232 matches
-
semicirculară și cu o turlă octogonală deasupra naosului. O particularitate arhitectonică o constituie fațada de apus semicirculară, ca și absida altarului, ceea ce a fost probabil o influență venită din Armenia, prin Rusia. Ea este construită din piatră, cu ziduri masive, tencuite și văruite. Edificiul este înconjurat de un brâu simplu, aflat deasupra ferestrelor. Acoperișul bisericii este în două ape, în șarpantă, iar pe absidele laterale și pe capete în formă semicirculară. În interior, spațiul este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
și Emilia Porumbescu, părinții nemuritorului Ciprian Porumbescu"". O altă serie de lucrări de restaurare au fost efectuate în perioada 1935-1936, cu acest prilej fiind decapată tencuiala de pe porțiunea de zid de piatră din exterior, iar ocnițele din cărămidă au rămas tencuite. În cursul anului 2007, cu ocazia unor lucrări de curățare a pereților interiori ai bisericii, efectuate sub coordonarea prof.univ. dr Oliviu Boldura de la Universitatea București, s-a descoperit un fragment de pictură murală, demontându-se ipoteza că biserica nu a
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
în interiorul lui. Fiecare segment al tunelului a fost săpat de două grupuri de săpători, care s-au scoborât prin puțuri, unii săpând la dreapta, iar alții la stânga, până ce s-au întâlnit la mijlocul segmentului. În interiorul tunelului a fost creat un canal tencuit înalt de 40 centimetri și lat de 30 centimetri. Tunelul a fost construit cu târnăcoape. Pe peretele tunelului au fost săpate nișe pentru lumânări de ulei. În puțul cel mai estic, puțul 1, exista o ecluză care permitea reglarea apei
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
pridvor și naos și peste 2 m la altar și pronaos. Scara pe unde se urcă la cafas (balcon) și, mai sus, la clopotniță se află dispusă în zidul nordic al pronaosului. Lăcașul de cult nu este pictat, ci doar tencuit. Printre elementele sculptate cu măiestrie sunt catapeteasma din lemn de tei, cu un motiv ornamental în formă de frunză de stejar, și amvonul.
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
drumului dinspre București, aceeași parte cu primăria și Școala este biserică principala a comunei de ea tinad și cimitirul. Biserică „Sf. Nicolae”, construită între anii 1812-1815, restaurată în 1880, de Sava Vasiliu, 1919, Biserica de riț ortodox, în plan trilobat. Tencuita în „calcio vecchio”, păstrând picturile exterioare. Turla poligonala pe naos. Pictată în interior și exterior în tempera. Biserică „Sf. Nicolae” a fost ctitorita de Radu Crețulescu și postelnicul Pădure în anul 1669 a fost declarată monument istoric. Biserică de riț
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
biserica de lemn din Purcăreni, Argeș, dispărută în 2009, și se mai întâlnește la câteva biserici de lemn din câmpia Banatului și Crișanei. Structura aceasta de lemn, fiind greu de izolat, a fost cercuită cu nuiele de alun și apoi tencuită. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Se remarcă lărgimea deosebit de mare a bisericii și altarului, dimensionată pentru o comunitate numeroasă. Lungimea bisericii inițiale se poate lesne determina urmărind pictura
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
unul nou de zid, mutat mai bine de doi metri în interiorul vechiului pronaos. Pronaosul a fost extins mult spre apus, înglobând vechiul pridvor și fiind completat încă pe atât cu pereți noi de zidărie. Biserica a fost tot atunci cercuită, tencuită și apoi zugrăvită pe exterior și în interior. În 1974 biserica a fost acoperiță cu șiță, protejându-i interiorul de intemperii. În ultimii ani se află într-un proces de restaurare și conservare. Această biserică prezintă un plan caracteristic zonei
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
cu un mic foișor pentru un clopot și o toacă de fier, acoperit cu un coif scund piramidal. Turnul, la fel ca și acoperișul, este îmbrăcat în tablă. În interior, spațiul este acoperit cu o boltă semicilindrică unică, din scânduri tencuite și pictate. Împărțirea tradițională între femei și bărbați se face prin stâlpi verticali prinși între două grinzi transversale, una dedesubt și una peste ei. Stălpii încadrează trei goluri de uși ce permit circulația între încăperi. Iconostasul are o structură asemănătoare
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
un coif piramidal pe un plan de asemenea pătrat. Consolele treptate ce susțin acoperișul și motivele geometrice tăiate în scândurile balustradei galeriei turnului, formează singurele elemente decorative vizibile. Ferestrele au fost lărgite la o intervenție ulterioară. Interiorul, în prezent simplu, tencuit, probabil a fost inițial pictat. Se mai găsește o singură icoană, Învierea, a cărei pictură este deteriorată, dar care prezintă un chenar sculptat deosebit de bogat, constituit din funie răsucită, elemente florale imitând laleaua, rozete și un coronament cu volute și
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
Pasăre și Costea Popa Dimitriu dar și în localitățile comunei ialomițene Burdușelu, de unde era originar, precum și în satul Cotorca, unde avea parohia de hirotonie, preotul Ilarion Fiera, cel însărcinat cu încheierea lucrărilor la bisericia în Valea Mare. „"Pentru lucrările de tencuit exterior, interior și pictură, s-a făcut înțelegere cu enoriașii, fixându-se pentru fiecare împroprietărit agricol suma de 74 lei. Peste aceste sume au ajutat mai mult Anton C.Enescu, Ion Gavrilă, Ion Ursoiu, Gheorghe Bucur, Stan Ion, Ion Nichifor
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
secolul 18. Ctitorii bisericii au fost moșnenii de loc. Momentul renovării acestui lăcaș în forma pe care o prezintă azi a fost consemnat într-o pisanie peste intrare, păstrată fragmentar: "„Această biserică au fost dă lemnu și dărăpănată și sau tencuit și sau zugră[vit] ... [în vremea] înălțatului nostru Domn Carol întâi și [al preasfințitului nostr]u episcop Neofit Scriban de robii lui D[u]m[nezeu] Stan preot ... Florea Ciubuc, Florea Anghel, ... Purcelus, Stan Cucu 186[8] ...”". Anul pisaniei este
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
care au vândut animale imprumutându-l pe părintele care îi returna eșalonat după cum reușea să-i adune de la credincioși. Dacă în anul 1945 s-a sfințit temelia noii biserici, în 1946 biserica era ridicată în roșu, iar în 1947 era deja tencuită. Anul 1948 găsește biserica terminată exterior, crucile fiind puse pe turle, aceasta dată regăsindu-se înscrisă și astăzi deasupra celor două intrări ale bisericii. În fundația bisericii în cele patru colțuri și în altar au fost introduse în sticle și
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
a întrerupt. Ca element distinctiv, biserica prezintă caracteristici ale tipului de basilică romană, de la începuturile creștinismului, anume nava bisericii fiind înpărțită longitudinal în trei părți, numai partea centrală având boltire, această partajare fiind făcută de două rânduri de piloni subțiri, tencuiți, uniți între ei de arcade. Dimensiunile bisericii sânt însă modeste : apoximativ 4m lățime și 12m lungime. Biserica de iarnă, Sfântul Antonie cel Mare Dat fiind faptul că de mai bine de patru ani satul a avut preot slujitor în toate
Valea Screzii, Prahova () [Corola-website/Science/301756_a_303085]
-
dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, prevăzut cu un turn-clopotniță suplu, cu foișor închis și fleșa înaltă; cele două pridvoare deschise, corespunzătoare intrărilor de pe laturile de vest si de sud, au fost adosate în anul 1863. Suprafața exterioară a bârnelor este tencuită. Tabla a luat locul vechii șițe în 1972; alte renovări avuseseră loc în anii 1926 și 1967-1968. Stabilirea începuturilor acestui lăcaș comportă serioase dificultăți. Cercetătoarea Ioana Cristache-Panait fixează ca repere constructive anii 1805 (transmis de inscripția clopotului mic: ,Laudă pe
Biserica de lemn din Tomnatecu de Sus () [Corola-website/Science/321096_a_322425]
-
astăzi numele “Valea Episcopiei”. În cadrul descoperirilor de la Niculitel un loc aparte, ca importanță istorică și religioasă îl are cripta. Ea reprezintă cea mai veche construcție de acest gen construită până în prezent. În timpul cercetărilor arhelogice intrarea a fost găsită blocată și tencuita. Sub prag a fost găsită o monedă, cu o cruce abia perceptibila, care ar permite clasarea construcției bazilicii și a criptei, datând din timpul împăratului Teodosie ÎI (408-450). În partea superioară a pereților din dreapta și din stanga intrării au fost incizate
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
de emisie, al antenei și al emițătorului cu o putere de 15 KW pentru imagine și 7,5 KW pentru sunet pe Casa Scânteii s-au încheiat la 14 decembrie 1956 . Amenajarea studiourilor nu era gata, încăperile nu erau încă tencuite, ferestrele nu erau montate, dar cum trebuia respectat planul cincinal care prevedea ca televiziunea să funcționeze în anul 1956, emisia a fost pornită pentru o noapte. Transmisia era recepționată pe atunci numai în București, pe câteva sute de televizoare, importate
Societatea Română de Televiziune () [Corola-website/Science/298194_a_299523]
-
scund decât pronaosul cu trei arcade semicirculare frontale, înălțate, sprijinite pe coloane cu socluri și capiteluri decorate floral. Fațadele au pe toată înălțimea un parament cu asize înguste marcate cu rânduri de cărămidă aparentă în culoare deschisă, alternate cu fâșii tencuite. La înălțimea pridvorului există un brâu care împarte fațadele bisericii în două registre inegale. Cel superior este înfrumusețat cu un șir de ocnițe având mici goluri. Cornișa ce continuă și la nivelul absidelor este punctata cu denticuli mari-console. În registrul
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
cupolei parabolice, cu coastele radiare, era din tablă de fier. Prin tamburul larg, de 13 m lărgime, cu 12 ferestre, interiorul este inundat de lumină. Suprafețele interioare ale pereților și bolților au fost pictate cu subiecte biblice și evanghelice. Părțile tencuite sugerau impresia dalelor din marmură. Catedrala a suferit în timpul celui de al doilea război mondial, turla și cupola, interioarele fiind reconstruite cu abateri de la formele inițiale. Clopotnița. A fost construită concomitent cu catedrala, amplasată la 40 m distanță de ea
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
zugrăveli, vopsit acoperișul, cu osteniala stăruitoare a consiliului și epitrop al bisericii Constantin Dârmeț și contribuția în muncă și bani a enoriașilor bisericii, paroh fiind Ilie Scrieciu.”" Se caracterizează prin planul generos, cu abside laterale, pereții înalți, în întregime cercuiți, tencuiți și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, sunt ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Fundația este de cărămidă iar pardoseala de beton.
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
fost construită o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m) și cu o învelitoare din tablă vopsită în culoarea verde. Streașina
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
din Chieșd, județul Sălaj. În cuprinsul Episcopiei Aradului, abside de plan semicircular au mai existat la bisericile (azi dispărute) din Luguzău si Iermata. Pictura În “fișa de monument” întocmită în anul 1960 se arată următoarele: ” Înainte vreme biserica a fost tencuită...pe nuiele la exterior. Prin tencuire s-au distrus majoritatea picturilor. Ni s-au păstrat picturile de pe iconostas, din altar și de pe peretele despărțitor dintre tinda femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
de ferestre monofore, toate cu balcon, Al doilea etaj a fost adăugat în 1897, ca o imitație la scară redusă și mai puțin valoroasă a etajului principal. Deasupra cornișei, în poziție centrală, este o terasă cu balustradă. Întreaga fațadă este tencuita cu exceptia parterului, care este din piatră, mai putin mezaninul.
Palatul Querini Benzon () [Corola-website/Science/333490_a_334819]
-
executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn cu parapet, tencuite și pictate. N.I.&N.E. Pardoselile pronaosului sunt din plăci de mozaic, altarul din dușumea , înlocuită astăzi cu parchet. Pridvorul avea aceeași înălțime cu restul bisericii. În timpul celui de-al doilea război mondial pridvorul a fost bombardat și distrus complet. (24
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
accesul spre și dinspre gara aflată la aproape 2 km spre nord. "Inventarul general" realizat la data de 27 ianuarie 1948 de "Comisia de inventariere a Administrației Domeniului Banloc" descrie acest obiectiv ca fiind o ""construcție masivă de cărămidă arsă; tencuită; ornamentată în stil neogotic englezesc [...]"", atribuindu-i (în anul 1948) o vechime de 60 de ani. Proiectul original al porții, aflat la Arhivele Statului Timișoara, pare a demonstra însă, altceva. Deasupra cheii de boltă, într-un plan patrulater, proiectul amintit
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
deal, în partea de nord-est a satului. Este plăcut și armonios, grație proporțiilor și formei acoperișului, din care se înalță clopotnița cu foișor în console și coif ascuțit. Fundația bisericii este făcută din piatră, pereții din lemn, exteriorul cu pereții tencuiți, acoperișul este din tablă neagră vopsită. Data construcției nu se poate preciza deoarece documentele nu s-au păstrat, dar după inscripția legată de pictură se poate deduce că a fost construită înainte de 1780. Cu prilejul renovărilor, a măririi părții de
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]