214,436 matches
-
brâu. Umbla vara îmbrăcat într-o pelerină neagră, lungă până la călcâie, iar iarna - într-un palton la fel, fiind însoțit în permanență de doi câini-lup. Tăcut și solitar, nu dormea vara acasă, ci undeva pe malul Oltului, unde avea un teren pe care-l cultiva cu porumb și legume. Acolo, la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își ... Citește mai mult Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
brâu. Umbla vara îmbrăcat într-o pelerină neagră, lungă până la călcâie, iar iarna - într-un palton la fel, fiind însoțit în permanență de doi câini-lup. Tăcut și solitar, nu dormea vara acasă, ci undeva pe malul Oltului, unde avea un teren pe care-l cultiva cu porumb și legume. Acolo, la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își ... XXIII. VLĂDUȚ, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015. În
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
n-are acțiune,soarbe destul de zgomotos o înghețată la cornet. Dar gustul leșinat tot nu-i alungă plictiseala așa că lasă înghețata pe măsuța de la geam și se ridică cu mingea în mână, îndreptându-se în viteză către coridor. Constată că terenul este liber și-ncepe o pasă rapidă cu pereții. - Alo puștiulică,aici nu e teren de fotbal ! îi întrerupe nașul antrenamentul după vreo câteva minute. Supărat că distracția s-a terminat chiar înainte de-a începe,intră-n compartiment și-
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1422777710.html [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
-i alungă plictiseala așa că lasă înghețata pe măsuța de la geam și se ridică cu mingea în mână, îndreptându-se în viteză către coridor. Constată că terenul este liber și-ncepe o pasă rapidă cu pereții. - Alo puștiulică,aici nu e teren de fotbal ! îi întrerupe nașul antrenamentul după vreo câteva minute. Supărat că distracția s-a terminat chiar înainte de-a începe,intră-n compartiment și-aruncă cu putere mingea către fereastră. Iar mingea buclucașă izbește înghețata ce se împrăștie rapid
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1422777710.html [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
arinii aplecați pe maluri de ape care plâng cu tupeul fixat la maxim deranjez nepăsarea cerând ridicarea imunității în parlamentul dimineților albastre trag obloane peste reclame aduse de oriunde scriu afișe cu „â” din „a” schimb programul muncă numai de teren îmbrac haine însăilate din cuvinte uitate de bună voie de mai marii ... duc jucării gutui și turtă dulce în trăistuțe cu dungi colorate la case de departe tu dărâmă-ți zidurile din jur construiește cuptoare în ogrăzi chiar și în
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_gibu_poemele_visu_ana_maria_gibu_1374243972.html [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
o legătură sufletească a fiilor bisericii cu locașul de rugăciune, care este „Casa lui Dumnezeu”, deci cu însuși Dumnezeu. De regulă, se alegea acel loc astfel încât să fie cât mai în mijlocul parohiei, dar și pe locul cel mai înălțat al terenului, tocmai pentru ca biserica să poată fi văzută de toți enoriașii. De ce oare a fost nevoie de asemenea așezare? Pentru că vederea bisericii, a turlelor ei și a crucii, dau credincioșilor mare nădejde în a scăpa de nevoi și de necazuri de
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
în Oltenia, povestea unei sărbători cu caracter feminin, uitată în mare parte, cu referiri la Cleanov(Dj.), Cujmir (Mh.). Marius Arbănași propune un repertoriu al Ocupațiilor din Podișul Mehedinți reflectate în Toponime, realizat în urma unor repetate campanii de cercetare în teren, dar și a parcurgerii bibliografiei de specialitate. Despre aspecte ale civilizației tradiționale, meșteșuguri, confecționarea unor unelte, circulația de artefacte, găsim informații prețioase la: Dumitru Gălățan Jieț, Traseul transhumant al unei boațe ciobănești împuiate laCloșani (Mehedinți) în anul 1927, Claudia Bălaș
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
poate mintea să zădărnicească un mers, așa cum este scris în Carte ? Singurătatea este nefirească, dar om și Umbră nu se pot desparte. Să fiu doar călătorul dintr-un tren care sfidează legile ancestrale ? O umbră a Umbrei pusă într-un teren, să lupte pentru țeluri magistrale ? Aș fi avut o Umbră și-a murit, prilej de sărbătoare sau tristețe ? Mă-ntreb, dar încă nu m-am dumirit cum să trăiesc și cine-o să mă-nvețe . O Umbră a fost. Era
UMBRA DIN MINE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1490779291.html [Corola-blog/BlogPost/374454_a_375783]
-
care nu aveau legătură cu cercetarea, cu cultura, dar care, ocrotiți și impuși de Partid, mimau specializarea. Arta populară, foarte dragă profesorului Oprescu, era reprezentată de Paul Petrescu care, întocmai ca Sorin Ullea, de cum venea vremea favorabilă se „muta” pe teren. Și astfel, datorită nucleului de specialiști recunoscuți, Institutul de Istoria Artei sub conducerea personalității directorului său (până în 1969), era apreciat și peste hotare. După moartea profesorului a urmat inevitabila destrămare treptată a institutului. Susținerea de care s-au bucurat cercetătorii
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
a deplasărilor în străinătate cu bursa primită de la Academie, se datora conservelor cumpărate din țară pentru a nu cheltui cu mâncarea și gazdelor cu chirii modeste. În Italia a mâncat o singură dată o friptură. În Grecia la prânz, pe teren, mânca două banane pentru că hotărâse să ajungă și la Constantinopol cu banii primiți pentru trei luni în Grecia. S-a întors în țară după șase luni, istovit dar cu „planul” îndeplinit. Invitat în 1974 la Padova să preda un curs
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
Solidari cu Sorin Ulea în salvarea Agapiei” publicat în ziarul Monitorul (6 august 1992) 25 de oameni de cultură, majoritatea universitari, au cerut sprijinul ministrului culturii Ludovic Spiess pentru aplicarea soluțiilor propuse de Sorin Ullea în prevenirea inerentelor alunecări de teren. Apelul a fost preluat a doua zi și de Cotidianul din București. Ministrul culturii Ludovic Spiess nu a luat însă în seamă avertizările universitarilor. Redacția ziarului Cotidianul a primit o scrisoare și de la fostul consilier al patriarhului Iustinian, preotul Dumitru
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
spre păianjenul cel mic și verde, care îi urmase din cealaltă parte de livadă. Toată lumea îl cunoștea pe Hărnicel și erau îngrijorați de dispariția lui. Cu toate acestea, acum nu aveau timp de stat la povești. Ceata de melci câștiga teren cu fiecare secundă scursă. În scurt timp, nu mai rămăseseră în picioare decât cochiliile înalte, solide și lucioase de la umbra prunului bătrân. Din restul adăposturilor se alesese doar praful. Și ca să fie supărarea mai mare printre gâze, Limax ieși în fața
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
putea diminua gradul de atractivitate al României, din punct de vedere investițional. Pe de o parte, incertitudinea fiscală, care nu creează o imagine pozitivă în ochii investitorilor. De asemenea, un element mult discutat este și birocrația, din cauza căreia România pierde teren în fața altor țări din regiune, care au reușit să eficientizeze timpul contribuabililor. În privința domeniilor de interes pentru investitorii străini, în primul semestru din acest an, în afară de IT și agricultură, o industrie care continuă dezvoltarea este cea legată de externalizarea serviciilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cartea-de-credit-26/ [Corola-blog/BlogPost/93314_a_94606]
-
i s-au adus. Atitudinea analitică ce definește abordarea din Omul recent se înscrie într-adevăr într-un curent de gândire și atitudine intelectuală nu mai puțin american sau occidental decât cele acționând dinspre stânga liberală, în cealaltă jumătate de teren a disputei despre idei și valori ce animă acum sfera publică a societății din Statele Unite. Ochirea critica aruncata de Patapievici unora dintre ipostazele omului nou, și repudiată de unii drept antioccidentală, este pe deplin compatibilă cu unele abordări critice cât
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
abonament pentru ambele zile de festival (60 lei) vor primi gratis un tricou + 1 bandană. Ghost Fest 2012 se adresează iubitorilor naturii în general și celor care îndrăgesc muntele în special. Evenimentul se desfășoară pe 13 și 14 iulie pe terenul de biatlon de la bază Cetății Râșnov. Festivalul va include, pe lângă concerte, ateliere de arte și meșteșuguri, expoziții de pictură, fotografie & artă tradițională și multe activități recreative. Pe scena vor urca: Secrets of the Moon (Ger), Trobar de Morte (Sp), White
Promoţie Ghost Fest la tRock by http://www.zilesinopti.ro/articole/2675/promotie-ghost-fest-la-trock [Corola-blog/BlogPost/97265_a_98557]
-
duce spre Grădina Botanică, un alt loc de mândrie al ieșenilor, grădină ce depășește vârsta de o sută cincizeci de ani. Mai precis spus, înființată în anul 1856 de către medicul și naturalistul Atanasie Fătu, care a cumpărat acea suprafață de teren special pentru amenajarea ei. Încă de la poartă, vizitatorul este surprins de frumusețea aranjamentelor florale sub formă de romburi puse cap la cap, precum piesele din Coloana infinitului a genialului oltean de la Hobița, Constantin Brâncuși. Era un soi de varză ornamentală
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
deja prezenta în cadrul festivalului, amenajandu-si terasele pe malul lacului Pasărea în weekend-ul 6-8 iulie. Sports Area va fi prezentă și anul acesta în cadrul B’ESTFEST Summer Câmp, Intersport și Sports Arena punând la dispoziția publicului o zonă cu terenuri de fotbal, volei și baschet pentru amatorii de mișcare și activități în aer liber. Bineînțeles, zona B’ESTFEST Playground nu va putea lipsi, în cadrul spațiului de festival urmând a fi construit un adevărat parc de distracții, cu “bumping cars” (“mașinuțe
mai multă muzică şi mai multă distracţie by http://www.zilesinopti.ro/articole/2784/bestfest-2012-mai-multa-muzica-si-mai-multa-distractie [Corola-blog/BlogPost/99354_a_100646]
-
galopează fantastic. După vreo trei kilometri o zăresc pe prințesă, îmbrăcată în alb, gonind pe singurul drum ( de pământ! ) către podgorii. Drumul urcă sinuos printre arbuști și plantații de viță de vie. Allan însă are un ritm mai bun, câștigând teren la fiecare ieșire din curbă. Adélaïde întoarce din când în când capul, își dă seama că o urmăresc, dar nu pare interesată să mă aștepte. La un moment dat, calul prințesei se sperie de ceva, merge câțiva metri târâș pe
DRUMUL APELOR, 50 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1492754970.html [Corola-blog/BlogPost/376311_a_377640]
-
a lui tata Laie, căsătorită cu Tică Cornea, zis Chioru, astăzi decedat, precum și un loc de casă al lui nea Titu. Pe acest loc, într-un colț, fusese pe vremuri gospodăria bunicului meu, moșu’ Chircuț, moștenită de la părinții lui. În jurul terenului, care înglobează cele trei gospodării și terenul lui nea Titu, există gospo- dăriile a trei perechi de frați, ai căror părinți se chemau Teșcuț iar terenurile respective de la ei proveneau: în față, peste drum de părinții mei - Laie Teșcuț, zis
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Cornea, zis Chioru, astăzi decedat, precum și un loc de casă al lui nea Titu. Pe acest loc, într-un colț, fusese pe vremuri gospodăria bunicului meu, moșu’ Chircuț, moștenită de la părinții lui. În jurul terenului, care înglobează cele trei gospodării și terenul lui nea Titu, există gospo- dăriile a trei perechi de frați, ai căror părinți se chemau Teșcuț iar terenurile respective de la ei proveneau: în față, peste drum de părinții mei - Laie Teșcuț, zis Găzaru și fratele lui, Dinu Teșcuț, zis
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
colț, fusese pe vremuri gospodăria bunicului meu, moșu’ Chircuț, moștenită de la părinții lui. În jurul terenului, care înglobează cele trei gospodării și terenul lui nea Titu, există gospo- dăriile a trei perechi de frați, ai căror părinți se chemau Teșcuț iar terenurile respective de la ei proveneau: în față, peste drum de părinții mei - Laie Teșcuț, zis Găzaru și fratele lui, Dinu Teșcuț, zis Sclipa, ambii decedați; în stânga, pe colț - Mihai Teșcuț, zis Borțosu și în continuare, spre drum, paralel cu locul de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
La Roman), se află gospo¬dăriile altor doi frați Teșcuț - Oprea și Pătru, astăzi decedați, iar peste drum - gospodăria colegului meu de clasă din școala generală, Neluț Sima, văr cu primii doi, pe al căror bunic îl chema Oprea Teșcuț. Terenul aflat mai jos de gospodăria lui Neluț Sima, a fost pe vremuri stăpânit de o soră a lui Oprea Teșcuț, măritată cu Gheorghe Ureche, zis Turcu, deci cu același nume, Teșcuț, înainte de măritiș. Pe acel loc sunt astăzi gospodăriile unor
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Sima, a fost pe vremuri stăpânit de o soră a lui Oprea Teșcuț, măritată cu Gheorghe Ureche, zis Turcu, deci cu același nume, Teșcuț, înainte de măritiș. Pe acel loc sunt astăzi gospodăriile unor nepoți de-ai lui Turcu. Continuitatea acestui teren întins, aflat pe vremuri în stăpânirea unui anume Teșcuț, este întreruptă doar de locul pe care cu ani în urmă se afla gospodăria tatălui lui Zemțer - Ștefan Cojocaru, zis Ficu. Această gospodărie a fost cumpărată cu mulți ani în urmă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Acest loc se află peste drum de gospodăria lui nea Ilă și între cele ale lui Neluț Sima și Găzaru, ultima fiind despărțită de aceea a lui Ficu de intrarea pe ulița Capu’ Satului. Este însă posibil ca și acest teren să fi aparținut în vechime aceluiași Teșcuț și ajuns în posesia unui Cojocaru prin vânzare sau înrudire pe linie feminină. Așadar, un teren vast, situat în Capu’ Satului și pe care astăzi sunt nu mai puțin de 16 gospodării, a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
de aceea a lui Ficu de intrarea pe ulița Capu’ Satului. Este însă posibil ca și acest teren să fi aparținut în vechime aceluiași Teșcuț și ajuns în posesia unui Cojocaru prin vânzare sau înrudire pe linie feminină. Așadar, un teren vast, situat în Capu’ Satului și pe care astăzi sunt nu mai puțin de 16 gospodării, a aparținut, cu cea mai mare probabilitate, cândva, unui anume Teșcuț. Este posibil însă ca acest teren să fi fost mult mai mare, deoarece
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]