232 matches
-
funcției politice. Aceeași claritate caracterizează grupul tehnocraților. Toți cei cinci par să fi fost specialiști În domeniile pe care le „păstoresc” (Metalurgie, Finanțe, Ape, Industrie Alimentară, Industrie Ușoară). Cariera lui Neculai Agachi, de exemplu, ne amintește foarte bine de modelul tehnocratic al erei Dej: o carieră lungă și neîntreruptă Într-o singură poziție ministerială, cu un pronunțat caracter „tehnocratic”. A fost ministrul Metalurgiei timp de aproape 17 ani. Dar, cu o carieră ministerială atât de lungă și de „curată”, este mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
care le „păstoresc” (Metalurgie, Finanțe, Ape, Industrie Alimentară, Industrie Ușoară). Cariera lui Neculai Agachi, de exemplu, ne amintește foarte bine de modelul tehnocratic al erei Dej: o carieră lungă și neîntreruptă Într-o singură poziție ministerială, cu un pronunțat caracter „tehnocratic”. A fost ministrul Metalurgiei timp de aproape 17 ani. Dar, cu o carieră ministerială atât de lungă și de „curată”, este mai degrabă o excepție. O situație similară (deși cu mandate de „numai” opt ani și jumătate) se Întâlnește În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
mare parte implicați În probleme non-economice și vor fi descriși, pur și simplu, ca politicieni. Alți doi au fost promovați destul de târziu În CC (numai În 1969), dar ascensiunea lor a fost rapidă - Cornel Burtică și Ion Pățan. Dosarul lor tehnocratic credibil oferă destule motive pentru a fi considerați tehnocrați deveniți politicieni, Însă cariera lor paralelă (În partid și În stat) face mai grea o asemenea identificare. Este nevoie de mai multă informație. O particularitate a elitei Ceaușescu: tehnocrații „incerți” a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
grup (Banc, Bobu, Ioniță, Lupu, Popescu, Stănescu și Verdeț) este indubitabilă. Profilul celorlalți 11 cu poziții Înalte În ierarhia de partid și În guvern nu mai este atât de clar, căci poate fi identificată și În cazul lor o dimensiune tehnocratică. În prima etapă, cariera lor guvernamentală m-a determinat să Îi caracterizez drept tehnocrați „incerți”. Analiza carierei lor În partid nu m-a ajutat În a tranșa definitiv cărei categorii Îi aparțin. Dar are vreun sens să Încercăm cu orice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
de a ajunge la „adevărații” politicieni și la „adevărații” tehnocrați. Este adevărat că am Încadrat În categoria de „tehnocrați incerți” trei membri ai elitei Dej, dar numai Într-un singur caz (Mihai Dalea) a putut fi luată „În serios” dimensiunea tehnocratică. Ceilalți doi nu au avut studii superioare, iar Încărcătura politică a responsabilităților lor era predominantă. În cadrul elitei Ceaușescu Însă, expresia „tehnocrați incerți” dobândește o nouă semnificație. Pare să se potrivească unui număr extrem de mare de indivizi și, prin urmare, ne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Lupu* Niculescu* Dumitrescu* Moldovan Stănescu* Trofin Iorgulescu* Popescu Patilineț Bobu Notă: 1. Implicare zero sau redusă În gestionarea chestiunilor economice. 2. Implicare politică apreciabilă, responsabilități În domenii tehnice de lungă durată, dar variate. 3. Implicare politică relativ redusă, dar vocația tehnocratică este greu de precizat. 4. Dimensiunea tehnocratică este ușor de recunoscut, deși implicarea politică este substanțială. * Membri ai nucleului elitei. 4.5. Dispariția elitei guvernamentale Ceaușescu Am subliniat mai sus că anul 1969 este unul crucial pentru schimbarea elitelor. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Popescu Patilineț Bobu Notă: 1. Implicare zero sau redusă În gestionarea chestiunilor economice. 2. Implicare politică apreciabilă, responsabilități În domenii tehnice de lungă durată, dar variate. 3. Implicare politică relativ redusă, dar vocația tehnocratică este greu de precizat. 4. Dimensiunea tehnocratică este ușor de recunoscut, deși implicarea politică este substanțială. * Membri ai nucleului elitei. 4.5. Dispariția elitei guvernamentale Ceaușescu Am subliniat mai sus că anul 1969 este unul crucial pentru schimbarea elitelor. În acest an, Ceaușescu a făcut o remaniere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
aveau o anumită educație economică sau tehnică. Desigur, acestea sunt numai câteva elemente ale unei probleme mult mai complexe: au fost „experții roșii” la fel de buni și eficienți ca experții „normali”? Au reușit comuniștii să combine Într-un singur individ credențialele tehnocratice cu devotamentul politic? Unii autori au documentat faptul că liderii comuniști români au fost conștienți de greutățile implicate de această dilemă, dar au Încercat În mod repetat să „aibă și tortul și să-l și mănânce”. Ken Jowitt merge până
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
specializări), acordându-se diplome În „științe politice și economice, În științe politice, În filozofie-sociologie, În economie și În istoria mișcării muncitorești”. În 1967 se Înființează, la Otopeni, CEPECA (Centrul de Pregătire a Cadrelor), instituție care punea accentul pe o pregătire tehnocratică a cadrelor din economie. În aceeași perioadă, la „ștefan Gheorghiu” se introduc examenele de admitere. Începând cu 1971, CEPECA va funcționa În cadrul Academiei „ștefan Gheorghiu” sub numele de Institutul B, la Institutul A fiind formate cadrele de partid ale UTC
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
se Încheie În octombrie 1955. Vezi „Lista guvernelor” din „Anexe”. Ghiță Ionescu, op. cit., p. 351. Acest lucru este un semn (În sprijinul opțiunii noastre metodologice) că simpla analiză a mandatelor guvernamentale poate dezvălui, cu un grad de precizie rezonabil, profilul „tehnocratic” al unui anumit membru al guvernului. Ghiță Ionescu, op. cit., p. 353. Ghiță Ionescu Îl caracterizează drept „un bun comunist și un bun tehnocrat”, op. cit., p. 329. Vezi notele biografice În Ghiță Ionescu, op. cit., p. 356, și În Stephen Fisher-Galați, Romania
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Lupu, op.cit. sau Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii În câmpul Puterii..., ed. cit. Mary Ellen Fischer, Nicolae Ceaușescu. A study În Political Leadership, Lynne Rienner Publishers, Boulder și Londra, 1989, p. 197. Chiar dacă motivația era evidentă, i.e. de control asupra zonei tehnocratice. Mihăiță Lupu, Studiu comparat cu privire la Influența Academiei..., ed. cit., pp. 73-77. Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii În câmpul puterii..., ed. cit., p. 237. Ibidem. Mihai Dinu Gheorghiu, „La mobilité universitaire internationale...”, art. cit., p. xxii. Mary Ellen Fischer, op. cit., p. 197
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
vogă. Această revenire a problematicii monetare în atenția opiniei publice ține, fără îndoială, de criza financiară mondială, care a relevat rolul băncilor centrale în funcționarea economiilor moderne. Însă, este la fel de semnificativă existența unei insatisfacții profunde cu privire la spiritul utilitar și strict tehnocratic care caracterizează o mare parte a științei și practicii economice actuale. Nu este, deci, surprinzător că un număr tot mai mare de oameni caută și adesea pretind o viziune mai largă în studierea economiei, care să facă apel la discipline
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
moral, selectată din rândul urmașilor celor talentați. Cine erau membrii acestei elite? Firește: bărbați educați din elitele profesionale, de preferință români și, pe cât se poate, din profesii științifice. Ei urmau să Îi Înlocuiască pe politicieni, instaurând o conducere de avangardă, tehnocratică, „responsabilă și non-partizană”. Discursul etic și politic este complet biologizat, iar limbajul liberal al elitei pe bază de merit individual, complet desconsiderat. Interesant este faptul că idealul eugenist al inversării ponderii Între intelectualitatea umanistă și cea științifico-tehnică a fost atins
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În cazul celor „degenerați”19. Fără Îndoială, au existat deosebiri calitative de proporții Între tratamentul efectiv al acestor două categorii de indivizi. Eugeniștii doreau Însă ca deciziile despre felul În care vor fi tratați indivizii să fie apanajul unei elite tehnocratice profesionale (În special cea a igieniștilor), În colaborare cu reprezentanții statului. Astfel, nici indivizii sănătoși, nici cei bolnavi nu se puteau baza pe propriile acțiuni pentru a-și defini statutul; un individ „normal” putea deveni parte a comunității degenerate fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
colectiv Într-un sistem pe care Îl considerau corporatist. Este foarte probabil ca ambele grupări să fi privit această alianță ca pe una strict pragmatică. Mișcarea eugenistă avea nevoie de un aliat politic care să respecte ideile acesteia despre controlul tehnocratic al măsurilor de asistență socială și al reformei În domeniul sănătății publice. PNȚ nu părea Îngrijorat de nuanțele autoritare și antiparlamentare ale ideilor eugeniste. Pentru țărăniști, Moldovan și mișcarea sa reprezentau o perspectivă deschizătoare de drumuri, datorită grijii pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și oferea statului și reprezentanților săi puteri disproporționate În raport cu cetățenii săi, Într-o manieră totalitară. Medicina și ordinea politicătc "Medicina și ordinea politică" În centrul procesului de reorganizare se afla Ministerul Sănătății, ceea ce Însemna că doctorii urmau să devină elita tehnocratică cu cea mai mare autoritate În noul stat. Reorganizarea instituției ministeriale era fundamentată de principiul redefinirii „medicinei” ca știință preventivă, În contrast cu scopurile sale larg acceptate de disciplină curativă sau preocupată de intervențiile de urgență. De asemenea, „sănătatea” trebuia regândită ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ale elitei (cum ar fi militarii și tehnocrații). În calitatea lor de asociați la puterea militară, tehnocrații (adică savanții, economiștii etc.) au fost recompensați în timpul lui Park pentru meritele lor la conferirea legitimității politice (Yoonxe "Yoon", 1992b, pp. 4-26). Puterea tehnocratică nu era doar un rezultat al puterii lui Park, care avea o legitimitate politică limitată, ci, în același timp, și un important element de menținere a acesteia, deoarece tehnocrații, pe care Leexe "Lee" Hahn-Been (1968) îi numește „elite executive”, erau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
a fi un factor al expansiunii puterii raționalității în domeniul vizualului, noile tehnologii ale vizualului sunt valorizate în măsura în care furnizează cât mai multe resurse pentru aproprierea, manipularea și controlul vizual al lumii. Kevin Robins propune, însă, o critică a idealismului triumfalist, tehnocratic, progresist și raționalist, legat de noile tehnologii. Interesat să dezvolte unele perspective și agende alternative, Robins caută să exploreze diferite modalități de a ne raporta la cultura imaginii contemporane, iar preocuparea pentru medierea și folosirea imaginilor, dincolo de câmpul de acțiune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cu Miron Constantinescu, un om inteligent, dar extrem de abuziv, despotic, intolerant, lipsit de deschidere spre formule occidentale care să nu fie marxiste? Evident, nu. Îl pot compara cu activistul de partid relativ luminat Paul Niculescu-Mizil. Mircea Malița avea o orientare tehnocratică și era interesat de științele umane, formulele Clubului de la Roma etc. Mircea Mihăieș: Era și el tot un fel de perestroikist, și este uimitor că nu a făcut o carieră spectaculoasă după 1990. E Încă un om În putere! Vladimir
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
că schimbarea inițiată să nu producă efectele scontate, ceea ce va conduce, în final, la abandonarea să. • Centrare pe conținut în detrimentul procesului Pilotajul strategic al unei schimbări presupune o gestiune a cuplului "proces-conținut". Sectorul public are obiceiul imixtiunilor centralizate, al directivelor tehnocratice, al circularelor care conțin reformele ce trebuie puse în practică. Ca urmare a acestui fapt, procesul este deseori neglijat: actorii implicați nu sunt consultați, adaptarea la context este inexistentă și posibilitatea reală de ancorare în timp a schimbării se dovedeste
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
fie perena și pusă în practică în mod real, oricine știe că adeziunea actorilor implicați trebuie să fie puternică. Pentru aceasta, una din condițiile necesare (chiar dacă nu și suficientă) constă în implicarea lor cât mai în amonte posibil. Ori, comportamentul tehnocratic, inca dominant în sistemul public, constă într-o concepere izolată a proiectelor de către "experți", care rămân deconectați de utilizatorii sau beneficiarii schimbării. De aici rezultă un risc puternic că schimbarea inițiată să nu fie nici integrată, nici pusă în practică
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
cât și pe acela politic. Ceea ce explică faptul că în societățile noastre moderne a apărut o uriașă lipsă, o nevoie enormă și anarhică de a respira aerul miraculosului, al viselor, al tuturor utopiilor posibile." Educația însăși a devenit un "dresaj tehnocratic, funcțional, pragmatic, birocratic", care produce studenți "ucenici la șomat", mai e de părere Durand. 319 Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, pp. 5-7. 320 Ibidem, p. 24. 321 Ibid., pp. 25-40, passim. 322 Ibid., pp. 198-199. 323 Umberto Eco, Cinci
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
exemplu Cohen, 1991; Morganstern, 1963). Cel mai important, prin sondarea unui eșantion reprezentativ de populație se evită "eroarea ecologică" formularea de concluzii privind atitudinile sau comportamentul indivizilor pornind de la statisticile economice sau de la declarațiile politicienilor. Se evită totodată și presupoziția tehnocratică potrivit căreia indivizii sînt participanți pasivi în procesul politic, avînd reacții predictibile și uniforme la inițiativele elitei. Sondarea sondajelor Prăbușirea regimurilor comuniste face posibilă transformarea povestirilor în date, întrebîndu-i pe oameni ce fac și ce cred despre ceea ce se întîmplă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
ecologice și având culturi integrate; creșterea economică rapidă și nu articularea piețelor interne pentru a satisface nevoile majorității populației; soluțiile capital-intensive și nu labour-intensive”. Dezvoltarea a fost și continuă să fie, în cea mai mare parte, o abordare top-down și tehnocratică ce tratează oamenii și culturile ca niște concepte abstracte, cifre statistice de mărit sau diminuat pentru progres. Dezvoltarea a fost concepută nu ca un proces cultural (cultura a fost o variabilă reziduală menită să dispară odată cu modernizarea), ci ca un
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
în Veblen, 1953, p. XVI). De altfel, acest fapt l-a incitat pe Mills să acorde o anumită importanță sentimentului de conivență dintre diferitele sectoare ale elitei, contribuind astfel la statuarea unei singure „elite a puterii”. De la industrialism la ideologia tehnocratică Teoria „clasei timpului liber” completează concepțiile lui Saint-Simon despre elitele trândave sau neproductive. Un alt curent de gândire ce s-ar putea reclama din teoriile sale este „industrialismul”, ce corespunde unuia dintre aspectele majore ale doctrinelor saintsimoniene - cealaltă fiind socialismul
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]