134 matches
-
definesc o stare de spirit cu totul alta față de Toffler, McLuhan sau Marcuse: ei nu mai acuză, nu mai avertizează, ci acceptă. Cuvântul-cheie în această mutație fără criză este tehnologia și, prin excelență postmodernă, civilizația actuală își subordonează cultura prin tehnologizare. Produsul finit diferă de cel din civilizația modernistă prin faptul că înglobează, alături de propriul său sens, un altul imprimat de mijlocul prin care este creat și de cel prin care ajunge la receptor. Sensurile punctuale și extrem de diverse ale faptelor
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
visului în viziunea freudiană. Literatura, și ea, aproape că se dispensează de poezie, sau cel puțin tinde să o modifice fundamental pentru că, fiind cel mai aproape de nucleul oricărei culturi, care este lirismul, poezia este și cea mai 75 rezistentă la tehnologizare. Paradoxul poeziei este de mult știut: ea tinde să exprime afectele, adică inexprimabilul (suferința, arată Wittgenstein, este incomunicabilă prin limbaj). O poezie ar trebui, de fapt, să fie ori un strigăt gutural de bucurie, ură, durere, ori o pagină albă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
într-o formă sau alta, de la Mallarme la Archibald MacLeish. Retorica, stilul, prozodia sânt privite fie ca niște falsificări ale sentimentului inițial, fie ca niște substitute, niște "corelative obiective", având oarecum rolul clopoțelului în experimentele lui Pavlov. Refuzul explicit al tehnologizării, ca și un fel de aroganță socială au dus la scăderea catastrofală a interesului pentru poezie în Occident. Firește că în țările estice poezia a fost compromisă grav și prin aservirea unor zone ale ei la ideologiile de stat. Problema
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
iluzionăm că noi "stăm mai bine decât în Vest la acest capitol", pentru că, presupunând că acest fapt e real, el nu arată decât că procesul avansează mai lent la noi) este dacă poezia are o flexibilitate destul de mare ca să accepte tehnologizarea, chiar cu riscul de a renunța la lirism. Dacă vrem ca această idee să ne devină familiară, trebuie să acceptăm, în prealabil, că tehnologie nu înseamnă manipulare, că masificare nu înseamnă prostituare, că (și este paharul cel mai amar), dacă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
domeniul televiziunii, a ajutat, la rândul său, la lansarea Televiziunii Române pe care a condus-o timp de mulți ani din punct de vedere tehnic. Contribuțiile sale au vizat calitatea imaginii de televiziune 63. Dacă secolul al XX-lea a aparținut tehnologizării, trebuie menționat faptul că că Internetul este cea mai importantă inovație a acestei epoci. După ce, ani de-a rândul, televiziunea a fost supranumita "regina mass-media", se poate spune că locul acesteia a fost ocupat de apariția Internetului, adică de World
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
globală. Celălalt element al ecuației, calitatea (produsului, ambalajului, reclamei), trebuie adaptat nu doar la competitori, ci și la beneficiari diferiți. A merge pe piața asiatică cu produse adaptate la cerințele europenilor sau ale americanilor ar fi în multe cazuri falimentar. Tehnologizare, eficiență și productivitate. Acestea determină în mod esențial prețurile. Companiile nu-și mai permit, spre exemplu, să producă scump în propria țară sau să cumpere de la furnizorii tradiționali componente pe care competitorii le produc ieftin pe piețe precum China sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
-și mai permit, spre exemplu, să producă scump în propria țară sau să cumpere de la furnizorii tradiționali componente pe care competitorii le produc ieftin pe piețe precum China sau India. La fel despre producția manuală versus producția automată. Externalizarea și tehnologizarea sunt doar două dintre procesele extrem de vizibile care condiționează succesul. Comerțul electronic este, de asemenea, o metodă de succes în economia globală. La un nivel egal de dezvoltare tehnologică, creativitatea este cea care face diferența. Abordarea creativă a problemelor tehnice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
între semeni, lucrând binele, cum fiecare s-ar întrece pe el, fără dihonia exacerbată a noului, zeu fără duhul unimii. Înțelepții antici susțineau că numai neștiința poate face răul. Și totuși, amenințarea cu savanta bombă atomică, cu civilizata poluare a tehnologizării, cu disoluția autorității și implicit a intimității, unicității ființei umane. V. Fetescu pune subtil în evidență „corespondența”: în măsura în care, pragmatic-consumist, autoritatea științei este aservită tehnologiei, în aceeași măsură și autoritatea părintelui, educatorului e uzurpată de reguli, regulamente, ea devine din orice
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
nr. 286/2009 ). Obiectul juridic generic al infracțiunilor din Legea nr. 161/2003 este reprezentat de relațiile sociale a căror formare și dezvoltare normală impun respectarea necondiționată a confidențialității și integrității datelor și sistemelor informatice, viața contemporană fiind dominată de tehnologizarea și informatizarea accentuate în cadrul tuturor domeniilor de activitate. Obiectul juridic generic al infracțiunilor din Legea nr. 365/2002 este reprezentat de relațiile sociale în legătură cu emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică și cu utilizarea datelor de identificare în vederea efectuării de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
companii mari Ost India, Compania Întregii Indii). De asemenea, În lucrare regăsim unele aspecte de formare a Băncii Engleze În 1694, fiind expuse unele informații cu privire la majorarea capitalului acționar. Tot În această perioadă sunt inițiate și cercetările ce țin de tehnologizarea procesului de producție. Deja la Începutul XIX se evidenția aspectul negativ al implementării noilor tehnologii, și ca o reacție apare teoria compensării elaborată de Say, În care autorul afirma că mașinile vor Înlătura muncitorii doar la primele etape de implementare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
lansării unor produse noi la export. Acesta a constituit de fapt rolul istoric al STN În dezvoltarea exporturilor economiilor slab dezvoltate. În prezent, acest rol s-a transgresat În special spre exporturile de produse care Înglobează un grad Înalt de tehnologizare, spre produse a căror cerere este dinamică În comerțul mondial: produsele electronice, aparatele, mașinile Exporturile țărilor În dezvoltare de produse intensive În tehnologie crește, În prezent, mai repede decât exportul țărilor industrializate. Aceasta ne sugerează Însă că În țările În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de țările ce au posibilitate de a le achiziționa. Procesele menționate au contribuit mult asupra accelerării tempourilor de dezvoltare industrială ale multor țări. Dar necătînd la cele menționate multe din ele tot se află la periferiile economiei mondiale. Nivelul de tehnologizare a unei țări, În cea mai mare parte, depinde de gradul de dezvoltare economică a acesteea. Ritmurile de dezvoltare tehnologică progreasează În medie geometrică și nu permit tuturor țărilor să reușească după salturile colosale pe care Înregistrează progresul tehnico-științific În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sînt legate de teama de moarte și ura îndreptată împotriva celor care ne amenință viața. Mai mult, atît în universul lui Baudrillard cît și în cel al lui Gibson, tehnologia poate reface dar și schimba în mod dramatic oamenii. O dată cu "tehnologizarea" oamenilor și cu umanizarea tehnologiei o nouă implozie a oamenilor și a tehnologiei pune bazele unei noi epoci într-o lume a cyberpunkului, cu un individ istoric nou (ori cu dispariția acestuia, înghițit de o lume a obiectelor). Un astfel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este rezultatul reflecțiilor asupra modernizării educației sub influența dezvoltărilor sociale, tehnologice, culturale, politice din ultima parte a secolului XX, • este o contrapondere la abordarea globalistă actuală, • este o expresie a umanismului, a respectării tendințelor afirmării naturii umane și împotriva birocratizării, tehnologizării, standardizării. Este aici tot o acțiune a educatorului de construcție, în baza reflecției critice, a strategiei specifice din mai multe paradigme alternative, de la situație la situație, de punere în balanță a mai multe explicații, argumente și modele sau de combinare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca factori destabilizatori. Cea de-a patra dimensiune a mcdonaldizării, potrivit lui Ritzer, este reprezentată de "controlul crescut [asupra procesului de producție] și înlocuirea forței de muncă cu tehnologia modernă" (Ritzer, 1996, 101). Sociologul discută aspectele pozitive și negative ale introducerii tehnologizării și computerizării pro-ducției, care reușesc să înlocuiască munca personalului. Teoretic, aceasta ar conduce la creșterea productivității și a calității și la scăderea costurilor. Practic însă, principalul motiv pentru introducerea masivă a tehnologiei provine din dorința ,,de a-i controla pe
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
atât mai mult cu cât dimensiunile lumii fizice se întrepătrund cu cele ale universului numeric. Se creează astfel oportunități, dar și riscuri și pericole, pentru fuziunea, hibridizarea și autoorganizarea sistemelor uman-computaționale. Dacă o perspectivă fenomenologică este reținută însă în privința proceselor tehnologizării existenței umane, o perspectivă mecanologică este cu atât mai reductivă cu cât restrânge condiția umană la o funcționare de tip mecanism sau de tip industrie. De-abia cuplarea dintre fenomenologie și mecanologie poate da măsura complexității raporturilor dintre om și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
om. Bucla de raportare a umanului la tehnologic este, prin urmare, una complexă și permeabilă. Conceptul prezent al cyborgului nu poate fi însă definit fără abordarea unei perspective istorice, în care el însuși se integrează și fără recunoașterea faptului că tehnologizarea umanului a constituit dintotdeauna un proces reversibil, manifestat și sub forma umanizării tehnologiei. De la problematicile controlului și ale puterii la dilemele existențiale și identitare, de la echivocul raport între libertate și dominație la extensiile corporale și perceptive, cyborgul continuă relația om-mașină
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în literatura de specialitate, etapa postumană. Cyborgul este o creație a ciberneticii și se leagă de impactul computerului în viața umană, iar mai vechile practici de a purta ochelari de vedere sau de a conduce un automobil echivalează cu o tehnologizare a umanului, cu îmbunătățirea percepțiilor și a mobilității sale, însă sunt precedente și independente de cibernetică. Mecanologia pare, mai mult ca oricând, o încrengătură cu știința viului și a umanului, deschizându-se spre o perspectivă antropologică ce nu mai consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a fi inocent sau nostalgic, cyborgul este, în aceste condiții, amnezic și futurist, împăcat cu noua sa identitate și trăind în prezent cu gândul la viitor și la evoluție. Un astfel de tip de discurs „tare” este ilustrat de artistul tehnologizării corporale, Stelarc 10. Stelarc, al cărui nume empiric este Stelios Arcadiou, este un artist australian ce și-a prezentat lucrările de tip performance art în Japonia, Europa, America, începând cu sfârșitul anilor ’60. Artistul folosește sisteme ale roboticii, realității virtuale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
substrat. Astfel, susține punctul de vedere al condițiilor material-tehnologice ale subiectivității postumane implicate în procesul de virtualizare. Această perspectivă a postumanului nu consemnează distrugerea ființei umane, ci întrepătrunderea corpului uman de tehnologie cibernetică cu scopul evidențierii materialității corporale deopotrivă ca tehnologizare și încorporare: „În postuman nu există diferențe esențiale sau demarcații absolute între existența trupească și simularea computerizată, între mecanismul cibernetic și organismul biologic sau între teleologia robotică și țelurile umane” (Hayles, 1999, p. 3Ă. Informația tehnologică care virtualizează umanul la
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
emergenței unei subiectivități mașinizate în chip computațional: subiectivitatea umană nu se reteritorializează în propria sa condiție naturală, dimpotrivă, se „mulează” pe noul fundal tehnologic într-o extindere existențială firesc-mașinistă. Procesualizarea subiectivității devine autoreferința ființei umane mașinice în stratificările mintal-sociale ale tehnologizării. Mutațiile subiective operate de telecomunicații, de bazele de date, de inteligența artificială sau de ingineria biologică reformulează un uman care își află singurul punct de referință în propria procesualizare subiectiv-mașinică. Repoziționarea umanului în perspectiva noilor forme de emancipare subiectivă se
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Cetățeanul telemetropolei cyberspațiale, echipat terminalistic, are drept model patologic „handicapatul motorizat”, protezat astfel încât să controleze mediul înconjurător în lipsa mobilității. Urbanistul prezintă „figura catastrofică” a unui individ incapabil de a interveni sau de a acționa efectiv, însă subordonat mașinii, în timp ce promotorii tehnologizării consideră că individul se află „în dialog” cu mașina. Pentru acesta, generalizarea tehnicilor de control cyberspațial înseamnă inerția și „izolarea comportamentală” a cetățeanului terminal - locuitor pasiv și handicapat al orașului teletopic (vezi Ghiu, 2002, pentru sintagma „omul terminal”Ă. În
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în Franța, comunicarea s-a extins și asupra nivelului local. Acest avînt a fost asigurat de două mișcări: explozia tehnologiilor comunicării care nu ocolește nici un teritoriu 68 și voința publică de descentralizare, concretizată în legile din 1982. Una din consecințele tehnologizării comunicării, adesea amintită, este de-teritorializarea relațiilor sociale, fiindcă permite interacțiunea la distanță. Însă în sistemul politic francez s-a remarcat o resurgență a vieții politice locale. Legile din 1982 privind descentralizarea au favorizat, într-adevăr, recrudescența interesului pentru teritoriile
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
avem cu noi înșine" (pp. 282-283). Iar relația cu noi înșine ține foarte mult de eleganța, frumusețea, ospitalitatea și acceptarea mediului relațional în care ne-am născut și în care trăim. În pofida aparențelor și a ideologiei globalismului, a "progresului prin tehnologizare" (excesiv-agresivă), "găsirea unui partener într-o societate avansată din punct de vedere tehnologic este mai anevoioasă decât cea dintr-un sat primitiv, unde cel puțin oamenii se cunosc între ei, iar partenerul de viață era ales dintre relativ puținele persoane
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau producția colecției proprii). Dacă, În cazul lohn-ului resursa strategică pentru supraviețuire o constituie relațiile externe (contractele cu antreprenori externi) și, Într-o măsură mai mică, forța de muncă, dezvoltarea presupune creșterea competitivității prin formarea continuă a capitalului uman, tehnologizarea procesului productiv și creșterea valorii adăugate, adică a capacității de integrare a activităților productive. Cea de-a doua perspectivă se impune printr-o concepție a controlului emergentă ce difuzează la nivelul câmpului și inspiră strategiile practice de acțiune. Astfel, „rețetele
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]