148 matches
-
să-l aprobi cu gura înțeleaptă. În mii costume astfel se îmbracă Și ca s-atragă dulcea ta zâmbire Minuni, de vrei, sărmanul o să facă... Ș-acuma-l vezi, cu-a lor ademenire L-au dus pe-a lături dulcile terține, Uitând ce-a vrut să-ți spue-n aste șire. Au vrut să-ți spue că e plin de tine, Că de-al tău farmec ritmul său foiește, C-a sale gânduri de zâmbiri sunt pline Ș-astfel pe mine el
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
farmec ritmul său foiește, C-a sale gânduri de zâmbiri sunt pline Ș-astfel pe mine el mă stăpânește... Adună-n versuri ale mele zile Și-n strofe le-a legat grădinărește, În poala ta svîrlind aceste file. {EminescuOpIV 285} TERȚINE Tinzîndu-ți mâna o priveai cuminte, Mișcai zâmbind a tale roșii buze, Șoptind încet, ca-n vis, la dulci cuvinte. Urechea mea pândea să le auză ? Abia-nțelese pline de-nțeles - Cum ascultau poeții vechi de muză. Și-n ochii tăi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
un dat cultural, de exemplu, proiectele de statui 86. Vom reconstitui și mai exact inventarul său parodic pe baza răspunsurilor la întrebarea " Pe cine parodiază Caragiale?". Cele mai multe pastișe parodice vizează formalismul poeziilor macedonskiene: Cameleon femeie (sonet colorist), Erato, scapă-mă (Terține acrobatiste-simboliste), Amiază maură (Simbolistă-orientală), Glic, Finis (Sonet simbolist decadent), Din carnetul unui poet simbolist (Fragmente selecte), Declarație simbolistă, Sonet brutal (Simbolist-instrumentalist), Baladă simbolistă macabră, Ab irato (Sonet parnasian). Alte pastișe (Criticilor mei, Da ... Nebun!), iau în derâdere ridicolul de care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Divina Tragedie! Și nu așa cum Dante, credinciosul medieval, proscrisul ghibelin, și-a numit-o pe-a sa: Divina Comedie. Cea a lui Dante era comedie, iar nu tragedie, pentru că în ea exista speranță. În cântul douăzeci din Paradisul e o terțină care ne arată lumina care strălucește asupra acestei comedii. E locul unde spune că regatul cerurilor suferă violență - potrivit sentinței evanghelice - din partea caldei iubiri și speranței vii care învinge voința divină: Regnum coelorum violenza pate da caldo amore e da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-mi plece Trupul din aur mă va petrece Mereu și veșnic. În drum viața când simt că doare, Gura ta rece îmi dă răcoare De psalm pe frunte. Catastrofa lui, tragică și sobră, simplă și definitivă, e cuprinsă în trei terține. Le-a scris desigur numai pentru el, fără să bănuiască, pe vremea lui, că le-a scris și pentru mine: „Nu-ncape vorbă, dincolo mi-e partea. Femei vor fi cam la vreo două Să-mi vadă moartea. Din chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
te ridici...” (T. Arghezi- Oseminte pierdute) Terțina- strofa alcătuită din trei versuri. Exemplu: "Aș vrea să cânt, săm-brac în mândre rime Norocul rar ce-n cântec nu încape Că nu e vers pe lume să-l exprime”. ( Șt.O.Iosif- Terține) Catrenul -strofa alcătuită din patru versuri. Exemplu: "Amurg de iarnă, sumbru, de metal, Câmpia albă- un imens rotundVâslind, un corb încet vine din fund, Tăind orizontul, diametral”. (G. Bacovia- Amurg de iarnă) Refrenul- cuvânt, vers sau grupare de versuri, repetate
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și un vers independent. Primele două versuri sunt identice sau aproape identice cu versurile șapte și opt, iar versul independent este identic cu primul vers, versificația limitându-se la două rime. Există și rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
limitându-se la două rime. Există și rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de concluzie. ( Sonetul englez, ilustrat de W. Shakespeare, are o metrică, o dispoziție și strofele diferite). Exemplu: Trecut-au anii de M. Eminescu Genul dramatic (<fr. dramatique
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de concluzie. ( Sonetul englez, ilustrat de W. Shakespeare, are o metrică, o dispoziție și strofele diferite). Exemplu: Trecut-au anii de M. Eminescu Genul dramatic (<fr. dramatique < lat. dramaticus = "care ține de dramă
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
încà din zorii Renașterii, în egalà màsurà una a "formei preexistențe", a formei ce precede prin arhitectură constrîngerilor sale cuvîntul absent, și face sens - sau protejeazà sensul - amenințat, al ființei. Marile forme fixe ale tradiției poetice occidentale (sonetul, sextina, balada, terțina etc.) șunt creații culte, invenții ale unor autori/scriitori, avîntd un program poetic și o justificare filosofico-matematicà precisà, reconstituibilà, iar nașterea lor marcheazà tot atîtea momentum-uri în istoria poeziei. Ronsetul lui Horia Bàdescu nu face excepție: construit pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
rod, spre Dumnezeu”. Popas lângă pământ exprimă, în metru folcloric, iubirea pentru pământul natal: „Negrule pământ,/Pentru cine cânt,/ De tot stau și-aștept/Cu toamnele-n piept!// Stoluri de lăstuni,/ Toamna, prin goruni,/ Frunza-și scutură/Ca o ciutură”. Terține atent cizelate concentrează reflecții cu o vagă amprentă de stil blagian. Superior precedentelor cărți, Înalte vânturi însumează poeme din timpul războiului, născute „în vecinătatea morții”, în vecinătatea adâncului, „lângă nopțile cerului, lângă nopțile pământului”, în vânturi aspre, sub stele reci
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
se inspiră dintr-o aritmetică concretă ce atribuie numerelor prime o valoare simbolică : „Cum stanțele sau grupele au de acum înainte șapte versuri, structura și succesiunea lor vor combina cele două moduri specifice epopeii italiene, îmbinînd unitatea octavei și continuitatea terținei, prin încrucișarea rimelor și înlănțuirea strofelor. Întotdeauna primul vers al unei stanțe rimează cu ultimul al celei precedente [mai curînd cu penultimul, se pare], a cărei consonanță finală este astfel triplată ca și celelalte două”. Căci dacă, în 1854, Comte
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
al amintirii. Desigur, adjectivele din rima maiestuoasă și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte prezent. Trecătoarea, situată morfologic la distanță față de catrene prin persoana a treia (voalurile-i, ochiul ei, privind-o) este situată, prin numele calității (Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prin numele calității (Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu, te, o, tu!). La aceste mărci trebuie adăugate modalitățile sintactice ale interogației (v. 11) și ale exclamației care saturează versul 9 și mai ales ultima terțină. Interogația și exclamația subliniază emoția care marchează deja începutul versului 9 cu întreruperea (Un fulger...) și structura nominală a versurilor 9 și 12. Aceste modalități frastice, alături de forța apostrofei, corespund cu ceea ce Bally așază în rîndul sintaxei afective. Schimbarea timpurilor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din Les fleurs du Mal [Florile Răului], 60 sînt sonete, din care majoritatea sînt sonete franțuzești cu cinci rime (A și B, una masculină și una feminină 21, în catrene; C, D și E, alternînd rima masculină și feminină în terține). Mai găsim și un grup de șapte sonete cu schemă englezească, de tipul A une passante [Unei trecătoare] (T18): aBBa, CddC, eFe, Fgg. În raport cu această extindere de la 5 rime de bază din sonetul clasic la 7, există un poem care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Interogația figurată care urmează este dublată de apostrofarea absentei (făptură fără drum, tu, o, tu) și de ancorarea evenimentului de data aceasta în prezentul enunțării-povestirii. Cele patru forme de enunțare spun toate emoția intensă de care este cuprins naratorul în terține. Întîlnirea din versurile 2-5 este cauza acestei stări și constituie într-adevăr nodul-Pn2 al acestei povești concentrate, în versul 9, într-un "fulger", probabil prin analogie cu "coup de foudre" amoros. Situația finală-Pn5 nu este localizată doar în relativa din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
structurare a lui T63. Un sonet de Baudelaire: "Parfum exotique" Ca să dăm un alt exemplu de plan convențional, să examinăm un sonet de tip petrarchist din Florile răului. Compus din două catrene cu rime identice (A+b) și din două terține cu rime amestecate (c+D+e), poemul respectă planul canonic al sonetului francez, alternînd canonic rimele feminine (A, D) și masculine: T80 PARFUM EXOTIQUE 11(XXII) Qand, les yeux fermés, en un soir chaud d'automne A Je respire l
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cîntecul pe carel îngînă marinarii. (trad. de Al. Philippide, Florile Răului, ed. bilingvă, GUNIVAS, 2001: 208) (n.tr.).] Sprijinindu-ne pe rime și pe segmentarea tipografică frastică, constatăm că putem considera o primă mișcare care acoperă ansamblul catrenelor. Cele două terține formează și ele tot o singură frază tipografică. Revenirea la aceleași cuvinte odeur de ton sein [mireasma care din sînul tău adie] din v. 2 și ton odeur [mireasma ta] din v. 9, je vois din v. 3 și 10
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vois din v. 3 și 10 par să confirme diviziunea sintactică în două părți care amestecă de fiecare dată cel puțin trei moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă: v. 1 și 2 v.9 v.12 și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă: v. 1 și 2 v.9 v.12 și 13 Percepție vizuală: v. 3 8 v. 10 și 11 Perceție gustativă: v. 6 Percepție auditivă finală: v. 14 Astfel se degajă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă: v. 1 și 2 v.9 v.12 și 13 Percepție vizuală: v. 3 8 v. 10 și 11 Perceție gustativă: v. 6 Percepție auditivă finală: v. 14 Astfel se degajă un plan
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
18 t-1 Trecutul recent 19 [ + Performativ] [ aller-PR + INF] t +1 [venir de-PR+INF] [ + Imperativ] [ devoir-PR + INF] În acest mod direct de reperaj, parametrii de bază sînt cei ai ancorării deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și sintaxa emotivă despre care am vorbit deja). Ancorarea deictică primară are ca bază PR enunțiativ și forma
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
într-un mod mai radical, sînt mai puțin frecvente decît cele două alternanțe precedente. Ca exemplu, în poemul Unei trecătoare de Baudelaire, deja examinat în cap. 3, enunțarea nu variază direct de la polul <4> (în catrene) la polul <1> (în terține), ci este atenuată de o trecere prin <3>, care servește drept tranziție: T18 UNEI TRECĂTOARE Asurzitoare, strada în jurul meu mugea IMP Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, În voalurile-i negre de doliu fastuoasă Și mîndră, O FEMEIE trecu prin fața mea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
picior metric regulat; din cauza aceasta, rimele, corecte și corect așezate, își pierd efectul sonor și, de asemenea, și pe cel vizual. Mai poate fi, eventual, luată în calcul ca ținând de convenția sonetului separația tipografică prin blanc a "catrenelor" și "terținelor". Și atât. Dacă nu s-ar fi precizat în titlu că e vorba de un sonet, puțini lectori ar fi sesizat aceasta. Aceeași voință a anonimatului, a neostentației, a discreției determină amorfizarea textului, încât raportarea acestuia la convenția speciei să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
scrisă în același stil nonconformist, cu intenția evidentă de a sfida convențiile: "Vreau să te iubesc numai pe tine/ Olivia, cu dragoste de câine". Se adaugă la acestea Amintirile lui Tib. Tretinescu, un portret al mamei. Nichi Veronescu creează, în Terține târzii, o poezie de atmosferă, în care ecourile unui romantism târziu și chiar ale simbolismului se întâlnesc cu imagini ce se apropie de "ferma de imagini" pe care încerca s-o realizeze Ion Caraion: Când toamna își va fi măritat
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]