148 matches
-
-l puteau ajuta cu Cooperativa, Petre se întoarse la Bucura. Merse direct la șantier, lucrurile mergeau bine, construcțiile avansau... Vorbi cu domnul Pavelescu, badea Ion, inginerul constructor și contabilul, trecu să-l salute pe primar, care nu mai contenea cu temenelele și plecă la căsuța lui. Îl întâmpinară, ca de obicei, în poartă, Toni, tufele de trandafiri, pomii plini de roade... Era fericit, era bucuros, scăpase de spaime, de griji, spera să-și regăsească liniștea. În casă toate erau la locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
miros de levănțică, semn că bătrânul schimbase așternutul. În scurtă vreme pluteam deja pe aripile moi ale somnului... Visul nu s-a lăsat așteptat... Urcam parcă dealul Copoului înmiresmat de floarea teilor. Crengile se plecau sub povara florilor, făcându-mi temenele cu urarea de bun venit. Un soare primenit de roua dimineții îmi trimitea binețe dinspre soare-răsare și îmi mângâia fața cu o căldură binefăcătoare. Pluteam parcă... În această stare de beatitudine, am ajuns în parc. De undeva din stânga îmi făcea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
razelor de soare tomnatic. Am răspuns și eu în același fel și în cele din urmă am reușit să mă mișc și să întind pasul către casă... Călcam cu spor. Toamna cu tot ce are ea mai frumos îmi făcea temenele de peste tot. Nu-mi puteam lua ochii de la frumusețile din jur. Nici n-am băgat de seamă că înaintea mea mergea o femeie. După mers și bățul din mână părea o bătrână. Călca rar și ușor adusă de spate. Pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-o, Îngâmfați, satisfăcuți de fotoliul pe care l-au prins, indiferent cât și ce i-a costat acel fotoliu, În stare să-și vândă mama, copiii, sufletul pentru el, nerealizând că, În realitate, sunt niște pigmei cu spinarea strâmbată de temenele la propriu și figurat, niște figuri jalnice, fără cultură, fără vise frumoase, fără suflet pentru "simplul cetățean" care le-a acordat Încrederea și posibilitatea ocupării acestui fotoliu despre care vorbesc cu dispreț din vârful buzelor și de care-și vor
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și un ceas întreg m-a snopit în bătaie. „Acuma, zice, nu fac decât să te pregătesc, pentru că și diseară o să trec ca să-ți spun noapte bună.“ Și ce crezi? S-a dus ghiujul la Nastasia Filippovna, i-a făcut temenele până-n pământ, s-a milogit, a plâns; până la urmă, femeia i-a adus cutia, i-a azvârlit-o. „Bărbos bătrân ce ești, zice, ține-ți cerceii, dar să știi că acum, pentru mine, sunt de zece ori mai scumpi decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aș fi permis să cer un asemenea preț dacă aveau aceeași mamă? se jeluie în gura mare. Arată către marfă și susură cu glas numai lapte și miere: Cine s-ar mai minuna de asemănarea dintre ei? Mai face o temenea. — Descoperirea unor persoane de nații diferite cu înfățișări identice este însă neprețuită, continuă cu voce calină. Gallus simte cum vehemența i se înmoaie. Până la urmă, ar pu tea fi o investiție bună. Și apoi, mai știi de unde sare iepurele? Totul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sub o mie și una de înfățișări îl roagă viermuind în jurul lui ceva. Ce? Să cumpere. Ce? N-apucă drumețul, amabil și ușor stânjenit, să cumpere o acadea de-o para sau, mă rog, o chiftea, că, techer-mecher, cu o temenea, i se oferă halva, baclava, ciulama, beizadea, iofca, peltea, pafta, zalhana, cafea, cherestea, mucava, mușama, musaca, dușumea, macara, telemea și brânză. Comerțul e în floare. Osmalâii, câți nu sunt sub flamura cea verde, umblă brambura prin urbe, holbând ochii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
că la noi generațiile mature refuză relația cu presa dintr-un soi de trufie recuperatoare: tot ce-a fost cândva e mai bun, statul e dator să aibă grijă de scriitori, proprietarii de ziare trebuie să-i invite cu multe temenele și să-i plătească superior. Eu cred că timpul aduce alte condiții de lucru și reașază artele într-o altă ierarhie. În ceea ce mă privește, eu am un respect cardinal pentru arhitecți și medici - ei fac viitorul Planetei acum - și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
mână pe Victor care nu opune nici o rezistență. "Să mergem !", spune ea cu o voce gravă, de contraltă. Abia când să iasă din restaurant, Victor își amintește : Nu am plătit !" Dă să se întoarcă, dar chelnerul care îi conducea, făcând temenele, îl asigură fără echivoc : S-a făcut, șefule ! Mulțam, ați fost foarte generoși !" Victor nu își amintește cum au ajuns în camera aceea scăldată în lumină violet și în așternuturile proaspete mirosind a parfum de brad. Nu va ști niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
lucru neuronii, părul, vederea, o parte din suflet, habar nu are că odată isprăvit chinul, la reprezentarea piesei sale, vin persoane, ca scumpa ta soțioară, care nu vrea decât să-și etaleze bunăstarea și puținătatea minții, care face ocheade sau temenele în fața vreunui grangur... Ah, taci, o întrerupse Ovidiu, bătând cu pumnul în masă. Se săltă din fotoliu. Las-o la dracu pe Larisa. Nu mă interesezi decât tu. Îl urmărea cum se plimba furios prin odaie, de parcă era hipnotizată, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
puțin experimentatul Năstase în postura de candidat la Președinția României, pe care nu și-o dorea, pentru a face loc veșnic tânărului Iliescu, legendarul Pesedeu, al cărui jilț de drept doar l-a ținut cald și acum îl predă cu temenele adânci. În fruntea noului PSD se întoarce cel mai vechi lider politic din Europa de Est, ultimul supraviețuitor al vechii gărzi comuniste. Asta da înnoire. Același Iliescu care a trăit acel „23 August“ salvator avea paisprezece ani și-un tată în pușcărie
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Constantinescu, o scrisoare jenantă, presărată cu elogii pe vreo 10 pagini, din care se înțelege că de mult aștepta el victoria forțelor democratice, lipsea să scrie că Iliescu doar a întinat idealurile revoluției. Măcar ar fi fost adevărat. Dar nu temenelele până la pământ în fața noii puteri de la București i-au determinat menținerea în post, cât aprecierea reală de care se bucura la Washington. Ramâne, așadar, ambasadorul României în SUA, poziție din care, în final de mandat, asigura vizita de succes a
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
PSD ar spune „am rupt-o cu comunismul“. Și în plus, tocmai în ziua aceea fusese chemat la Parchet ca învinuit în dosarul mineriadei din ’90. Cu mânie proletară, Iliescu a înfierat „coloana a V-a din PSD care face temenele dreptei“ și a chemat la recâștigarea încrederii muncitorilor și țăranilor. „Bine că nu mai suntem în ’50, să fiu trimis la Canal, pentru deviaționism de dreapta“, a spus ușurat Dâncu. Și a conchis: „recursul la Ion Iliescu este sinucigaș din
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
nici tu nu mai mănînci pește. Asta-i. Turcul nu mănîncă porc și de aceea trebuie să mănînce pește." Și, mulțumit de cele ce spusese, Ali Mehmet s-a retras din cameră cu fața către el, schițând un fel de temenea. Era un hotelier care știa să-și facă meseria. Din păcate trăia într-un loc care nu prea avea clienți care să-și dea seama de calitățile lui. A dormit neîntors și a doua zi la amiază l-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
acela visa, poate că visează și-acum... Cotidianul, 21-22 iulie 2001 Conversație la cafenea — Vrei să-ți spun eu cum o să se întâmple? Spune, dacă ești atât de deștept! — E simplu... Iliescu l-a primit pe rege cu scuze și temenele. Ești de acord? — Mă rog, dacă vrei matale... — Cum dacă vreau eu, n-a fost așa? Așa o fi fost. Eu n-am fost de față. — Bine, da’ ziarele, televiziunea! Toată lumea spune... În sfârșit, toată tevatura asta crezi că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
de presto putem. Clopotul din dealul Mitropoliei, agățat, ca un ceaun, în trei bârne de lemn, tocmai bătea sfârșitul slujbei, când tânărul Iancu sări din sanie și intră grăbit în salonul de croitorie. Ajutorul de croitor îl primi cu multe temenele și îl pofti să ia loc, scuzându-și patronul care nu îl putea primi imediat, așa cum dorea boierul tânăr, pentru că tocmai proba un client. Iancu se așeză pe un scaun, dar imediat sări în sus și începu să se plimbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
desfăcură deodată. Toți îi văzură dinții albi, sănătoși și puternici înșiruiți ca boabele de mazăre dintr-o păstaie despicată sub ochii lor. ― Voi trece numele cu mâna mea. ― Așa vom face, Înălțimea Voastră! Întocmai așa! turui nacealnicul, făcând o veritabilă temenea. ― Oceni harașo! Își strânse mantaua pe el și se răsti fără menajamente: Dar scrieți odată pricazul, puturoșilor! Se răsuci pe călcâie, militărește, și porni repede înapoi, spre apartament, lăsând toate ușile date de perete în urma lui. Peste o oră, nacealnicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
îl privise numai în ochi. Spera, desigur, la ajutorul lui. Toată lumea știa că prințul era unul dintre puținii prieteni intimi ai generalului. Kutuzov își făcu apariția. Punctual, elegant, volubil. Toate slugile se buluciră în întâmpinarea lui ca să-l salute cu temenele adânci. Prințul îl cunoștea mult prea bine ca să știe că Glavnoe Komandir nu era un om rău și nici insensibil la suferințele altora. Probabil că și uitase de acel incident de la reprezentația primadonei Nanone. Desigur, i-ar fi fost ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Porți, Martar Zade, Abdul Halip, înaltul cancelar al ienicerilor, contele Andrei Italinski, generalul Ivan Sabaneiev și restul persoanelor din subordine. Garda militară le dădu onorul și un personal de elită, anume instruit pentru această zi importantă, îi conduse imediat, cu temenelele de rigoare, în marea sală. Semnarea tratatului în numele Majestății Sale Sublime și Prea Puternice, împăratul tuturor rușilor, și al Fericirii Sale, puternicul sultan al otomanilor, se făcu într-o tăcere care vorbea destul de limpede despre regretul ambelor părți. Atât turcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
creier. Toți vinovații pentru semnarea acelei păci mizerabile trebuiau să plătească. Toți! Chiar înainte de ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, în 25 octombrie, la Sumla, marele dragoman Dimitrie Moruzi avu parte de un frumos discurs de mulțumire, cu multe zâmbete și temenele, pentru contribuția sa la semnarea tratatului de pace dintre Rusia și Turcia, în complicatul ceremonial oriental al onorurilor supreme. Prin mâinile marelui vizir, însuși sultanul îi dărui un minunat caftan. Apoi ușile sălii de ceremonii se deschiseră și marele dragoman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
te poate surprinde În dormitor. — Zi mai departe. Să presupunem că ai impresia că În dormitorul tău este un strigoi. Ce măsuri iei seara, când te Întorci acasă? a Întrebat interesat Amory. — Iei un băț, a răspuns Alec, făcând o temenea, cam de lungimea unei cozi de mătură. Primul lucru ce se cere făcut este să eliberezi camera. Pentru asta, te năpustești În biroul tău cu ochii Închiși și aprinzi lumina. Apoi te apropii de dulapul din perete și dai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
în sinea sa la analiza făcută de Enin. Nu era rău, după toate mofturile acelea de copil. Dar trebuia să admită că gândul, convingerea, că pentru Majestatea Sa Imperială Dzan, un loc cum e Pământul, în care nimeni nu făcea temenele, era respingătoare se dovedea cam zădărnicită. Și, respingător, în cel puțin unul din sensurile sale, însemna că oricine simțea astfel, nu dorea să fie aici. Tocmai când încheie acest gând, Enin vorbi din nou: - Se-ntâmplă ceva în jurul tău, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
demnitari și boieri, frații Nicolae și Ștefan Golescu. Cu ei discutase desfăcând firu-n opt, răsturnând pe toate fețele marea umilință ce avea să i se întâmple, respectiv protocolul Porții la înscăunare, unde unșii trebuiau să pupe papucul padișahului, cu adânci temenele și prosternare, până la pământ. Condiția și demnitatea sa de militar, suferea cea mai înjositoare umilință, lovitura vieții sale. Dar Al. Dtrie Ghica găsise în el tăria și tactul de a ieși învingător (nu se știa cu ce consecințe) gândind în
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
Când vasul fără nume trecu prin dreptul nostru Un fund de vad îi prinse și pântecul, și rostru. Cutreierată, apa jur împrejur undi... Și glăsui un pașe într-astfel: - Efendi, Corăbier și oaspe în porturile mele, Primește-aceste daruri și-aceste temenele: La nava ta se cade pe brânci ca să mă-nchin, Că bănuiam caicul lui Hogea Nastratin. Un zvon ne turburase. Ziceau: e închis subt ape Răsfățul ce nici marea turcească nu-l încape, Și ușuratul Hoge, mereu soitariu, Încheie-acum Bosforul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Trei Sfetitele... În timp ce ne batem capul cu Locman și cu feciorii lui Fote, din susul uliței se aude tropot de cai și uruit de trăsură. Îmi îndrept privirea într-acolo și bag de seamă că norodul de pe uliță face aceleași temenele ca și la trecerea lui vodă. Trece doamna lui vodă, însoțită de copii. Vezi? Este condusă de o suită de lefegii... Doamna este numai un zâmbet și face semne de salut cu mâna numai inele și brățări... Când totul s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]