137 matches
-
prima pagină relevând o autentică înzestrare și o pregnantă originalitate în arta de a-și transpune sufletul în cuvinte. Mai apoi, cunoscând-o personal pe autoare, m-a atras firea sa delicată, omul cald care a crescut în câmpia mea teleormăneană: „frumos și drept și tandru și timid” (Ploaie caldă).Nu pe ultimul plan, acest îndemn s-a datorat și faptului că a dat viață acestui volum alcătuit din poezii publicate în revista de cultură „Observatorul" din Toronto, revista cu care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
cei cunoscuți are cuvintele cele mai frumoase. Nu e uitată nici „Ziua românilor la Toronto” „organizată de Doamna Consul General Antonella Marinescu și Domnul Marin Marinescu, a avut loc în spațioasa sală a Centrului Cultural Japonez din Canada”. O ipostază teleormăneană surprinsă de autoare este aceea relatată în eseul „Descurcăreții - oameni de nădejde” - aproape o povestire, cu caractere distincte și cu subiect din lumea satului. Proza are mult umor, parcă intrăm în lumea lui Moromete, din câmpia Teleormanului. Limbajul teleormănean este
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
ipostază teleormăneană surprinsă de autoare este aceea relatată în eseul „Descurcăreții - oameni de nădejde” - aproape o povestire, cu caractere distincte și cu subiect din lumea satului. Proza are mult umor, parcă intrăm în lumea lui Moromete, din câmpia Teleormanului. Limbajul teleormănean este păstrat nealterat și dă o savoare specială scriiturii. O altă secțiune/capitol a părții a doua a cărții este intitulată frumos: „Lumini izvorâte din adâncurile sufletești” - prin care autoarea zugrăvește portrete: Andrada Victoria Diaconescu, Frații Iacob și Florin Oprea
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
un ziar local, sub numele: „Debut editorial: ÎNTRE PORTI DE UNIVERS”. Pentru că nu am rămas indiferentă la părerea unui „incomod”, cum se autointitulează autorul articolului (în cartea sa „Pe urmele unui incomod”), vă redau mai jos cele scrise de matematicianul teleormănean, autor al multor culegeri de specialitate, monografii, memorii, jurnale, pagini epistolare și provocări didactice. (Virginia V. Popescu) *** DEBUT EDITORIAL - ÎNTRE PORȚI DE UNIVERS Cartea profesoarei de fizică Virginia Vini Popescu “ÎNTRE PORȚI DE UNIVERS” m-a surprins, căci puțini dintre
PĂREREA UNUI „INCOMOD” de GHEORGHE SUHĂIANU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375555_a_376884]
-
un ziar local, sub numele: „Debut editorial: ÎNTRE PORȚI DE UNIVERS”. Pentru că nu am ramas indiferență la părerea unui „incomod”, cum se autointitulează autorul articolului (în cartea sa „Pe urmele unui incomod”), vă redau mai jos cele scrise de matematicianul teleormănean, autor al ... Citește mai mult DESPRE CARTEA POETEI VIRGINIA VINI POPESCU INTITULATĂ „ÎNTRE PORȚI DE UNIVERS” Despre cartea de poezii „ÎNTRE PORȚI DE UNIVERS” s-au scris mai multe păreri, adevărate ecouri, care reflectă gânduri frumoase prin porțile universale ale
GHEORGHE SUHĂIANU [Corola-blog/BlogPost/375580_a_376909]
-
un ziar local, sub numele: „Debut editorial: ÎNTRE PORȚI DE UNIVERS”. Pentru că nu am ramas indiferență la părerea unui „incomod”, cum se autointitulează autorul articolului (în cartea sa „Pe urmele unui incomod”), vă redau mai jos cele scrise de matematicianul teleormănean, autor al ...
GHEORGHE SUHĂIANU [Corola-blog/BlogPost/375580_a_376909]
-
adresează celor ”mari” cu gândul și cu fapta. Celelalte trei capitole sunt adresate celor ”mici”, pe care îi încântă cu învățături desprinse din înțelepciunea poveștilor și legendelor. Un frumos portret realizat pentru autoare de către pictorul Mihai Cătrună (de origine tot teleormănean ) ”străjuiește” intrarea în lumea cărții de față. ”Trandafirul galben, sălbatic...”, ”Lacrima iubirii”, ” Meditație la malul mării...”, ”Scrisoare către copiii mei”, ”Învățătoarea”, Darul îngerului”, ” Ochi de copil”, ” Zborul spre sine”, ”Dorul”, Dragă Moș Crăciun”, ș.a., sunt tot atâtea confesiuni ale autoarei
GÂNDURI ÎN AMURG-PREZENTARE CARTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372804_a_374133]
-
nr. 661 din 22 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Ediția a XIII-a se desfășoară anul acesta la Alexandria și la Siliștea-Gumești, la împlinirea a 90 de ani de la nașterea marelui prozator, urmat azi de o pleiadă de talentați scriitori teleormăneni: Stan V. Cristea, Florea Burtan, Cornel Basarabescu, Liviu Nanu, Liviu Comșia, Stelian Ceampuru, Nicoleta Milea, Gheorghe Stroe, Anghel Gâdea, Dumitru Vasile Delceanu, Ana Dobre, Gabriel Argeșeanu, Gheorghe Filip, Constantin T. Ciubotaru, Alexandru Cutieru, Florina Isache și mulți alții, autori cu
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „MARIN PREDA” de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346453_a_347782]
-
gerbere color: roșu, galben și albastru! A fost o reală bucurie pentru doamna și pentru toți, cei prezenți la bibliotecă la sosirea sa! Lansarea cărților, a avut succesul pe care-l prevăzusem și s-a bucurat de prezența multor intelectuali teleormăneni și a oamenilor de literatură, care i-au caracterizat operele folosind cele mai frumoase cuvinte. E greu să vorbești după cei care sunt în strictă specialitate, dar am făcut-o! Mi-am spus părerea sinceră, de cititor care are gusturile
TĂRÂMUL MIRIFIC AL ÎNTÂLNIRILOR ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376752_a_378081]
-
luptelor din tranșee. Uneori, gândurile dor! Când nostalgia mă înconjura mai tare, sleindu-mi sufletul, am întâlnit un OM. Un OM, care a avut idea, înțelepciunea și puterea să scrie amintirile supraviețuitorilor războiului. Numele său este Gheorghe Olteanu! Este cronicarul teleormănean care ne-a îmbogățit bibliotecile cu multe alte cărți de valoare, dintre care amintind două spun destul pentru o viață de profesor- autor: ,,Dascăli de pe valea Clăniței,, si ,,De la Darie la Nica,,. Am primit vestea că pe un pansament pe
SUPRAVIEȚUITORII TRANŞEELOR! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373245_a_374574]
-
odihnească în pace. Doamne, ce țară e asta în care popii seamănă vrajbă și victimele votează cu călăii? De ce îi lași, Doamne, pe popi să preacurvească politic, folosindu-se de numele Tău, învrăjbind acest popor? Și de ce, Doamne, mehedințenii, vasluienii, teleormănenii, oltenii și vrâncenii, săracii și obidiții țării, votează cu călăii lor? Cu cei care zilnic îi fură și le iau de la gură și puținul ce li se cuvine? Făcându-i, practic, sclavii lăcomiei lor. Dă-ne un Semn, Doamne, că
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
clasă și, pe de altă parte, talentul mânuirii condeiului în construirea universului sau scriitoricesc. Mărturisec, doamna, că îi fericesc pe elevii, care au avut un asemenea dascăl! În încheiere, vreau să aduc în actualitate un mic remember duios că vechi teleormăneni: mi-ar plăcea să cred că în vacanțele noastre adolescentine ar fi fost posibil să ne încrucișam perechile de dans la balurile de la Căminul Cultural din marginea comunei Țigănești dinspre râul Vedea. Pe langă minunatele amintiri plăcut augmentate datorate vârstei
O CRONICA LA O CARTE: „ÎMI PLEC FRUNTEA” de MARIAN TEODORESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369188_a_370517]
-
Participă cu lucrări de pictură și grafică la expoziții de grup și, din 1993, are și expoziții personale. Debutează cu versuri în „Luceafărul” (1970). Colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Familia”, „Tomis”, „Teleormanul”, „Tribuna Teleormanului” ș.a. Redactor la „Pagini teleormănene” (1988-1989), redactor-șef la „Carul solar” (1991) și la „Curierul de Teleorman” (1992-1993), a condus și cenaclul „Gala Galaction” din Roșiori de Vede (1978-1984). De la pastelul elegiac la cenușiurile plictisului provincial și de la incandescențele imnice la fantasticul macabru, L. rămâne
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
Dragoș Vrânceanu, București, 1968; Ora târzie, București, 1972; Poeme intime, București, 1980; Izvoare subterane, București, 1984; Marea eclipsă, București, 1993. Repere bibliografice: Nichifor Crainic, Voința de originalitate, G, 1936, 1; Streinu, Pagini, V, 146-147, 149; J. V. Pandelescu, Un poet teleormănean - Constantin Salcia: „Năvodar de stele”, „Scânteia”, 1936, 1-2; C. Fântâneru, „Logodna apelor”, UVR, 1939, 17; George Ivașcu, „Logodna apelor”, JL, 1939, 22; Dragoș Vrânceanu, „Logodna apelor”, CML, 1940, 41; Dumitru Micu, „Liniștea furtunii”, GL, 1968, 36; Horia Bădescu, „Liniștea furtunii
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
la Academia Teologică Ortodoxă din Oradea. A fost hirotonisit diacon, dar a îmbrăcat haina preoțească mult după absolvire; locuiește până în 1940 în Oradea. Fiind încă elev și apoi student, va continua să colaboreze, cu versuri, proză și articole, la periodicele teleormănene „Cuvântul”, „Victoria”, „Drum nou”, dar și la o publicație precum „Satu Mare”. Ulterior este redactor la revista bilingvă orădeană „Aurora”, în care dă traduceri din Petőfi (concomitent oferea teatrului local o versiune maghiară a piesei Akim de Victor Eftimiu) și la
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
, revistă apărută la Alexandria, apoi la Videle, neregulat, între 1990 și 2003, inițial cu subtitlul „Pagini literare teleormănene”, schimbat de la numărul 12-13/1994 în „Cultură, arte, idei”. În numărul 2-3/1990 se menționează că este editată de revista „Argeș”, iar de la numărul următor, de „Calende”. Tot acum este anunțat ca realizator Ștefan Marinescu Vida, președinte al Societății de
PLACEBO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
care debutase cu câteva luni înainte, publică în fiecare număr câte o poezie (Plângeri de toamnă, Noapte de Crăciun și În drum), alături de Florin Chiru-Nanov și Al. Nițulescu. Proză semnează Ion Chiru-Nanov, iar C. Ungureanu se ocupă în ciclul „Scriitori teleormăneni” de Radu Grămăticul, cel care în secolul al XVI-lea a copiat o Biblie pentru Petru Cercel, și de Al. Depărățeanu. Revista mai are rubricile intitulate „Frângurele”, „Cronică teatrală” și „Cărți și reviste”. M.Ș.
MUGURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288271_a_289600]
-
dacă nu ar fi murit (în condiții încă neclare) în primăvara anului 1980 în camera sa de la Palatul Mogoșoaia, pe atunci Casă de creație a Uniunii Scriitorilor. Pentru orice istoric și critic literar ce se respectă, viața și opera scriitorului teleormănean este o piatră de încercare, dovadă stând și cartea lui Emil Manu, Viața lui Marin Preda (Editura Vestala, 2003), o monografie mozaicată ce reunește contribuții mai vechi, dar și surse de ultimă oră, precum și documente, relatări, studii critice, mărturii ale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
probei timpului, putând fi recuperată din mai multe unghiuri fertile de lectură. Nu este exclus ca tocmai acest caracter excesiv al scriiturii, de sorginte eminamente barocă, să contribuie la acest fapt. După ce punctează utilizarea generoasă a adjectivului în opera scriitorului teleormănean, același Vianu conchide: "O violentă creștere a reliefurilor expresiei, un anumit baroc (subl. mea) al stilului, este trăsătura care completează fizionomia prozei lui Galaction" (1966: II, 95). Nu altfel gândește Dumitru Micu, care subliniază atât melanjul de stiluri, cât și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ce-ai să faci?!" Nu credeam că e atât de ranchiunos. Fiindcă ăsta era sentimentul pe care ți-l inspira. De altfel ironia soartei îl adusese tot în preajma lui Zaharia Stancu și anume în rol de subaltern, cum îi prezisese teleormăneanul cu mulți ani înainte. Că, amenința autorul Cailor lui Cibicioc, o să vedeți voi când o să venim noi la putere. "Călugăre, îi replicase Zaharia Stancu, când o să veniți voi la putere, tot eu o să-ți comand." Surâdeam privind acești bătrâni fără
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Brăila, pitorească și romantică, cu Bărăganul ei întins și fascinant, descris de Panait Istrati, Mihail Sebastian și Fănuș Neagu. Reprezentant notoriu al altei generații de scriitori, care începe de la Dimitrie Stelaru și Sorin Stoian și continuă cu pleiada de poeti teleormăneni, Adrian Raicu, Ștefan Stănculescu de la Turnu Măgurele; sau cu Stan V. Cristea de la Roșiori de Vede și Florin Burtan de la Alexandria, scriitorul Virgil Andronescu este autorul a patru volume de versuri: ,,Poezii’’, editura Tipoalex, 2003; ,, Chipul tău blând, coborât din
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
literar inedit și dramatic în peisajul literar românesc actual. Repet, m-a emoționat și cred că așa se va întâmpla și cu viitorii cititori ai acestei cărți! De altfel, nu întâmplător, scriitorul Virgil Andronescu figurează în ,,Dicționarul Scriitorilor și Publiciștilor Teleormăneni’’, editura Rocriss, 2005, semnat de scriitorul Stan V. Cristea, și în dicționarul ,,Vocația scrisului în Teleorman’’, editura Teleormanul Liber, 2007, coordonat de poetul Dumitru Vasile Delceanu, dar și în volumul de recenzii critice ,, Recensa rediviva’’, al subsemnatului, Editura Zeit, 2011
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]