12,390 matches
-
pe care-l plăteau pentru menținerea Templului; Încasările erau destinate templului lui Jupiter Capitolinul din Roma. Cei care părăsiseră iudaismul erau scutiți de această taxă. Câtă vreme darea pentru Templu trebuia să fie plătită numai de către bărbații adulți, cea pentru templul roman trebuia În schimb să fie vărsată de toți, până și de copii și femei, până la Împlinirea vârstei de 62 ani.<footnote S. Fernández Ardanaz/ R. González Fernández, El „fiscus iudaicus” y las posiciones políticas de los cristianos
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
interdicțiilor impuse de religie, arhitectura, sculptura și pictura nu au cunoscut nici o dezvoltare, în schimb muzica a ocupat un loc important în viața socială religioasă a poporului evreu încă de la începuturi memorabile. Muzica a fost consacrată atât slujbelor religioase din Templu, dar a fost folosită și într-un context laic din cele mai vechi timpuri. Muzica era folosită în vreme de jale cât și în vreme de bucurie. Apariția muzicii profesioniste, legată de cultul religios, are loc în jurul anului 1011 î
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
X-lea î.Hr., în decursul epocii de aur a poeziei israelite. Psalmii reprezintă una din cele mai vechi prezentări de cântări lirice. În totalitatea ei, muzica evreiască, alcătuită din imnuri și psalmi, este destinată marilor solemnități ce se desfășurau la Templu. Imnurile au pătruns în muzica de cult, așa cum mai târziu melodiile populare au pătruns în muzica creștină. Modelul de psalmodie ebraică veche anticipă prin caracterul său coralul gregorian. Tot Biblia ne furnizează informații cu privire la muzica instrumentală și instrumentele folosite. Existau
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
a căpătat o formă evoluată și stabilă cunoscută sub numele de coral gregorian, Papa Grigore cel Mare (590-604) fiind cel care va reforma și oficializa cântul liturgic. Legătura muzicii ebraice cu cea creștină este evidentă prin preluarea procedeelor liturgice de la Templul din Ierusalim și folosite în biserica primară. Genul diatonic al melodiilor siriene, caldeene, ebraice este regăsit în psalmodierea din muzica creștină primară. Cântul antifonic și responsorial își are originea în cântul antifonic ebraic, când cele două coruri levitice cântau unul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
verzi și luminat de Soarele dreptății. În acest rai a sădit Dumnezeu pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului. Iar pomul vieții este Sfântul Duh, Care sălășluiește în omul credincios, după cum spune Pavel: Nu știți că trupurile voastre sunt templul Sfântului Duh, Care locuiește în voi? (I Cor. VI, 19; Rom. VIII, 11). Iar pomul cunoștinței binelui și răului este simțirea, care produce două roduri contrare între ele, îndoite la rândul lor ele înseși prin fire<footnote Ibidem, p. 323
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea să a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său. Cum ajunge să-L cunoască Sfanțul Ioan Botezătorul pe Hristos? Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan Botezătorul a săltat în pântecele maicii sale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
Țeținei. Ca într-un stop-cadru dintr-un film realist, autoarea ține să aducă în prim-plan un detaliu extrem de important, dar rostind ca în treacăt, cu un zâmbet dulce-amar, înțelegător, parcă: ,, După ce au isprăvit cu luptele, străbunii noștri au făurit temple ale credinței și culturii, au creat valori nemuritoare, întrupându-le în opera sublimă a Unirii”. După aceste momente, în care pulsează o anume tensiune dramatică, Maria Toacă lunecă brusc în realitatea, cu note de cruzime, a prezentului: ,,Cu scurgerea anilor
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
autorul lor, al versurilor, îl lăsase, ca o amprentă de neșters. Camera Elenei, vegheată din tablou cu grafica Luciei Piso de privirea tainică a poetului, care îi încredințase nu numai cuvântul, ci și tăcerile sale rodnice, se transforma într-un templu, unde ea oficia ca o preoteasă antică. Neîndoios, Elena făcuse din păstrarea amintirilor și a textelor încredințate cândva de creatorul poet și prozator nu numai o datorie sacră, ci chiar o menire și un sens al dăinuirii ei’’ (p. 18
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
sunt corpuri cerești cu lumină proprie, sunt „Sori“ - Soarele nostru e cea mai apropiată stea față de Pământ - pe când planetele sunt corpuri cerești fără lumină proprie). Astrologia arabă lucrează îndeosebi cu stele fixe și cu fazele Lunii. Învățații (preoți erudiți de pe lângă templu, filosofi dublați de matematicieni, profesori) publicau almanahuri care conțineau informații astrologice precise, însoțite de un comentariu (adică de horoscopul fiecărei zile), alcătuit din sfaturi, avertismente, interdicții sau recomandări. Prima monedă dedicată unei zodii Oamenii simt nevoia unor repere. De aceea
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
sinagogile Evreii vor locui și munci în București, în zona cunoscută sub numele de cartierul evreiesc care se întindea de la Splaiul Dâmboviței, Calea Văcărești, Calea Călărașilor și Piața Unirii. Una dintre cele mai cunoscute și vizibile sinagogi din București este „Templul Coral” situat pe str. Sfânta Vineri, în imediata apropiere a Pieței Sfânta Vineri. Lucrările la sinagogă încep în anul 1864 și în 1867 este inaugurată în prezența corpul diplomatic străin, a miniștrilor și parlamentarilor români și a primarului capitalei, iar
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
în 1867 este inaugurată în prezența corpul diplomatic străin, a miniștrilor și parlamentarilor români și a primarului capitalei, iar rabinul Antoine Levy a ținut cuvântarea inaugurală. La începutul deceniul al patrulea al secolului trecut au loc lucrări de extindere a templului ce vor adaposti sala de conferințe, muzeul, arhiva și biblioteca. Afectată de cutremurul din 1940 și devastată în timpul rebeliunii legionare, sinagoga va intra în reparații în anul 1945, acțiune reluată acum cațiva ani. În spatele blocului din estul Pieței Sfânta Vineri
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
Israelițior pământeni, prima școală a evreilor din București. Din anul 1991 Sinagoga mare găzduiește Muzeul Holocaustului din România. Sinagoga scapă de furia demolărilor cel mai probabil datorită declarării ei monument arhitectonic de către Academia Română. Nu aceeași soarta au avut-o multe temple sau sinagogi din zonă între care amintim: Sinagoga „Malbim” ridicată în 1864 pe strada Bravilor nr. 4, în apropierea intersecției Căii Văcărești cu străzile Căuzași, Labirint, A.Goldfaden și Bravilor, unde se ridică acum noul sediu al Bibliotecii Naționale a
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
Malbim” ridicată în 1864 pe strada Bravilor nr. 4, în apropierea intersecției Căii Văcărești cu străzile Căuzași, Labirint, A.Goldfaden și Bravilor, unde se ridică acum noul sediu al Bibliotecii Naționale a României și care a fost demolată in 1986. Templul „Mic Spaniol” - Ca’al Cicu din str. Banu Mărăcine nr. 37. construit în 1883 pe locul unui mic templu din 1846 și demolat în 1987. Astăzi, pe locul templului, se află o parte a curții de serviciu a Magazinului Unirea
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
Goldfaden și Bravilor, unde se ridică acum noul sediu al Bibliotecii Naționale a României și care a fost demolată in 1986. Templul „Mic Spaniol” - Ca’al Cicu din str. Banu Mărăcine nr. 37. construit în 1883 pe locul unui mic templu din 1846 și demolat în 1987. Astăzi, pe locul templului, se află o parte a curții de serviciu a Magazinului Unirea. Sinagoga Craiover Ruf (Spilman) ridicată în 1903 pe str. Măcin nr. 14 si demolată în timpul lucrărilor de sistematizare din
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
Bibliotecii Naționale a României și care a fost demolată in 1986. Templul „Mic Spaniol” - Ca’al Cicu din str. Banu Mărăcine nr. 37. construit în 1883 pe locul unui mic templu din 1846 și demolat în 1987. Astăzi, pe locul templului, se află o parte a curții de serviciu a Magazinului Unirea. Sinagoga Craiover Ruf (Spilman) ridicată în 1903 pe str. Măcin nr. 14 si demolată în timpul lucrărilor de sistematizare din anii 1984-1987. Sinagoga A.B. Zisu din str. Mămulari nr.
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
demolată în anul 1986 pentru a face loc noii Hale a Unirii. În 1887 pe str. Mămulari nr. 13 a fost ridicată pe locul uneia ruinate Sinagoga „Fraternă” - Achdeș Kodeș, pentru ca un secol mai târziu să cadă sub șenilele buldozerelor. Templul „Mare Spaniol” (Cahal Grande - Kahal Kadosh Godol ) a fost clădit în str. Negru Vodă nr. 12 în 1819, fiind important monument de artă sefardă a cărui demolare a însemnat o pierdere pentru peisajul arhitectural al capitalei. Templul A.E. Gaster
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
sub șenilele buldozerelor. Templul „Mare Spaniol” (Cahal Grande - Kahal Kadosh Godol ) a fost clădit în str. Negru Vodă nr. 12 în 1819, fiind important monument de artă sefardă a cărui demolare a însemnat o pierdere pentru peisajul arhitectural al capitalei. Templul A.E. Gaster din str. Sticlari nr. 18 a fost construit în 1858 pe fostul unei mai vechi sinagogi. În prezent, pe locul acestuia se află o parte din noua Hală a Unirii. A fost cunoscut și sub numele de
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
Gaster din str. Sticlari nr. 18 a fost construit în 1858 pe fostul unei mai vechi sinagogi. În prezent, pe locul acestuia se află o parte din noua Hală a Unirii. A fost cunoscut și sub numele de Sinagoga Austriacă. Templul „Lumina Nouă” - Or Chudoș din Intrarea Sticlari nr. 17-19 cunoscut sub numele de Sinagoga rusă, a fost construit în 1904 pe locul unei sinagogi mai vechi din 1870. A fost demolat în 1987. Despre aceste sinagogi demolate (Cahal Grande, Sinagoga
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
1870. A fost demolat în 1987. Despre aceste sinagogi demolate (Cahal Grande, Sinagoga Malbim) și locurile fără memorie care au devenit (pe locul magazinului Unirea si respectiv pe traseul bulevardului Unirii) sau sinagogi afectate de demolările din jurul lor (Sinagoga Mare, Templul Unirea Sfântă, Sinagoga Credința) va vorbi Anca Tudorancea - Ciuciu. Anca Tudorancea - Ciuciu este cercetător în istorie la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România - Federația Comunităților Evreiești din România și lector asociat la Centrul Goldstein Goren - Universitatea București. Publicații recente
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
cu buzele-i albe particule încă aprinse pe aripa ta pot pluti liniștită în rimele mele în ritmul știut de pasăre toamna încărunțită în casa din ape redându-mă somnului verde Penitență Și tu Magnolia te acoperi cu aur asemeni templului pe care îl visez uneori penitență la poalele tale fac nevăzuți pelerini o lume în care lumina îngheață sfielnică trecerea orelor necunoscută mie cuprinderea ta tema ta muzicală vag punct de sprijin tăcerea cât să pot îndura preaplinul zilei de
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
de dragul întîiului Kaddish de taină mai stai cu mine, Rabbi, altminteri voi trece ca floarea ierbii de la un Dumnezeu la altul deși voi fi grabnică la ascultare, înceată la vorbire, zăbavnică la mînie, iar vineri seara, cînd vom polei acoperișul Templului cu melancolie, va veni din nou Aaron cu carul plin de rodii și vom rînji amîndoi cu gurile însîngerate la statuile despuiate din fața Palatului Culturii, iar Aaron mă va apuca de plete și mă va tîrî printre florile de cenușă
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
împrejur Câteodată pământ Câteodată azur Să te bucuri! îmi spun Și încerc și aștept Jumătate nebun Jumătate-nțelept Doamne, Tu m-ai adus Din cerescul Tău har Câteodată Iisus Câteodată tâlhar! Viața-mi rămâne Viața-mi rămâne Doar ca un templu De azi pe mâne S-o mai contemplu Patimi, iubire, Trec în uitare Ca o plutire Peste altare Lumea bătrână Dealuri și delniți Se mai îngână Stins în cădelniți Nici cum se trece S-o tângui n-o pot Cerul
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
din uitare un copil îmi răsare-n față murmurînd un cîntec și împingînd cu bățul spre casă un cerc Sala Thalia Zeiței protectoare a Sibiului - Thalia cu chip de paiață rîzînd cu un obraz cu celălalt plîngînd - i-au ridicat templu înalt și gros ca o corabie în zidul de apărare a cetății breslele încrustate în steme pe frontispiciu aici coborau din calești împodobite în panglici de mătase și cununi de brad bărbații cu peruci argintii la braț cu doamnele-n
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
și puterea sîngelui lor clocotind gata să spargă vinele brațelor lor încă fragede cucerind Cetatea bătrînilor lor cu întregul domeniu văzîndu-i așadar prea mare grija pentru noua bogăție ce va să prospere-ntre ziduri ele au hotărît în sfatul din templul înălțat pe locul în care au așezat piatra Eben-Ezer să-l alunge ca stăpîn al domeniului teamă n-aveau domeniul era bine știut doar neliniștea că dacă totuși vor fi ele cele alungate în cele din urmă domeniul să rămînă
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
o dăduse jos de pe cap, și avea o față la fel de expresivă ca a preopinentului său, ofițerul de securitate. Stelian îl recunoscu: acesta era Levi, mezinul familiei. Despre el știa doar că urmase studii teologice în străinătate și că servea la Templul Coral, dar nimic mai mult. O aură de mister îl învăluise întotdeauna. Concesiv și prudent, Aronică ridică din umeri și declară senin că așa ceva nu intra în domeniul său de activitate și-i depășea competențele. Câteva clipe mai târziu, discuția
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]