lui Petru Dumitriu din această perioadă rămâne exterioară literaturii și - cu toate că o oarecare pregătire a mult discutatei Cronici de familie, apoi a neîmplinitelor Biografii, Autobiografii și Memorii Contemporane e de sesizat - tectonica realismului socialist evidențiază puteri care își supun formele, ruptura între stratul narativ și direcția ideologică fiind doar aparentă. În realitate, anulând o jumătate de veac de evoluție literară, dogma realist-socialistă prelua, tocmai din necesități formale (întrucât substanța și sensul, adică
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
formează multe praguri și o cascadă de 10 m în înălțime. Sub cimitirul satului Rudi se află Peșteră Răposaților. Pe partea stângă a Nistrului se află mănăstirea de la Rudi. Canionul Rudi include, de asemenea, 2 văgăuni foarte adânci, de origine tectonica de lângă comunele Arionesti, Rudi și Tatarauca-Noua pe o suprafață de circa 850 ha ("Văgăuna Lupilor" și "Văgăuna Vanturilor"), "Stâncă Balaurului", "La sihăstrie", "Trei cruci", "Farfuria Turcului", "Izvorașul Verde". Sunt o mulțime de stânci singuratice de diferite forme ciudate, care în
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
Dealului Mestecenilor intre Mănăilești și Popești. Limita de est, spre Muncelele Argeșului, dată de valea Topologului, nu este tranșantă, stilul reliefului dintre Olt și Topolog fiind în multe privințe asemănător celui de la est de Topolog, dar cuprinde slabe reflexe ale tectonicii proprii Subcarpaților de la vest de Olt. ■ La vest de Valea Bistriței, de la care începe larga depresiune subcarpatică olteană Horezu - Tismana, relieful este mai ordonat. La est de Bistrița Vâlcii, dealurile și depresiunile subcarpatice se așază într-o rețea mai puțin
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
de anrocamente dat fiind volumul mare de material ce se exploatează cât și condițiile de calitate ce trebuiesc îndeplinite de materialul extras, trebuie făcută numai după ce se cunosc cu suficiente detalii următoarele: natura rocii și caracteristica ei în special mecanică, tectonica rocii; randamentul carierei; calitățile totale ce trebuiesc extrase și ritmul maxim lunar (anual); accese și distanțe de transport; caracteristicile utilajelor de care se dispune pentru exploatarea cariere și locuri de haldare. Amplasarea de principiu a carierei trebuie să se cunoască
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
despre lumea arabă. Evenimentele violente din ultimele decenii conexe Islamului politizat, nu fac decât să accentueze și mai mult interesul pentru cunoașterea și radiografierea preventivă a spațiului recunoscut în unanimitate de către specialiști ca fiind una dintre “cheile” de control în tectonica intereselor majore globale. Edificiul arab este o lume al cărei areal actual reprezintă expresia teritorializată a celei mai spectaculoase “explozii” spațial teritoriale din istoria ecumenei umane. Prin amploare, dimensiune spațio-temporală de desfășurare și consecințe istorico-socio culturale, “ciclul” arab din secolele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
un comentariu metafizic pe marginea solidarității sinelui, a identității chiar, cu întregul spectacol al existenței. Dincolo de aceste două elemente oarecum particulare, interesul pentru desen și pentru autoportret, pictura lui Podlipny cumulează nenumăratele tensiuni și mistere ale unui spațiu cu o tectonică în continuă mișcare și ale unui timp care stocase în sine germenii vizibili ai disoluției. Dihotomiile baroce, în special acelea care privesc coabiarea luminii explozive cu stările nocturne ale materiei, se acutizează pînă la paroxismul expresionist care prinde în vîltoarea
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
separarea geografică a depresiunii în: este o depresiune tectono-erozivă drenata de Bistrița cu afluenții săi Dorna și Neagră Șarului. Relieful este sculptat în formațiuni sedimentare pliocene și vulcanice. Zona se încadrează sistemului depresionar subvulcanic intern, cu amprenta proprie de groapă tectonica provenită prin prăbușire. Evoluția s-a produs pe aripa vestică a cristalinului (Masivele Suhard, Giumalău și Bistriței) , căzut anterior fazelor de erupții vulcanice. Ulterior ridicarea craterului Călimanilor a “astupat” zona de sud și, râurile care se adunau în aria joasă
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
Garvăn.</br> În comună se ajunge pe drumul european E87 și pe drumul național DN 22.</br> Suprafața totală este de 13036 ha. Din punct de vedere structural suprafața comunei Jijila (ce cuprinde și satul Garvăn) se încadreaza în unitatea tectonica a munților Măcin (în extinderea lor nord-vestică).</br> Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei presupune două forme de relief distincte și anume: prima formă e caracterizată prin ultimele ramificații ale Munților Măcinului, cu o altitudine de 40-80 metri și
Comuna Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/310830_a_312159]
-
Conspect, II, 190-191; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 38-43; Teodor Neș, Figuri bihorene - Iustin Popfiu (1841-1882), F, 1936, 4; Gh. Cardaș, Iustin Popfiu, PAU, 180; Vasile Vartolomei, Iustin Popfiu. La centenarul nașterii, Cluj, 1941; Dicț. lit. 1900, 697; Popa, Tectonica, 251-253. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
înapoi. Și viceversa. încet-încet, imperceptibil, fără bruschețe, bineînțeles. Dar sigur. Cărturarii trăitori în această epocă nu pot să nu resimtă evoluția. Nu o știu neapărat cu claritate, pentru că sfârșitul unei lumi se percepe în trosnete infime, în microdeplasări, o întreagă tectonică a plăcilor mai lesne reparabilă de-abia după ce deriva continentelor s-a încheiat. Evident, creștinismul rămâne la putere, și chiar se mai manifestă cu brutalitate: asemeni atâtor Frați și Surori ai Spiritului Liber uciși de Biserică, Giulio Cesare Vanini, supranumit
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
relief. Aceste suprafețe sunt foarte bine puse în evidență pe teritoriul comunelor Șcheia (Dealul Bourului) și Ipatele (interfluviul dintre râurile Șacovăț și Stavnic) unde au și primit denumirea de suprafața Șcheia - Ipatele. Profilul transversal al văilor este puternic influențat de tectonica monoclinală și de tendința de deplasare monolaterală a râurilor subsecvente, sub influența mișcărilor de ridicare. Astfel, văile consecvente și obsecvente au un profil transversal mai mult sau mai puțin simetric. Nisipurile, care formează cea mai mare parte din substratul litologic
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și de o încercare de adaptare a acestor fabule. SCRIERI: Alese fabule, Beci [Viena], 1784; ed. îngr. și pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Mircea Popa, O carte veche necunoscută, ST, 1976, 6; Dicț. lit. 1900, 654; Mircea Popa, Tectonica genurilor literare, București, 1980, 75-86. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]
-
fiecare clipă-și taie, / ca stema căzătoare, de văpaie, / drum, ca pe un cer întunecat și vid. // Sunt plin de înălțări și prăbușiri. / Am fost necontenit în frământare. / Mi-i martoră această grea cântare, / ce vâlvorește încă-n noi iubiri...” (Tectonică). Încercând să părăsească registrul naiv, Z. compune o serie de sonete, câteva dedicate capodoperelor brâncușiene. Dincolo de clișeele din versurile de început, lirica lui își desenează treptat un discret și nepretențios contur. SCRIERI: Sufletul copacilor, București, 1964; Dimineață cu fluturi, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]