1,126 matches
-
într-un fel sau altul. Respectivele au în comun următoarele modele: au adânci rădăcini psihanalitice (raportul conștient-inconștient, rolul emoționalului, mecanismele de apărare etc.); importanța acordată dezvoltării și diferențierii individuale; față de toate celelalte abordări, terapia este de lungă durată, iar rolul terapeutului este mai pasiv. Variantele diacronice pot fi grupate în două modele principale (Griffin, 1993): modelul relațiilor obiectuale și modelul terapiei familiale multigeneraționale. 9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale tc "9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale " Pleacă de la premisa
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a familiei arată că identitatea ideatică există nu numai la nivel de simple expresii, ci și la nivel de nexuri enunțiale, de ipoteze și teorii. Iată o ilustrare care este instructivă și pentru ideea reabilitării abordării individualiste în terapia familială. Terapeuții de orientare sistemică în tratamentul familial acceptă că centrarea pe individ este justificată pentru anumite situații, dar adaugă că familia ca unitate, proprietățile emergente (structură, climat emoțional etc.) pot fi cunoscute numai prin observarea familiei ca întreg. La aceasta, abordarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
propriu-zis, mimica, gesturile, comunicarea nonverbală, ci și registrul verbal. În afară de clasica psihodramă a lui Moreno, unde ideea centrală este de a juca rolul altuia pentru a-l înțelege mai bine, astăzi mulți psihoterapeuți consideră că reproducerea unor episoade familiale în fața terapeutului este esențială în speță a acelora care implică problema de tratat. Folosind coterapeuți, tehnica geamului cu transparență unilaterală, mijloace video și alte procedee, împreună cu pacienții, psihoterapeutul va încerca să descifreze care sunt punctele nevralgice în relațiile familiale. Se pot organiza
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unilaterală, mijloace video și alte procedee, împreună cu pacienții, psihoterapeutul va încerca să descifreze care sunt punctele nevralgice în relațiile familiale. Se pot organiza apoi jocuri de comunicare pe baza unui subiect ales de terapeut sau împreună cu membrii familiei. Mai ales terapeuții de orientare cognitivistă și/sau behavioristă insistă că sunt eficiente în terapie și experimentele comportamentale. În acest caz, atunci când terapeutul consideră că unul dintre membrii familiei are o părere (atribuire) greșită despre altul cu privire la un comportament specific, îl invită să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de mai mare anvergură (nunți, serbări anuale etc.). Terapia prin participarea la ritualuri urmărește, de regulă, marcarea unor tranziții de la un statut la altul (rituri de trecere, cum ar fi cel de la necăsătorit la căsătorit, de la tânăr la adult). Asumpția terapeuților este că astfel de rituri au o puternică funcție de distinctivitate și identizare și că, deoarece în societatea modernă ele nu mai sunt o regulă socială, trebuie construite terapeutic. Ritualurile (nunți, botezuri, aniversări) pot fi folosite, de asemenea, ca ocazie de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al terapiei el capătă o relevanță suplimentară. De altfel, utilizarea întrebărilor în tratamentul familial, în comparație cu folosirea lor în studierea familiei, are două caracteristici importante: fiind în interesul lui, în principiu, clientul este motivat să răspundă cât mai sincer și complet terapeutului, spre deosebire de anchetele sociologice, unde sursele de distorsiune a informațiilor corecte sunt mult mai prezente (vezi și capitolul 2); în cunoașterea datelor despre familie, cercetătorul se străduiește continuu ca prin conținutul și modul de adresare a întrebărilor să nu influențeze răspunsurile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dacă din lene sau că nu-și găsește ușor de lucru). În acest caz, refuzul copilului de a mai merge la școală, în ciuda insistenței părinților, este o metaforă pentru refuzul tatălui de a merge la muncă, în ciuda insistenței mamei. Intervenția terapeutului va fi, în consecință, la nivelul cuplului și mai puțin la nivelul simptomului, al comportamentului copilului. Ideea simptomuluica metaforă este specifică orientării strategice (vezi 9.3.1.); 2. metafora ca modalitate de intervenție terapeutică, de care ne vom ocupa în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deliberat (în opoziție cu starea obișnuită a acesteia de involuntaritate), clientul accede mai ușor la implicațiile negative ale unui atare comportament și efectuându-l în condiții „artificiale” (de voluntaritate) este un prim pas spre controlul lui; dacă clientul urmează prescripția terapeutului - a realizat ceva paradoxal -, înseamnă că are foarte mare încredere în el și deci în viitor va îndeplini și alte sarcini, care vor duce la eradicarea simptomelor; dacă clientul nu urmează prescripția, înseamnă că e ferm hotărât și capabil să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Chestiunea fundamentală va rămâne însă, pentru imensa majoritate a familiilor din România, cea a resurselor financiare. Dacă bugetul familial va permite, dificultățile psihosociale (ale cuplului, ale relației părinți-copii), care acum sunt tratate empiric, vor fi aduse chiar de familie în fața terapeutului. Modul în care solicitările și autosolicitările în rezolvarea problemelor grupurilor familiale vor fi onorate va depinde bineînțeles și de calitatea experților implicați. În prezent, în România se asigură pregătire de specialitate atât în cazul intervențiilor la nivel macro(sociologi, politologi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu sunt 27, 28, 29 de măsuri de exigență după numărul copiilor din clasă, dar o flexibilitate În demersul analizat trebuie să existe. Cadrul didactic trebuie să știe permanent că nu va avea succesul scontat fără colaborarea periodică cu specialiștii terapeuți și cu ceilalți membri ai comunității, și bineînțeles cu familia. Fără relații de colaborare și coordonare reciprocă, copilul va fi tratat atomizat, fracționat, diminuând În mod evident șansele de recuperare. Punctul final al demersului practic este fără Îndoială reevaluarea. Nu
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
doliu din pricina rătăcirii lui Israel. Se hrăneau doar cu ierburile sălbatice pe care le culegeau de pe vârfurile munților; după ce le strângeau le consumau împreună cu profetul Isaia” (2, 10‑11). Cumpătarea, postul, fuga de lume și inspirația profetică sunt trăsături comune terapeuților, prezentați de Philon (De uita contemplativa), esenienilor și discipolilor lui Ioan Botezătorul. Referitor la cumpătare, cf. de asemenea exemplul recabiților (Ier. 35) și al lui Iuda Macabeul (2Mac. 5,27). . „Războiul cosmic” este menționat în treacăt de textul nostru (4
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Carlier, ușor modificată. . Vezi lista pasajelor în „Inventarul principalelor referiri la Anticrist în literatura creștină a primelor secole”, Anexa 2. . Prin anumite trăsături ascetice, ei pot fi comparați cu recabiții (Ier. 35,6‑10; cf. 3Rg. 10,15) și cu terapeuții lui Philon din Alexandria (De uita contemplatiua). Ideea care se desprinde este că la sfârșitul veacurilor lumea va regăsi starea paradisiacă originară (mitul eternei reîntoarceri); pe de altă parte, în ciuda degenerării omenirii, există întotdeauna un anumit număr de aleși, capabili
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de a depăși limitele suferinței. În cazul oricărei terapeutici, cuvântul este suportul care redă valorile morale pierdute. El este cel care Înlocuiește deznădejdea cu speranța, neîncrederea cu certitudinea, trezind În individ forțe reprimate de suferință și care, mobilizate prin intervenția terapeutului, vor contribui la redresarea pacientului. Este momentul unei de precizări. Cuvântul din sfera comunicării, nu are aceeași semnificație și funcție ca În utilizarea sa terapeutică. Cuvântul poate răni (insultaă sau poate vindeca (consolaă. El are, În cazul actului terapeutic, un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aceeași semnificație și funcție ca În utilizarea sa terapeutică. Cuvântul poate răni (insultaă sau poate vindeca (consolaă. El are, În cazul actului terapeutic, un anumit conținut emoțional-afectiv de susținere morală și sufletească a persoanei aflate În suferință. El reprezintă prezența terapeutului, simbolizând relația de „a-fi-Împreună” dintre bolnav și terapeut. În psihoterapie, cuvântul este consolator și reparator, prin aportul unor deschideri către sentimentele morale de care bolnavul are absolută nevoie. Prin cuvânt, persoana aflată În suferință Încetează de a mai fi, sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
către terapeut printr-un act de confesiune, cu efecte cathartrice; folosirea acelui cuvânt consolator care să explice și să răspundă interogațiilor celui care suferă; capacitatea de a asculta și de a-l Înțelege pe celălalt cu bunăvoință și răbdare, capacitatea terapeutului de a răspunde suferinței și frământărilor persoanei aflate În suferință, ca formă de ajutor moral al semenului său, oferindu-i astfel o soluție salutară. 3. Mecanismele terapiei morale Acțiunea de restaurare a ființei morale are, În linii mari, aceleași aspecte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să se realizeze restaurarea psihomorală ca scop final. Orice scenariu psihologic presupune trei aspecte: persoanele angajate În acțiune, tehnicile utilizate și nivelurile sau țintele acțiunii. aă Persoanele angajate În scenariul psihologic sunt reprezentate prin persoana aflată În suferință și persoana terapeutului, alături de motivul suferinței. Fiecare dintre persoanele angajate În acest scenariu au statuturi și roluri bine definite. Acestea se referă, În primul rând, la conștiința morală. Persoana aflată În suferință este cea a cărei conștiință este Încărcată și care așteaptă o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Fiecare dintre persoanele angajate În acest scenariu au statuturi și roluri bine definite. Acestea se referă, În primul rând, la conștiința morală. Persoana aflată În suferință este cea a cărei conștiință este Încărcată și care așteaptă o soluție de la persoana terapeutului, a cărei conștiință vine În Întâmpinarea celui pe care luptă să-l susțină moral. El trebuie sa-i explice sensul suferinței și să-i ofere soluția de compensare a acesteia. Acțiunea terapeutului constă În separarea motivelor care au determinat suferința
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Încărcată și care așteaptă o soluție de la persoana terapeutului, a cărei conștiință vine În Întâmpinarea celui pe care luptă să-l susțină moral. El trebuie sa-i explice sensul suferinței și să-i ofere soluția de compensare a acesteia. Acțiunea terapeutului constă În separarea motivelor care au determinat suferința de conștiința Încărcată a celui care suferă. Conștientizarea suferinței reprezintă desprinderea morală de aceasta. bă Tehnicile utilizate de terapeut au În vedere: actualizarea trecutului prin aducerea În discuție a motivelor suferinței și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Cel mai important aspect constă În redarea Încrederii În sine persoanei aflate În dificultate. Trebuie să i se insufle dorința și puterea de a putea depăși obstacolele situației Închise În care se află. Dar acest ajutor trebuie să vină din partea terapeutului, printr-o acțiune permanentă a unui alter-ego director și protector. Căile restaurării psihomorale Orice morală prescrie remedii. Ea nu este numai o teorie a virtuților, ci, În egală măsură, o critică a viciilor și o metodă de Îndreptare și restaurare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
datoria anulării acestei vinovății. Din acest motiv, orice restaurare a ființei morale devine un act strict personal, care depinde de conștiința și de voința persoanei. Nimeni nu i-l poate impune În afara conștiinței sale morale care-i judecă actele. Rolul terapeutului se limitează la a-i arăta celui aflat În impas schimbarea sa și de a-i recomanda căile pe care trebuie să le urmeze Efortul trebuie Însă făcut de către cel care dorește această schimbare. Rolul modelului este esențial. Orice model
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individualitate, de cuplurile antinomice enumerate. Orice reacție implică confruntarea dramatică dintre o ființă și realitatea externă. Un „joc cu doi actori”, în cadrul căruia este întotdeauna invitat un al „treilea”: terapeutul. În felul acesta se stabilește o configurație triunghiulară, reprezentată prin: Terapeut Cauză Bolnav Relația „cauză (psihotraumatism) - bolnav” este o relație de tip conflictual, pe când relația „terapeut-bolnav” este una reparatorie, de restaurare a stării de sănătate, de vindecare. Noțiunea de reacție în psihiatrie este în cea mai mare parte o creație a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sedative, calmante pentru a preveni exacerbarea iritațiilor cavității orale și gâtului. Alimentația este importantă în refacerea organismului după boala canceroasă și tratamentele ei, așa că trebuie să continuați să înghițiți cu calm, să mâncați cât mai bine, după cum vă recomandă terapeuții. Dacă medicii dumneavoastră consideră că efectele secundare sunt severe, pot recomanda montarea unei „sonde de alimentare” (pentru ceea ce se numește nutriția enterală). ALIMENTAȚIA PE SONDĂ Unii pacienți care au efectuat tratamentul chirurgical, radiosau chimioterapia pentru un cancer oral (sau al
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
depersonalizare și înstrăinare anomică, cu cel al consumerismului, al hedonismului, etc. Cu atât mai mult astăzi când vorbim despre drepturile omului și mai ales despre drepturile copilului este bine de văzut cum își pot uni forțele sociologii, pedagogii și psihologii, terapeuții și educatorii pentru a reintegra în sfera de normalitate Iubirea față de ceea ce altă dată a fost Mama Natură, precum și cea față de Aproapele nostru. Ori, observând că lucrurile sunt identice atât pentru mare cât și pentru mic; atât pentru Cosmos, cât
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
a acționa, avem momente bune și rele, obositoare sau asemenea afirma că în ceea ce privește autismul nu este “o soarta mai rea decât moartea”. Acești oameni sunt dezavantajați în unele privințe, însă pot duce o viață fericită și plină de împliniri dacă terapeuții sunt centrați pe nevoile reale ale persoanei afectate și ajung să privească lumea prin ochii lor. CAPITOLUL VI CONCLUZII În urma studierii bibliografiei, sintetizării informațiilor, a prezentării datelor găsite într-o ordine explicativă, privind problematica autismului ca tulburare pervasivă de dezvoltare
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
controlul medicamentos și psihoterapeutic asupra comportamentului agresiv, medicul având posibilitatea de a interveni fără coercitarea fizică a pacientului. Comportamentul agresiv, agitat sau violent, necesită internarea de urgență În spitalul de psihiatrie, precizarea diagnosticului și administrarea tratamentului. Conduita medicală și atitudinea terapeutului vizează: câștigarea Încrederii pacientului prin atitudine calmă și prietenoasă, siguranță și competență; obținerea unor indicii din anamneză și observarea comportamentului privind etiologia organică sau psihică; evaluarea stării psihice; detalierea anamnestică și relevarea cauzelor care au determinat comportamentul agresiv (conflicte, intoxicație
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]