137 matches
-
Brăila, pitorească și romantică, cu Bărăganul ei întins și fascinant, descris de Panait Istrati, Mihail Sebastian și Fănuș Neagu. Reprezentant notoriu al altei generații de scriitori, care începe de la Dimitrie Stelaru și Sorin Stoian și continuă cu pleiada de poeti teleormăneni, Adrian Raicu, Ștefan Stănculescu de la Turnu Măgurele; sau cu Stan V. Cristea de la Roșiori de Vede și Florin Burtan de la Alexandria, scriitorul Virgil Andronescu este autorul a patru volume de versuri: ,,Poezii’’, editura Tipoalex, 2003; ,, Chipul tău blând, coborât din
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
literar inedit și dramatic în peisajul literar românesc actual. Repet, m-a emoționat și cred că așa se va întâmpla și cu viitorii cititori ai acestei cărți! De altfel, nu întâmplător, scriitorul Virgil Andronescu figurează în ,,Dicționarul Scriitorilor și Publiciștilor Teleormăneni’’, editura Rocriss, 2005, semnat de scriitorul Stan V. Cristea, și în dicționarul ,,Vocația scrisului în Teleorman’’, editura Teleormanul Liber, 2007, coordonat de poetul Dumitru Vasile Delceanu, dar și în volumul de recenzii critice ,, Recensa rediviva’’, al subsemnatului, Editura Zeit, 2011
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
care debutase cu câteva luni înainte, publică în fiecare număr câte o poezie (Plângeri de toamnă, Noapte de Crăciun și În drum), alături de Florin Chiru-Nanov și Al. Nițulescu. Proză semnează Ion Chiru-Nanov, iar C. Ungureanu se ocupă în ciclul „Scriitori teleormăneni” de Radu Grămăticul, cel care în secolul al XVI-lea a copiat o Biblie pentru Petru Cercel, și de Al. Depărățeanu. Revista mai are rubricile intitulate „Frângurele”, „Cronică teatrală” și „Cărți și reviste”. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288271_a_289600]
-
la Academia Teologică Ortodoxă din Oradea. A fost hirotonisit diacon, dar a îmbrăcat haina preoțească mult după absolvire; locuiește până în 1940 în Oradea. Fiind încă elev și apoi student, va continua să colaboreze, cu versuri, proză și articole, la periodicele teleormănene „Cuvântul”, „Victoria”, „Drum nou”, dar și la o publicație precum „Satu Mare”. Ulterior este redactor la revista bilingvă orădeană „Aurora”, în care dă traduceri din Petőfi (concomitent oferea teatrului local o versiune maghiară a piesei Akim de Victor Eftimiu) și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
abdicat. 0 altă echipă a ocupat Palatul Telefoanelor din Brașov, condusă de Popa Nicolae și Nicolaie Crăcea de la Teleorman. Clădirea are două intrări. Pe una a intrat Nicolae Popa cu legionarii avuți la dispozițle și pe alta Nicolaie Crăcea cu teleormănenii lui. La ambele intrări erau de pază posturi militare duble. Nicolae Popa, intrând în clădire, le-a vorbit soldaților apelând la sentimentele lor patriotice. La intrarea teleormănenilor s-a opus o santinelă, dar a fost rănită și dată repede la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Nicolae Popa cu legionarii avuți la dispozițle și pe alta Nicolaie Crăcea cu teleormănenii lui. La ambele intrări erau de pază posturi militare duble. Nicolae Popa, intrând în clădire, le-a vorbit soldaților apelând la sentimentele lor patriotice. La intrarea teleormănenilor s-a opus o santinelă, dar a fost rănită și dată repede la o parte. Când legionarii au intrat în Palatul Telefoanelor au dezarmat corpul de gardă și au baricadat intrările. Patrule militare puternice, care circulau prin oraș, s-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
România literară, evoca „distincția aproape inexplicabilă“ a acestui bărbat impunător, frumos și în anii bătrâneții, întruchipând, ca și Goga, „finețea unei rase vechi de țărani“. Și pe mine m-au impresionat aceste trăsături ale lui Zaharia Stancu, odraslă de țărani teleormăneni. L-am observat odată, la Capșa, cum mânca, nevăzut-neauzit, s-ar fi putut spune, cu mare discreție, în compania contrastantă a unor comeseni hăpăitori și guralivi, ființe rudimentare, ai fi zis, chiar dacă nu erau. Păreau însă astfel în comparație cu el. Era
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
probei timpului, putând fi recuperată din mai multe unghiuri fertile de lectură. Nu este exclus ca tocmai acest caracter excesiv al scriiturii, de sorginte eminamente barocă, să contribuie la acest fapt. După ce punctează utilizarea generoasă a adjectivului în opera scriitorului teleormănean, același Vianu conchide: "O violentă creștere a reliefurilor expresiei, un anumit baroc (subl. mea) al stilului, este trăsătura care completează fizionomia prozei lui Galaction" (1966: II, 95). Nu altfel gândește Dumitru Micu, care subliniază atât melanjul de stiluri, cât și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dacă nu ar fi murit (în condiții încă neclare) în primăvara anului 1980 în camera sa de la Palatul Mogoșoaia, pe atunci Casă de creație a Uniunii Scriitorilor. Pentru orice istoric și critic literar ce se respectă, viața și opera scriitorului teleormănean este o piatră de încercare, dovadă stând și cartea lui Emil Manu, Viața lui Marin Preda (Editura Vestala, 2003), o monografie mozaicată ce reunește contribuții mai vechi, dar și surse de ultimă oră, precum și documente, relatări, studii critice, mărturii ale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Iordachescu Ionut Proaspăt întors din Republica Populară Chineză, vicepremierul Liviu Dragnea are un sfat pentru părinții români: dați copiii la cursuri de limba chineză. Nu, nu este nouă modă, e spre binele economiei României, spune teleormăneanul. Intuind, posibil la fel ca Dragnea, că drumul Beijingului până la a deveni prima putere mondială a lumii e unul scurt, premierul britanic David Cameron a avut un îndemn similar pentru insulari, după trei zile petrecute în China: copiii ar trebui
Dragnea citează din David Cameron după vizita în China by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31371_a_32696]
-
înainte de apariția lui Eminescu. Steaua lirica a vremii era Dimitrie Bolintineanu. Să n-avem pretenții. Poetul din Roșiorii de Vede era totuși un răsfățat. El colindase des pe la Paris pe banii babacăi și ai maică-si, familie avută de negustori teleormăneni. Se ducea o dulce lupta prin siropul liric al epocii franco-italienizant. În fine, ceva comic mai mult. Că viziunea poeticeasca de azi de la Ț. V. "Locuința mea de vară E la țară; Acolo eu voi să mor Ca un fluture
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
vor primi competențe. Luăm de la guvernul central și ducem competențele la regiuni", a precizat Dragnea, subliniind că stabilirea reședințelor regionale va fi făcută în urma unei analize detaliate. "Sigur Alexandria nu va fi capitala noii regiuni. Sper să nu se supere teleormănenii pe mine", a adăugat vicepremierul, precizând că regiunile vor fi stabilite în urma unor analize. Ne interesează ca cetățenii să trăiască mai bine. Vom prezenta toate argumentele: de ce nu mai putem sta cu actualele regiuni de dezvoltare și de ce trebuie s-
Dragnea, despre regionalizare: Vrem să rupem ghemul de putere by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38870_a_40195]
-
ADRIAN BOTEZ Un adevărat regal de poezie ne-a invadat, în trecutul an 2013, dinspre sonetistul teleormănean, THEODOR RĂPAN (celebru, de-acum, prin Evangheliile sale cele patru, pline-depline, în aria lor semantică!) Volumul actual și cel mai proaspăt, intitulat FIIND (ca o mărturie și ca un IMN al Gloriei Re-Trăirii Sinelui, scăldat, din nou, în Universul Creației
Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
ele nu am întâlnit numele respectiv. Tot în acea prezentare se spune că S. C. „editorial a debutat în anul 1997 cu volumul Noul Pygmalion - antologie din proza satirică rusă”, iar „în cea de-a doua parte a anului trecut, scriitorul teleormănean a publicat, în traducere proprie, o selecție de poeme din creația poetului rus Robert Rojdestvenski, sub metafora «Iarba destinului»”. Așadar, purced la lectura poemelor traduse de S.C. din Anna Ahmatova. Primul text din grupajul propus pentru publicare e acesta: Se
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Țăndăreii lui Paul Georgescu, (Platonești, pentru cunoscători), dar e sigur că pe cei doi autori îi leagă aceeași cîmpie ialomițeană, aceeași vervă lingvistică și același pitoresc sudic. Cel care o influențează decisiv, la alt nivel, pe Tia Șerbănescu este însă teleormăneanul Marin Preda: "aventura conștiinței" o începe la 14 ani, citind Moromeții. Mai tîrziu, în București, prietenele ei Dana Dumitriu și Gabriela Adameșteanu, ambele impuse ca prozatoare de vîrf, îi oferă permanenta priză la literatură și îi cer să scrie. Romancierii
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
l'un fripouille, l'autre gros singe? Celălalt comesean, ce-și zice Galaction: un bărboi cu cizme. Nici zece ani mai mult ca mine și pare matusalemic. Cap de conte Tolstoi, deși taică-său a fost un hoț de arendaș teleormănean. Mi-a împuiat mintea cu sionismele lui. Iată un ortodox sadea, adept al lui Herzl! Dar aici sunt de acord cu el: cum să ridici un zid între Biblie și Israel? Dimineață irosită, după-amiază sterilă. Le temps passe si vite
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
îndoiesc că vor ,ieși la lumină" manuscrisul autograf al articolului Poesiele D-lui Eminescu sau alte informații despre Gellianu, care să facă dovada incontestabilă a paternității. Pînă atunci apelăm la texte tipărite, ca argumente doveditoare. Rediscutînd această chestiune controversată, cercetătorul teleormănean Stan V. Cristea, autorul unor cercetări notabile despre relațiile lui Eminescu avute cu diferiți intelectuali teleormăneni, fondator și red.-șef al revistei de cultură din Alexandria, Meandre, afirmă, fără drept de apel, în articolul O altă opinie pentru Dosarul Grigore
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
informații despre Gellianu, care să facă dovada incontestabilă a paternității. Pînă atunci apelăm la texte tipărite, ca argumente doveditoare. Rediscutînd această chestiune controversată, cercetătorul teleormănean Stan V. Cristea, autorul unor cercetări notabile despre relațiile lui Eminescu avute cu diferiți intelectuali teleormăneni, fondator și red.-șef al revistei de cultură din Alexandria, Meandre, afirmă, fără drept de apel, în articolul O altă opinie pentru Dosarul Grigore Gellianu: , La rândul nostru, suntem în măsură să întărim că(,) Gr. Gellianu într-adevăr a existat
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
bune o sută de romane românești din toate epocile. În 2003, Sultana Craia și-a retipărit un eseu din 1983 despre opera lui Zaharia Stancu. S-ar părea că posteritatea ultimelor două decenii nu îi este întru totul defavorabilă scriitorului teleormănean. Însă în discuțiile aprinse despre revizuiri și schimbările din canonul estetic nici un critic nu l-a pomenit în sens pozitiv. Fără îndoială că scriitorul, suveran, alături de Mihai Beniuc, Geo Bogza și Eugen Jebeleanu, colegii săi de generație, în actualitatea anilor
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
de viață fastuos și fabulos. Theodor Răpan se dovedește poet născut, nu făcut, un talent veritabil care performează o autentică viziune a lumii și un maestru al limbajului. Mai mult decât atât, autorul rămâne un actor exponențial al puternicei tradiții teleormănene și acelui mirific spațiu sudist, deopotrivă binecuvântat de Dunărea neînfricată, de Câmpia Eternă și Pădurea Nebună. Dominanta clasică luminiscentă care traversează această literatură, de la Gala Galaction și Zaharia Stancu la Marin Preda și Dimitrie Stelaru, înnobilează și creația acestui poet
Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
smârcuri bântuite de Ucigă-l toaca, de stârvuri și târâtoare sub care s-ar fi îngropat o comoară. De care află prin mărturia ocnașului Buzdrună negustorul de vite Schuster și comandantul poliției imperiale, Werner, amândoi din Sibiu. Legătură cu protagoniștii teleormăneni (Caraminu, feudalul de la Izvoarele, moș Dobre, prezent la Fântână Trăsnita, loc de popas spre târgul de la Glavacioc și de taifas, călugărul Teodosie Hoinarul, Enea, tânărul ciupăgean răzvrătit și scăpat de la spânzurătoare ș.a.m.d.) o face pitorescul ardelean Patru Cărătuș
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
din inerție, împilare și neunire a stăpânilor acelor locuri în care s-au învrednicit să trăiască din vechime. O reabilitare a genealogiei lor ilustre între Buzoiești și Purcăreni, trecând prin Goia, Deagu, Izvoarele, Palanga, așezări bătute odinioară de haiducii codrilor teleormăneni, face Adrian Grigore, căruia localnicii de azi n-au cum să nu-i fie recunoscători. Din punctul nostru de vedere românul este o reușită cu precădere de stil. Învăluitor și variat, si totusi recognoscibil din cărțile unor autori clasici, pe
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
Andrei Moisoiu (Google) Premierul Victor Ponta a ajuns marți în localitatea teleormăneană Beiu, unde mai multe gospodării și terenuri agricole au fost afectate de inundațiile din ultimele zile. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) emisese anterior avertizare potrivit căreia Codul roșu de inundații se menține în Teleorman, până marți, la
Ponta n-a vrut să se ude. În barcă, pe o apă de câțiva centimetri - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/30938_a_32263]
-
aleagă să își petreacă sărbătorile de Paște în Deltă", scrie FC, într-un comunicat de presă. Adaugă: "Cu ajutorul neprecupețit al vicepremierului Dragnea care a uitat să își țină promisiunile din campania electorală de acum doi ani, când le-a promis teleormănenilor că le face diguri, și a premierului Plastilină care a uitat că primăvara vine cu inundații în România. Spirit practic, după cum ne-a obișnuit de când a preluat conducerea țării, primul ministru a ales să nu se implice în problema inundațiilor
Ironii la adresa premierului "Plastilină" și autostrăzii lui Dragnea by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30939_a_32264]