139 matches
-
la altul 433. Cartea lui Dombrowski este construită ca un răspuns dat concluziilor la care ajunge Oppy în lucrarea "Ontological Arguments and Belief in God" și anume, că argumentele ontologice sunt fără valoare. Arată pe parcursul lucrării relațiile existente între un teism neoclasic bazat pe o versiune modală a argumentului ontologic și alte perspective și direcții din istoria contemporană a filosofiei. Distincția dintre abstract și concret este echivalentă la Hartshorne cu distincția dintre existență și actualitate, iar actualitatea conceptul de bază în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o stare-lumească posibilă și în legătură cu lumea actuală care a precedat-o. Pentru Hartshorne nu are sens să se vorbească despre lumi posibile multiple, așa cum sugera Leibniz 437. Oppy este de acord că argumentul ontologic arată că este rațional să accepți teismul, dar asta nu înseamnă și că cineva îl poate demonstra. Altfel spus, este rațional să accepți concluzia argumentului dacă premisele sunt "rezonabile". Dar argumentul ontologic nu arată în concepția lui Oppy că acestea ar fi "rezonabile". Argumentul lui Anselm a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
crezi în Dumnezeu 438. Deși Oppy amintește adesea de Charles Hartshorne și ideile acestuia nu arată că ar fi familiar cu perspectiva neoclasică pe care acesta o oferă argumentului ontologic. Atunci când se referă la Dumnezeu, el se referă la Dumnezeul teismului clasic. Se pierde astfel avantajul implicat în distincția neoclasică dintre existența divină și actualitatea divină: argumentul ontologic nu trebuie văzut ca o mișcare dinspre un concept abstract către o realitate concretă (aici au fost concentrate multe din criticile adresate argumentului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
un concept abstract către o concluzie abstractă că Dumnezeu trebuie să existe cu necesitate într-o anumită stare concretă sau alta, iar caracterul acestor stări este determinat de evenimente contingente după cum apar în existență în diferite momente 439. Hartshorne critică "teismul clasic" deoarece acesta propunea o perspectivă greșită prin faptul că introducea un contrast între Dumnezeu și Lume. Hartshorne se referă la Dumnezeu ca fiind "dipolar" plecând tocmai de la diferențele prezentate între teismul clasic și cel neoclasic: în perspectiva teismului clasic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în existență în diferite momente 439. Hartshorne critică "teismul clasic" deoarece acesta propunea o perspectivă greșită prin faptul că introducea un contrast între Dumnezeu și Lume. Hartshorne se referă la Dumnezeu ca fiind "dipolar" plecând tocmai de la diferențele prezentate între teismul clasic și cel neoclasic: în perspectiva teismului clasic Dumnezeu este absolut, creator, infinit și necesar în timp ce lumea este relativă, creată, finită și contingentă. Dumnezeu trebuie prin urmare privit în același timp absolut și relativ, creator și creat, infinit și finit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
critică "teismul clasic" deoarece acesta propunea o perspectivă greșită prin faptul că introducea un contrast între Dumnezeu și Lume. Hartshorne se referă la Dumnezeu ca fiind "dipolar" plecând tocmai de la diferențele prezentate între teismul clasic și cel neoclasic: în perspectiva teismului clasic Dumnezeu este absolut, creator, infinit și necesar în timp ce lumea este relativă, creată, finită și contingentă. Dumnezeu trebuie prin urmare privit în același timp absolut și relativ, creator și creat, infinit și finit, necesar și contingent. El are prin urmare
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Mai departe, argumentului cosmologic i se poate reproșa că nu specifică ce atribute trebuie să aibă o ființă necesară iar aici trebuie să vină în ajutor celelalte argumente teiste 448. Hartshorne nu a considerat argumentul ontologic o dovadă completă pentru teism. Specialiștii teismului neoclasic recunosc importanța deosebită pe care o are argumentul global în teoria lui Hartshorne (în cadrul "argumentului global prezentat și în teza sa de doctorat Harvard 1923 Hartshorne prezenta "argumentul categoriilor perfecțiunii, considerat a fi o primă variantă a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentului cosmologic i se poate reproșa că nu specifică ce atribute trebuie să aibă o ființă necesară iar aici trebuie să vină în ajutor celelalte argumente teiste 448. Hartshorne nu a considerat argumentul ontologic o dovadă completă pentru teism. Specialiștii teismului neoclasic recunosc importanța deosebită pe care o are argumentul global în teoria lui Hartshorne (în cadrul "argumentului global prezentat și în teza sa de doctorat Harvard 1923 Hartshorne prezenta "argumentul categoriilor perfecțiunii, considerat a fi o primă variantă a sa referitoare
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o rețea astfel încât fiecare argument susține și este susținut de celelalte argumente. Acest lucru nu implică faptul că argumentele nu pot funcționa independent unul de altul, dar cuprinse într-un "cadru cumulativ", ele constituie un cadru și mai convingător pentru teismul neoclasic propus de Hartshorne 452. Hartshorne admite că fiecare argument are punctele sale slabe, dar ele se "ajută" și se completează unul pe altul. Este de părere, în ceea ce privește argumentul ontologic, că cea mai slabă premisă a argumentului ontologic este premisa
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o corectă înțelegere a lumii și dacă ele implică conceptul de Dumnezeu, atunci este posibil că Dumnezeu există. Argumentul ontologic, la rândul său, susține celelalte argumente prin caracterul său aprioric 453. Scopul neoclasicismului era de a depăși inadvertențele și contradicțiile teismului clasic și de a-și impune propriile concepții. Teismul clasic a avut susținători importanți precum Anselm Aquinas, Leibniz, Descartes sau Kant, iar esența teismului clasic o constituie negarea posibilității de dezvoltare și schimbare în ființa supremă. Lipsa unei astfel de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
conceptul de Dumnezeu, atunci este posibil că Dumnezeu există. Argumentul ontologic, la rândul său, susține celelalte argumente prin caracterul său aprioric 453. Scopul neoclasicismului era de a depăși inadvertențele și contradicțiile teismului clasic și de a-și impune propriile concepții. Teismul clasic a avut susținători importanți precum Anselm Aquinas, Leibniz, Descartes sau Kant, iar esența teismului clasic o constituie negarea posibilității de dezvoltare și schimbare în ființa supremă. Lipsa unei astfel de posibilități de dezvoltare și schimbare duce la concluzia că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
celelalte argumente prin caracterul său aprioric 453. Scopul neoclasicismului era de a depăși inadvertențele și contradicțiile teismului clasic și de a-și impune propriile concepții. Teismul clasic a avut susținători importanți precum Anselm Aquinas, Leibniz, Descartes sau Kant, iar esența teismului clasic o constituie negarea posibilității de dezvoltare și schimbare în ființa supremă. Lipsa unei astfel de posibilități de dezvoltare și schimbare duce la concluzia că Dumnezeu nu se poate schimba 454. Hartshorne propune, contrar punctelor esențiale ale teismului clasic, că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
iar esența teismului clasic o constituie negarea posibilității de dezvoltare și schimbare în ființa supremă. Lipsa unei astfel de posibilități de dezvoltare și schimbare duce la concluzia că Dumnezeu nu se poate schimba 454. Hartshorne propune, contrar punctelor esențiale ale teismului clasic, că Dumnezeu trebuie privit ca având această posibilitate și putere de a se dezvolta și de a se schimba. Cunoașterea lui Dumnezeu crește pe măsură ce viitorul devine prezent. Dumnezeul lui Hartshorne este un Dumnezeu "în ascensiune"455. Charles Hartshorne poate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
devine prezent. Dumnezeul lui Hartshorne este un Dumnezeu "în ascensiune"455. Charles Hartshorne poate fi considerat cel mai important susținător al argumentului ontologic în filosofia analitică, prin formalizarea cu succes a argumentului ontologic din perspectiva logicii modale și prin dezvoltarea teismului neoclasic un cadru mai adecvat (în comparație cu teismul clasic) pentru susținerea existenței necesare a lui Dumnezeu. George Goodwin consideră două contribuții ale lui Charles Hartshorne (și care sunt extrase din doctrina neoclasică a temporalității) ca fiind cele mai importante în cadrul discuțiilor
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dumnezeu "în ascensiune"455. Charles Hartshorne poate fi considerat cel mai important susținător al argumentului ontologic în filosofia analitică, prin formalizarea cu succes a argumentului ontologic din perspectiva logicii modale și prin dezvoltarea teismului neoclasic un cadru mai adecvat (în comparație cu teismul clasic) pentru susținerea existenței necesare a lui Dumnezeu. George Goodwin consideră două contribuții ale lui Charles Hartshorne (și care sunt extrase din doctrina neoclasică a temporalității) ca fiind cele mai importante în cadrul discuțiilor contemporane asupra argumentului ontologic: 1. substituirea concepției
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Pentru a întări aceste premise, Malcolm ar fi avut nevoie de perspectiva neoclasică de interpretare a existenței și actualității. Plantinga pare în operele sale familiar cu opera lui Charles Hartshorne, dar nu este la fel de clar că ar fi conștient de teismul neoclasic propus de acesta. A dorit să ofere un argument ontologic victorios, dar, după cum am văzut, a primit critici importante plecând chiar de legile logicii modale și în special axioma S5 din logica modală, care susține că dacă o propoziție
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentul ontologic nu poate fi considerat suficient pentru a demonstra existența lui Dumnezeu; este nevoie de un argument cumulativ în care argumentul ontologic are rolul central; obiecțiile împotriva argumentului ontologic sunt cel mai bine înlăturate prin conceperea divinității în termenii teismului neoclasic. Cel mai bine sunt încorporate aceste idei în reconstrucția argumentului ontologic pe care o oferă Charles Hartshorne. Acesta consideră că există trei posibilități în ceea ce privește existența lui Dumnezeu: 1. Dumnezeu există cu necesitate (adică în toate stările de lucruri). 2
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
multe argumente decât argumentul ontologic. Avem nevoie de un argument global sau un argument "cumulativ". Argumentul "cumulativ" are în centrul său argumentul ontologic, iar celelalte argumente depind de acesta. Argumentul ontologic este foarte important, el reușind să elimine ateismul și teismul empiric și să ne aducă în fața perspectivei de a considera existența lui Dumnezeu logic necesară sau logic imposibilă. Prin "principiul lui Anselm", s-a arătat că existența contingentă nu este compatibilă cu perfecțiunea, acest aspect fiind repetat în filosofia analitică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că putem trage două concluzii raționale atunci când ne raportăm la ființa perfectă: existența sa trebuie considerată necesară sau imposibilă. Contingența trebuie eliminată deoarece este incompatibilă cu statul ființei perfecte. Celelalte argumente teiste ne pot ajuta în alegerea unei variante, iar teismul neoclasic ne oferă un cadru adecvat prin care să ne raportăm la Dumnezeu, în cazul în care am optat pentru prima variantă. Bibliografie Adams, Robert, Merrihew, Leibniz: Determinist, Theist, Idealist, Oxford University Press, New York, 1994. Allen, R. E., The Ontological
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
erotism bolnăvicios. Lugubrele poeme ale lui Haralamb Lecca, cu oarecare trecere pe vremuri, nu neglijează, între altele, „prostituția de la Suburra”, după modelul parizian. Iar din armonioasele strofe ale lui Ion Minulescu, care se lăuda la începuturile sale literare cu un teism foarte superficial, nu lipsesc, firește, Citera, Lesbosul și Corintul, nume de sonorități languroase, luate din retorica poesiei franceze. Dar reprezentantul cel mai tipic al neoclasicismului, fără nota decadentă, e Duiliu Zamfirescu, poetul Imnurilor păgâne. Titlul spune prea mult față de luminoasele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și celelalte forme degenerate de religie, cred într-o ființă supremă, spirituală și veșnică, în care văd pe tatăl ceresc al omului. Acest monoteism primordial ne îngăduie să afirmăm, împotriva teoriilor evoluționiste, ideea degenerării formelor religioase la popoarele păgâne, de la teismul pur al revelației originare la polimorfismul panteist al zeităților identificate în creaturi, în lumina acestei idei, fenomenul henoteismului sau al cathenoteismului observat în religiile naturale superioare, ale Indiei, ale asiro babilonienilor, ale egiptenilor, grecilor și romanilor, nu apare ca o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
greu de anulat; ele constituie în primul rînd domeniul religiei, unde, bunăoară, divinitatea personală ia atribute generale, precum și invers, atributele generale sînt personificate. Nu mai știm atunci dacă Dumnezeu este individual sau general, ceea ce explică eterna oscilare a religiei între teism și panteism. Răsturnarea recesivă este principial posibilă și în morală". Scriitorii în marea lor majoritate au fost conservatori, ca să nu spunem reacționari. De altfel E. Lovinescu afirma că literatura este prin definiție reacționară. Se ridică întrebarea: care sînt cauzele ce
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Taine. Taina, misterul, instituie acea forță care irumpe în realitatea fadă mutându-i granițele. În Fugă spre câmpul cu ciori, Savatie Baștovoi își scrie propria biografie atinsă într-un fel dramatic de Nietzsche și creștinism. El este un convertit de la teism la creștinism. Basarabean venit să-și facă studiile liceale la Iași, trăiește o cumplită revoltă față de lume și față de mediocritate, poate și față de moarte, alegându-l ca maestru pe Nietzsche. Îl ia prea în serios, fără discernământ și fără distanță
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cel puțin indistinctă a lui Dumnezeu, toate celelalte lucruri fiind cunoscute dependent de acesta 33. panteism = teoria conform căreia Dumnezeu și universul sunt identice (sec. 18, irlandezul J. Toland); panteiștii susțin imanența și resping caracterul transcendent și personal al divinității; teismul creștin a repudiat întotdeauna p., socotindu-l apropiat de ateism 34. pozitivism = curent filozofic de sec. 19; în interpretarea vieții și a moralei, înlătură ideea de Dumnezeu și de supranatural; omul trebuie să se mărginească numai la ceea ce poate cunoaște
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de Zenon în sec. IV a.Chr. în Grecia antică: omul trebuie să se conducă după rațiune și să înfrunte cu fermitate și curaj supunerea față de soartă și considerând drept condiție a fericirii eliberarea de pasiuni și liniștea spiritului 43. teism = concepție filozofică-religioasă care afirmă existența lui Dumnezeu ca persoană absolută, exterioară naturii, dar și imanentă ei, prin prezența și acțiunea Sa creatoare, susținătoare și conducătoare a lumii. Socotindu-l pe Dumnezeu transcendent, se deosebește de panteism; atribuindu-i lui Dumnezeu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]