180 matches
-
postcomuniste. Regimul actual din Mexic este consecința crizei politice ce a început cu asasinarea președintelui ales Alvaro Obregón în iulie 1928; regimul democratic din Japonia s-a născut în urma înfrângerii militare totale și a ocupației la sfârșitul anului 1945; regimul teocratic din Iran își are originea în criza de la sfârșitul anului 1978 și începutul lui 1979, când șahul a fost forțat să abdice și a fost proclamată republica islamică; în Africa de Sud, criza care a culminat în lunile iunie-septembrie 1992 a permis
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
chiar o mic) tar) reacționar). Detractorii s)i Îți spun ce abuzuri comite asupra populației arabe și, Într-o mai mic) m)sur), asupra imigranților evrei din Africa de Nord și din Orient. Unii israelieni consider) c) acest stat este corupt, „levantin”, teocratic. Gurile rele spun c) s-au descoperit În Israel escrocherii financiare chiar și la unii dintre cei mai credincioși evrei ortodocși. Mi s-a spus adesea c) vechii lideri așkenazi erau lipsiți de imaginație, c) noului grup de rabini le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și noi În frontul respectiv. Imediat după atacurile de la 11 septembrie 2001, spune Hitchins, când un număr de intelectuali și pseudointelectuali au afectat un fel de neutralitate În privința victimelor din New York, Pennsylvania și Washington, pe de o parte, și fasciștii teocratici din Al-Qaeda și talibanii, pe de alta. A circulat masiv pe e-mail un fragment din eseul lui George Orwell din 1945 intitulat „Notes on Nationalism” („Note despre naționalism”). Citatul sună astfel: „Majoritatea pacifiștilor aparțin fie unor secte religioase obscure, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ca destinații pentru misionariat, extratereștri misionari, extratereștri divinizați de către pământeni (zeii umanității ar fi astfel de extratereștri pe care oamenii trecutului îi adorau), extratereștrii ca zei și ca demoni ("theogonie-fiction"), Dumnezeu nu e bun (soluție eretică la problema Răului), societăți teocratice, origini non-religioase ale religiei, inteligențe artificiale și religii, călătorii în timp și realitățile istorice ale fondatorilor de religii, valorizări ale gândirii magico-religioase și ale vrăjitoriei, omul-zeu.372 Să mai notăm semnul de exclamare pus tot de către Ellwod, conform căruia până
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de apărător al ordinii și al regimurilor autoritare; în fine, multe ideologii din țările Lumii a Treia și-au demonstrat inadecvarea. Dar un gol ideologic oferă și regimurilor nedemocratice șansa de a se dezvolta, promovînd un naționalism exclusivist, un Islam teocratic sau o formă chineză de autoritarism al statului bunăstării (cf. Addi, 1997; Huntington, 1996; Jowitt, 1992; Shi, 1997). Metafora valului ne avertizează în privința unei căderi abrupte de pe creastă, și avem acum dovada unei "de-democratizări". Alegerile pot avea loc într-
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Constatăm îndată că descrierea omului recent nu oferă neapărat soluția ieșirii din izolarea individualistă. Cum anume, pe de altă parte, „Viu este Dumnezeu” nu presupune regresia într-o formă autistă de raportare la lume, într-un sens apropiat de nostalgiile teocratice ale islamului contemporan. Propunerea comunitarienilor este o soluție, în genul celei schițate de Alisdair MacIntyre? Trebuie, dimpotrivă, forjat un concept de raționalitate universală, așa cum propune mai degrabă papa Benedict al XVI-lea în alocuțiunea recentă de la Regensburg (2007)? Cum poate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a face cu pansofismul unui discurs pronunțat din perspectiva unității transcendente a religiilor, la care un autor ca Fritjof Schuon ar fi avut un acces privilegiat. În același timp, nu este o invitație la trădarea lucidității prin replierea în visul teocratic al celor lipsiți de viziune eshatologică. Pentru a regăsi firul pierdut al criticii modernității nu este suficientă o întoarcere la categoriile gândirii teologico-politice din Bizanț. Necesară, însă, rămâne depășirea liturgică a temporalității lumii - a orizontului structural ambiguu care ne fixează
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
element de unitate la care visează Europa mai mult sau mai puțin conștient și care, dincolo de dispersiunea politică, ar putea asigura unitatea comunității creștine? Încercările, niciodată cu adevărat abandonate, de reinstaurare a unității creștine după secolul al XI-lea, proiectul teocratic din secolul al XII-lea apar-ținînd papalității și constînd în a-i supune pe suverani Romei, traduc, fiecare în felul său, acesta dimensiune creștină a identității europene. Ar mai trebui adăugate, în sfirșit, elementele mai mult sau mai puțin vizibile
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
IV avea pe atunci 23 de ani. Dornic să restaureze autoritatea coroanei imperiale, el reacționează cu extremă violență atunci cînd, doi ani mai tîrziu, Grigore VII publică un decret interzicînd învestitura laică, după ce va fi impus printr-un conciliu principiul teocratici pontificale și va fi trimis în Germania legați însărcinați să-i depună pe clericii simoniaci. Atunci începe o interminabilă luptă între cele două puteri, temporală și spirituală, fiecare dintre ele străduindu-se să-și impună propria concepție asupra Imperiului Creștin
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ghibelini. În principiu, primii sînt partizanii Papei, iar adversarii lor cei ai împăratului, în realitate, lucrurile nu sînt atît de simple. Guelfii sînt mai întîi campionii autonomiei municipale și, chiar dacă s-au aliat cu Papa, ei nu împărtășesc și ambițiile teocratice ale anumitor pontifi. De îndată ce Papa încearcă să-și impună autoritatea în afara statelor sale și pare hotărît să unifice Italia, ei nu ezită să-1 abandoneze. Ghibelinii, la rîndul lor, se definesc mai degrabă în termeni de opoziție între orașele sau clanurile
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
spre în afară. Ceea ce, din punctul de vedere al naturii, e plasat unul lîngă altul, intră într-un raport istoric esențial" [182], [33 td]. La p. 278 este amintit sistemul împărțirii în caste a poporului índic, ceea ce putem numi aristocrație teocratică. Același aspect social specific Indiei este abordat la p. 7 și 8 ale celui de-al doilea volum cu același titlu, unde se evidențiază despotismul aristocrației teocratice. În acest volum (dedicat Lumii orientale), de la p. 91 la p. 169 găsim
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este amintit sistemul împărțirii în caste a poporului índic, ceea ce putem numi aristocrație teocratică. Același aspect social specific Indiei este abordat la p. 7 și 8 ale celui de-al doilea volum cu același titlu, unde se evidențiază despotismul aristocrației teocratice. În acest volum (dedicat Lumii orientale), de la p. 91 la p. 169 găsim cea mai semnificativă și mai amplă analiză hegeliană a Indiei, pe care o vom prezenta în trăsăturile sale esențiale, extrăgînd ceea ce este mai reprezentativ pentru subiectul de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
permisive ale Scandinaviei. Fenomen vechi în Norvegia, acesta rămîne marginal în Finlanda, Suedia și Danemarca. Aceste partide nu se înrudesc cu "democrația creștină catolică" decît prin programul lor a cărui transpunere ideologică se dovedește mai mult fundamentalistă, dacă nu chiar teocratică. Provenit din Partidul Liberal, Partidul Popular Creștin Norvegian, foarte anti-european, datează din anii '30 și apără valorile periferiei. Uniunea Creștin-Democrată (KDS) în Suedia, Liga Creștină din Finlanda și Partidul Creștin Popular (KrFP) în Danemarca s-au format în anii '60
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
mai bune rezultate le-a avut Finlanda în timp ce în Suedia și Danemarca reprezentarea lor parlamentară este amenințată de pragul electoral. Acestor partide le mai putem adăuga micile formațiuni cum ar fi Partidul Popular Evanghelist (EVP) din Elveția și trei partide teocratice, foarte mici, din Țările de Jos. 5. Concluzii. Contrar a ceea ce ar putea duce la confuzia dintre siglele și denumirile partizane, există un tip de partide creștin-democrate foarte clar definit și deci nereductibil la nici o altă familie politică. Această constatare
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
națională distinctă, care revendică fie independența, fie reatașamentul față de patrie sub forma unui sentiment autentic, ca în cazul iredentismului. Anumite partide prezintă o tradiție, adesea veche, de reacție periferică împotriva inovației naționalist-centralistă. Reacția ar fi legitimă în regiunile catolice și teocratică în regiunile protestante. Uneori, arsenalul ideologic folosit de centru va fi întors împotriva lui de către periferie. În alte cazuri, afirmarea periferiei va produce o ruptură mai radicală cu centrul, iar ideologia "periferistă" va protesta împotriva conceptului de Stat națiune: el
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
despotismului unor conducători, precum Cesare Borgia. Formularea de către Machiavelli a principiilor istorice inerente într-o guvernare romană pot fi găsite în lucrarea Discurs asupra primelor zece cărți ale lui Titus Livius (1513-1521). În studiul său, Machiavelli se îndepărtează de conceptele teocratice medievale asupra istoriei, atribuind evenimentele politice, într-o mai mare măsură, capriciilor omenești și elementului neprevăzutului. Printre celelalte lucrări ale sale se numără Arta războiului (1521), care descrie avantajele recrutării asupra trupelor mercenare. Istorii Florentine (1525) interpretează cronicile orașului, din
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
pretenția Sillon-ului de a ieși de sub autoritatea ecleziastică", adăugînd: "Suflul Revoluției a trecut pe acolo, și putem concluziona că dacă doctrinele sociale ale Sillon-ului sînt greșite, spiritul său este periculos, iar educația sa este funestă". "Nu, striga el reluînd tezele teocratice cele mai rigide, trebuie să reamintim în mod energic în aceste vremuri de anarhie socială și intelectuală, cînd fiecare se dă drept savant și legiuitor, că nu vom construi cetatea altfel decît a creat-o Dumnezeu; nu vom forma societatea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
deschis perspective care erau imprevizibile acum câteva zeci de ani. Ele au pus, totodată, probleme care n-au primit încă soluții satisfăcătoare. Excavarea celor două orașe-societăți, Harappa și Mohenjo-Daro, a scos la lumină o civilizație urbană destul de avansată, mercantilă și "teocratică" totodată. Cronologia este încă controversată, dar pare sigur că civilizația Indusului era desăvârșit dezvoltată către ~ 2500. Ceea ce i-a izbit pe autorii primelor săpături este uniformitatea și încremenirea acestei civilizații. Nici o schimbare, nici o inovație n-au putut fi remarcate în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dintre Lamennais și înaltele ierarhii ecleziastice, documente de mare importanță în P.Dudon, Lamennais et le Saint-Siège (1810-1834), Paris, 1910. În special Verucci (pp. 190-192) a insistat în clarificarea ambiguităților concepțiilor lamennaisiene față de liberalism, referindu-se la eternele sale idealuri teocratice. În această privință, deși într-o manieră mai mult aluzivă, se exprimă și marele cunoscător al legăturilor lui Lamennais cu Belgia, A. Simon, în La politique religieuse de Leopold I, Bruxelles, 1953, p. 18. 29 Scrisoarea lui Rosmini către G.
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care a convocat Conciliul de la Trento. 1534 Biblia lui Martin Luther. 1536 Nereușind să se îmbarce pentru Ierusalim, Ignațiu și prietenii lui rămân în Veneția „să ajute sufletele”. 1536 Jean Calvin se stabilește la Geneva, unde va organiza o republică teocratică între 1541 și 1564. Publică Institutio Religionis Christianae. 1537 Ignațiu renunță de a mai merge la Ierusalim. Este consacratpreot, la Veneția. Viziunea din La Storta, sub impactul căreia, mai târziu, va numi ordinul întemeiat de el după numele lui Isus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
dintr-o perspectivă seculară pare să domine încă marea parte a științelor sociale vestice, cum se vede și din acest volum. Până în 1979 cel puțin, când a avut loc revoluția islamică din Iran care a adus la putere un regim teocratic care continuă să controleze acea țară și să fie o provocare pentru Occident până astăzi, și când s-a format organizația politică Majoritatea Morală din Statele Unite care a încercat să influențeze politica americană republicană în anii '80, existau mulți specialiști
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
unei comunități orânduită după reguli de ordine monastică (Buda); nu susține reînnoirea moralei tradiționale și a societății clădite conform unei legi universale eterne (Confucius); nu incită la cuceriri violente și revoluționare prin lupta împotriva necredincioșilor și prin instituirea unui stat teocratic (Mahomed). Isus îmi apare inconfundabil și în sistemul de coordonate al lumii contemporane. Nu poate fi încadrat nici printre conducători și nici printre rebeli și moraliști, dar nici printre cei mai umili. Este un provocator, și la dreapta, și la stânga
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
despotismului unor conducători, precum Cesare Borgia. Formularea de către Machiavelli a principiilor istorice inerente într-o guvernare romană pot fi găsite în lucrarea Discurs asupra primelor zece cărți ale lui Titus Livius (1513-1521). În studiul său, Machiavelli se îndepărtează de conceptele teocratice medievale asupra istoriei, atribuind evenimentele politice, într-o mai mare măsură, capriciilor omenești și elementului neprevăzutului. Printre celelalte lucrări ale sale se numără Arta războiului (1521), care descrie avantajele recrutării asupra trupelor mercenare. Istorii Florentine (1525) interpretează cronicile orașului, din
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
este pe cale de a se declara oraș închis. E dreptul său, în vremuri de război. Noi am vrea ca el să rămână un oraș deschis și nu o capitală politică. Dar nu-i un lucru ușor: Israelul este un stat teocratic, chiar dacă unii israelieni se consideră laici. Vă plângeți de aceasta? Nu știam, Înalt Prea Sfinția Voastră, că ortodoxia propovăduiește separarea Bisericii de stat. Politica și religia merg mână în mână, așa au stat lucrurile dintotdeauna. Dar noi, grecii, avem noroc
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
preoții în instrumente politice, situație care s-a mai întâmplat, având urmări negative și asupra bisericii și asupra preoților. Un buget habotnic, mirosind a tămâie și cu un anume misticism calculat, poate să ne ducă cu gândul la un stat teocratic, de republică îmbrăcată în sutană. A doua inovație a actualului buget e tot atât de năucitoare și nocivă ca prima: asigurarea „pensiei” minime de 350 lei lunar pentru toată caracuda, fie că a tras chiulul câțiva ani, pe undeva, fie că în dreptul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]