11,506 matches
-
morții, devia de la scopul creării sale și anume, acela de a se face părtaș bunurilor dumnezeiești” (μέτοχος τῶν θείων ἀγαθῶν γενέσθαι)<footnote Doctorand Constantin M. Iana, „Învățătura despre Întrupare în «Marele cuvânt catehetic» al Sfântului Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul XIX (1967), Nr. 5-6, p. 310. footnote>. Transformarea naturii umane întărite de Hristos prin Întrupare marchează începutul unei noi umanități, glorificate, la care poate participa fiecare dintre noi. O astfel de participare nu se traduce printr-o legătură concepută
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
firea noastră»<footnote Ibidem, col. 864C. footnote>). Până a se ridica la această cunoaștere superioară, sufletul contemplă pe Dumnezeu în natură<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 30. footnote>. Mai întâi, sufletul vede pe Dumnezeu asemenea unui „ciorchine (τό βοτρυδόν), care împrăștie prin floare o bună mireasmă dulce Și plăcută<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a VI-
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
că vede cele nevăzute Și aude cele ce nu se pot grăi”<footnote Ibidem, omilia I, P. G. XLIV, col. 785A; cf. Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 32. footnote>). Sfântul Grigorie își rezumă foarte bine gândirea, spunând: „Este adevărat, deopotrivă, Și că inima curată Îl vede pe Dumnezeu Și că nimeni nu L-a văzut pe Dumnezeu vreodată ... Cel ce este
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ca nimeni dintre cei salvați să nu fie exclus de la participarea la această sărutare. Acela este Curățitorul (καθαρσιον) a toată întinăciunea”<footnote Ibidem, 777D; cf. Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nissa despre chip Și asemănare”, în Studii Teologice, Anul VIII (1956), Nr. 9-10, p. 601. footnote>. Un alt aspect important este sugerat de Sfântul Grigorie atunci când spune că sânul Mirelui este mai bun decât vinul, iar mireasma parfumurilor tale este mai bună decât toate miresmele. Ca Și Origen
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
energii fără a vorbi și de persoana care le deține, iar vorbind de persoană vorbim totdeauna și de ființă și de energii<footnote Pr.Lect.Dr. Iosif Ferenț, Contribuția Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae la doctrina energiilor divine necreate, în rev. Orizonturi teologice, Anul II (2001), nr. 1, p. 19. footnote>. În Dumnezeu există deci trei lucruri: ființa, lucrarea și ipostasurile dumnezeiești. Această distincție nu introduce în Dumnezeu o divizare cum socoteau adversarii Sfântului Grigorie Palama care-l acuzau de diteism ori de
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
al XIV-lea este expresia dogmatică a tradiției privind atributele cognoscibile ale lui Dumnezeu pe care le aflăm la Capadocieni și mai târziu în opera lui Dionisie Areopagitul și a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Această distincție dă naștere celor două căi teologice privind esența afirmativă și negativă una fiind Dumnezeu care se revelează, cealaltă care duce la unirea cu Dumnezeu în necunoaștere. Pentru o mai bună înțelegere a raportului energii natură divină, Vladimir Lossky ne sfătuiește să eliminăm orice idee referitoare la
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Făcând o evaluare a poziției celor doi, se poate spune: obiecțiile lui Gregoras față de gruparea palamită la fel ca și cele ale lui Achindin, nu aveau, în cea mai mare parte, vreun merit și erau superficiale din punct de vedere teologic; și mai important este faptul că ele nu au reprezentat un atac împotriva întregii poziții hesychaste. În schimb obiecțiile lui Varlaam au reprezentat un asemenea atac (...) și se refereau la dispute fundamentale asupra metodei teologice, experienței spirituale și a înseși
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
superficiale din punct de vedere teologic; și mai important este faptul că ele nu au reprezentat un atac împotriva întregii poziții hesychaste. În schimb obiecțiile lui Varlaam au reprezentat un asemenea atac (...) și se refereau la dispute fundamentale asupra metodei teologice, experienței spirituale și a înseși preceptelor doctrinale pe care se întemeia hesychasmul<footnote Chrysostomos, Relațiile dintre Ortodocși și Romano-catolici de la Cruciada a IV-a până la Controversa isihastă, Editura Vremea, București, 2001, pp. 207-208. footnote>. Pentru adversarii Sfântului Grigorie Palama, ceea ce
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
vederea mistică implică și participarea trupului și a sufletului. Sfinții apostoli au văzut lumina necreată cu ochii lor transfigurați<footnote Ibidem, pp. 75-76. footnote>. Părintele Dumitru Stăniloae, vorbind despre doctrina răsăriteană a Sfântului Grigorie Palama, spune că este o concepție teologică abisală. Dumnezeu în ființă e un adânc nepătruns, necomunicabil, neschimbabil, iar din acest adânc emană puteri și lucrări în care nu se scurge însăși ființa; aceste lucrări sunt nenumărate precum și abisul ființei este fără sfârșit, ele fiind altceva decât ființa
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
risipit în așezăminte de cultură, ecleziastice și monastice din țară, dar și din alte centre europene, bizantinologii români nu au avut la îndemână un instrumentar de prestanța și dimensiunile celor de care dispun filologii, teologii, istoricii, lingviștii etc, pentru manuscrisele teologice, istorice și literare, în limba română, realizate de Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor românești, tomul I, (1 - 300), București, Edițiunea Academiei Române, 1907; Bianu, Ioan și Caracaș, R. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul II (301 - 728), București, Edițiunea Academiei Române, 1913
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de eretici. Creștinismul veacului al II-lea nu este monolitic ca structură, ca Învățătură și ca liturgie. Deosebirile erau uneori foarte mari, ele reducându-se treptat, odată cu trecerea vremii: ex. sărbătoarea Paștilor, atât În ceea ce privește data celebrării, cât și conținutul său teologic. Felul În care era prezentată o erezie sau o schismă În antichitate era simplu și linear: Tatăl l-a trimis pe Fiul, pe Cristos, care a propovăduit și a Întemeiat Biserica, trimițându-i pe apostoli să-i răspândească pretutindeni Învățătura
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
fel lucrurile, grupul predominant este cel care a creat un canon al Scripurilor recunoscute,<footnote Le canon du Nouveau Testament: regards nouveaux sur l'histoire de sa formation, F. Amsler et al. (ed.), Geneva 2005. footnote> a stabilit unele idei teologice reprezentative și a creat o organizare ierarhică presupunând monoepiscopatul. Părerea că numai Încet s-a afirmat creștinismul normativ a Început să se răspândească pornind de la teza lansată de Walter Bauer<footnote W. Bauer, Rechtgläubgkeit und Ketzerei im ältesten Christentum Tübingen
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
el era chezașul unității credinței și ortodoxiei În comunitatea antiohiană. Acest exemplu ne ajută să pătrundem În practica bisericii antice. Nu toate comunitățile aveau același canon În veacul al II-lea. Pornind de la criterul acceptării reciproce a textelor și tradițiilor teologice și liturgice, se tindea să se creeze o anumită uniformitate. Lipsea un centru de decizie și se simțea nevoia inventării unor instrumente pentru a rămâne În comuniune Întru dreapta credință, respectiv a excluderii unor Învățături care o puteau compromite. Numai
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
atât originea bisericii, cât și Învățătura și succesiunea episcopală. Aceasta din urmă este dovedită atât istoric, prin redactarea listelor episcopale ale bisericilor, posibil de verificat mereu din rațiuni apologetice, cât și biblic, prin recursul la citate din Scriptură, și deopotrivă teologic. Diverse circumstanțe istorice, cum ar fi confruntarea cu ereticii care se revendicau de la o tradiție secretă, au dat imboldul pentru insistența asupra succesiunii episcopale. Irineu o amintește explicit când scrie că: „episcopii instituți de către apostoli și succesorii lor” nu au
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
drepților trebuie să fie un îndemn spre pocăință permanentă, care să ne însoțească toate faptele, fiindcă „numai încercând să le înțelegem pe cele viitoare vom fi capabili să le influențăm pe cele prezente”<footnote Pr. Ioan C. Teșu, „Omul - taină teologică”, Edit. Christiana, București, 2004, p. 31. footnote>. Celui ce nu se poate ridica ușor din groapa păcatului sau alunecă lesne în ea, Petru Damaschinul îi dă următorul sfat: „Ai căzut, ridică-te. Ai căzut iarăși, ridică-te iarăși. Numai pe
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a vieții spirituale. Sfintele Taine au fost numite de Sfântul Grigorie modul de a fi al Bisericii (τὰ ἔθη τῆς Ἐκκλησίας)<footnote Cf. Pr. Drd. Pop Liviu, „Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ai secolului al IV-lea”, în: Orizonturi teologice, Anul I (2000), Nr. 2, p. 158. footnote>. Ele sunt o continuare a Întrupării Fiului lui Dumnezeu, în măsura îngăduită de firea omenească. Prin Sfintele Taine, omul continuă efectele Răscumpărării noastre de către Mântuitorul Hristos. Sfântul Grigorie de Nyssa tratează despre
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, X, PG XLV, col. 880BC. footnote>. În viziunea Sfântului Părinte, Botezul și Euharistia sunt indispensabile pentru înnoirea spirituală a omului<footnote Această idee am găsit-o dezbătută și tratată cu minuțiozitate și cu adâncime teologică, plecând de la viziunea Sfântului Grigorie al Nyssei, și de Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei Sfântului Grigorie de Nyssa”, în: Mitropolia Ardealului, Anul IX (1964), Nr. 3-5, pp. 245-246; Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 399
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
morții”<footnote Οὐδεὶς δὲ γίνεται χοινωνόβ τῆς Θεοῦ δόξης, μὴ συμμορφούμεωος πρῶτον τῷ ὁμοιώματι τοῦ ϑανάτου (In Canticum canticorum, IX, PG XLIV, col. 976C); a se vedea Magistrand N. V. Stănescu, „Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în: Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 17. footnote>; nu este posibilă conviețuirea cu Hristos la cel ce nu s-a strămutat prin smirna morții la dumnezeirea tămâiei<footnote In Canticum canticorum, VIII, PG XLIV, col. 944C. footnote>. Prin urmare, la
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
făpturile, omul singur este creat după chipul lui Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, PG XLIV, col. 806CD; a se vedea și Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre chip și asemănare”, în: Studii Teologice, Anul VIII (1956), Nr. 9-10, p. 587. footnote>. Dumnezeu „... ne-a făcut părtași la însăși podoaba firii Sale atunci când a pus în noi chipul Său”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. IX, PSB, vol. 30, p. 30
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
căpătat maturitate artistică în timpul lui Paul Gerhardt, Johannes Gruger și contemporanii săi. La sfârșitul secolului al XVII-lea coralul s a dezvoltat foarte mult dar în calitate a cunoscut un declin datorită secularizării genului și în mod special datorită divergențelor teologice dintre ortodocși și pietiști din sânul bisericii luterane. Mișcarea de restaurare a patrimoniului coralului luteran, precum și refacerea liturghiei luterane a condus la organizarea autorizată și uniformă a imnologiei protestante germane. 2. Anthem-ul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Anthem
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Libraries Shared Print Program, (JSTOR, 1954), comentariile de K.von Fischer; Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “PASIUNEA”, (București, Editura UNMB, Glissando, 2011). footnote> • Pasiunea-motet (Figuralpassion) • Pasiunea-oratorică (lektion) • Pasiunea mixtă realizată din mixarea Pasiunii responsoriale și Pasiunii-motet • Pasiunea oratoriu Bazele teologice pentru Pasiunea protestantă, cel puțin până în prima jumătate a secolului al XVI lea, au fost modelate după Theologia Crucis scrisă de M. Luther: Suferințele lui Hristos nu trebuie să fie exprimate doar în cuvinte și înțelese numai la nivel intelectual
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
care moare omul când se împărtășește de ele, concluzionând că, pe drept cuvânt a oprit Scriptura împărtășirea de pomul simțirii<footnote Ibidem, p. 25 footnote>. Urmându-l pe părintele său Sfântul Simeon Noul Teolog<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice, trad. de Ioan Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1998, p. 118. footnote>, Cuviosul Nichita Stithatul, vorbește despre o dublă înțelegere a Edenului: despre raiul cel din afară, văzut și cunoscut prin simțuri<footnote Aici se face referire la
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, București, 1978, p. 297. footnote>, iar potrivit teologului Pavel Florensky este chiar ființa lui Dumnezeu, este actul Lui substanțial<footnote P. Florensky apud Pr.Prof. D. Stăniloae, Sfânta Treime, structura supremei iubiri, în Studii Teologice, Anul XXII (1970), Nr. 5-6, p. 337. footnote>. Dacă dragostea include orice faptă a lui Dumnezeu, orice relație cu Fiul și creaturile Sale, este pentru că ea face parte din natura lui Dumnezeu, această proprietate (dragostea) nefiind distinctă de natura Sa
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
întrupat, S-a făcut om, a pătimit toate acestea și multe altele pentru el (om), pentru ca să-l izbăvească de moarte și de stricăciune și să-l facă fiu al lui Dumnezeu și dumnezeu, asemenea Lui. (Sf. Simeon Noul Teolog, Tratate teologice și etice, cuv. VIII); Care e scopul iconomiei întrupării lui Dumnezeu - Cuvântul, vestit în toată dumnezeiasca Scriptură și citit de noi, dar nepătruns? Nu e decât acela ca, împărtășindu-se de ale noastre, să ne facă pe noi părtași de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
cerurilor; mai bine zis, dăruindu-se, să o avem pe aceasta înlăuntrul nostru (Luca 17, 21), ca să nu avem numai nădejdea de a intra în ea, ci având-o încă de acum ... (Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225 de capete teologice și practice, cap. 88, în Filocalia..., vol. VI, p. 84); El a luat pedepsele trimise asupra omului pentru păcatul neascultării de către hotărârea dumnezeiască: moartea, osteneala, foamea și cele asemenea acestora, făcându-se ceea ce suntem noi, ca noi să ne facem
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]