553 matches
-
de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică; iii) slavonism. Latinitatea ortodoxă în spațiul dacic devine astfel formula unicității românești: "Latini răsăriteni suntem numai noi" (Patrașcanu, 1937, p. 10). Influența slavică a penetrat multidirecțional, pecetluind formarea neamului românesc: "Slavii ne-au influențat sub raportul rasei, al limbii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dificil pentru democrații să-și arate respectul reciproc dacă longevitatea democrațiilor nu este garantată. Dincolo de prăpastia ce separă pacifismul democratic de paradigma realistă există un punct comun, subliniat de criticii ambelor teorii: concentrarea exclusivă asupra unităților politice suverane definite prin teritorialitate state. Exact limitarea la aceste unități politice particulare favorizate și de realism face obiectul uneia dintre rarele inițiative de a aborda fenomenul păcii democratice în contextul mai larg al globalizării și al noii fragmentări mondiale. Din coliziunea tematicii pacifismului democratic
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
dintre rarele inițiative de a aborda fenomenul păcii democratice în contextul mai larg al globalizării și al noii fragmentări mondiale. Din coliziunea tematicii pacifismului democratic cu problematica transnațională, Barkawi și Laffey extrag concluzia că prin favorizarea statului suveran definit prin teritorialitate, teoria păcii democrate pare a fi incapabilă să considere atât efectele generale ale globalizării, cât și transformările sociale particulare, cum ar fi impactul procesului de decolonizare, al organizațiilor transnaționale ori transformările în ceea ce privește folosirea forței la nivelul sistemului internațional. În sfârșit
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
cercetare riscant, în care partea a doua a lucrării, scrisă împreună cu Marie Laure Ryan și David Rudrum, este făcută cu date, substanțe și viteze diferite și în care există, ca în orice lucru, linii de articulație și segmentaritate, straturi și teritorialități, linii de fugă, mișcări de deteritorializare și mișcări de destratificare. Prin metodologia selectată în această cercetare a trebuit să fie acceptat, în aceste condiții, faptul că: „ideile pe care le introduce pentru a lărgi și perfecționa cunoașterea...pot să apară
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
puțin în parte inegalitare. A presupune, însă, că această escaladare accelerată a complexității a condus la un „model mediu” al societăților din paleoliticul superior este hazardat și, în orice caz, lipsit de o bază empirică. Asocierea sistematică dintre societățile trans-egalitare, teritorialitate, (semi)sedentarism și predictibilitatea și abundența sezonieră resurselor alimentare (ierbivore mari, pește etc.) este masiv documentată etnografic. Este greu de presupus că aceste condiții erau îndeplinite în toate contextele ecologice și pe întreaga durată a epocii. La urma urmelor, omul
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
putere difuză folosite de instituțiile din biopolitic: sănătatea, igiena, politicile de asistență, controlul fluxurilor de mână de lucru, instituțiile psihiatrice și psihologice, criminologia, închisorile, azilurile. De asemenea, antropologia politicului se interesează în mod special de modurile diferite de producere a teritorialității, de stratificările sociale, de statuturi și rolul lor, de exercitarea forței legitime, de conflict, de relațiile între lege, drepturi de apropriere și politică. În aceste domenii, nu trebuie numai să se studieze regulile, ci și practicile, care câteodată contravin regulilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în reformele socio-politice, dar și în legitimarea surselor de putere, apte să decidă noua ordine teritorială. Granițele tradiționale din Balcani, dar și cele trasate în epoca post-Războiului Rece, nu corespund întru totul, din punct de vedere lingvistic, etnic și religios, teritorialității statului democrat. Analiștii geopolitici și geostrategicii în domeniu nu au ținut cont de faptul că o bioregiune nu are granițe. Dacă un stat poate fi identificat ușor prin definiția geografică dată țării, o națiune se definește din punct de vedere
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
lui Castlereagh și cele ale lui Canning. Concepția asupra statu-quoului care a determinat de la început politicile Rusiei și pe cele ale Austriei, Prusiei și Franței de la sfârșitul celui de-al doilea deceniu al secolului al XIX-lea era una a teritorialității nelimitate. Potrivit acestei concepții, formulată în termeni mai puțin compromițători decât permiteau condițiile politice ale vremii, scopul guvernării internaționale a Sfintei Alianțe era acela de a menține peste tot în lume statu-quoul teritorial din 1815 și statu-quoul constituțional al monarhiei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
adevăr, deși accentul cade În special pe redefinirea frontierelor geopolitice, termenul se bazează și pe o reflecție filosofico-politică ce operează o sinteză, Întotdeauna particulară, deoarece este legată de contextul social În cadrul căruia se manifestă, Între noțiunile de naționalitate, suveranitate și teritorialitate. Separatismul se prezintă ca o consecință În plan teritorial a unei mișcări de afirmare națională care urmărește Însușirea „puterii politice” (Weber, 1995) de către o colectivitate ce se va defini astfel prin „suveranitatea sa care se exercită În interior pentru a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spațiul altuia, efectele produse asupra derulării interacțiunii sînt ușor de observat. Viața curentă este bogată în exemple și o mare parte de rituri, prescripții și proscripții, care fondează politețea, au ca scop principal evitarea lor. Aplicată la societatea umană, noțiunea "teritorialitate" nu se limitează, ca în etologia animală, la teritoriul propriu-zis, ci vizează și alte diverse dependențe ale eului. Cea mai mare parte dintre considerațiile legate de noțiunile de "spațiu" și de "teritoriu" se raportează la corporalitate și la proiecțiile ei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranța statului culturale și sportive. ... Persoanele juridice de mai sus sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, pentru operațiunile efectuate în mod sistematic, direct sau prin unitățile subordonate, pentru obținerea de profit. Subcapitolul II Teritorialitatea Articolul 4 Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României. Bunurile provenite din import sunt impozabile în România la intrarea acestora în țara și la înregistrarea declarației vamale. Prestările
ORDONANTA Nr. 3 din 27 iulie 1992 *** Republicată privind taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108143_a_109472]
-
administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranța statului culturale și sportive. ... Persoanele juridice de mai sus sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, pentru operațiunile efectuate în mod sistematic, direct sau prin unitățile subordonate, pentru obținerea de profit. Subcapitolul II Teritorialitatea Articolul 4 Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României. Bunurile provenite din import sunt impozabile în România la intrarea acestora în țara și la înregistrarea declarației vamale. Prestările
ORDONANTA Nr. 3 din 27 iulie 1992 *** Republicată privind taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108144_a_109473]
-
administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranța statului culturale și sportive. ... Persoanele juridice de mai sus sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, pentru operațiunile efectuate în mod sistematic, direct sau prin unitățile subordonate, pentru obținerea de profit. Subcapitolul II Teritorialitatea Articolul 4 Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României. Bunurile provenite din import sunt impozabile în România la intrarea acestora în țara și la înregistrarea declarației vamale. Prestările
ORDONANTA Nr. 3 din 27 iulie 1992 *** Republicată privind taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108141_a_109470]
-
al Comunităților Europene (Seria C) dată la care cumulul prevăzut la acest articol va fi aplicat acelor țări specificate la paragraful 1, care au îndeplinit condițiile necesare." 3. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 12 Principiul teritorialității 1. Condițiile stabilite la titlul ÎI privind dobândirea statutului de produs originar trebuie să fie îndeplinite în orice moment și fără întrerupere în Comunitate sau în România, cu excepția prevederilor art. 2 paragraful 1 lit. c), ale art. 3 și 4
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 71 din 29 decembrie 1998 privind aprobarea amendării Protocolului nr. 4 la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, precum şi pentru rectificarea versiunii în limba română a paragrafului 6 al articolului 15 din protocol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122650_a_123979]
-
sistemul cumulului paneuropean de origine a mărfurilor anumite prevederi ale Protocolului B, îndeosebi cele referitoare la cumulul de origine, trebuie să fie modificate, având în vedere că pentru facilitarea comerțului trebuie introdusă în prevederile cumulului paneuropean o derogare de la principiul teritorialității, considerând că din motivele menționate mai sus și în vederea simplificării procedurilor administrative este necesară modificarea art. 1, 3, 4 și 12 ale Protocolului B, având în vedere paragraful 6 al art. 15 din Protocolul B, care permite țărilor partenere din
HOTĂRÂRE nr. 990 din 29 decembrie 1998 pentru acceptarea Deciziei Comitetului mixt România - A.E.L.S. privind modificarea Protocolului B al Acordului dintre România şi statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, semnat la Geneva la 10 decembrie 1992 şi ratificat prin Legea nr. 19/1993 , precum şi pentru rectificarea versiunii în limba română a paragrafului 6 al art. 15 în protocol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122688_a_124017]
-
Pentru subunitățile înregistrate că plătitoare de taxă pe valoarea adăugată, pro rata se determina că raport între valoarea prestărilor de servicii către terți și valoarea totală a prestărilor de servicii, prevăzută în bugetul propriu de venituri și cheltuieli. Capitolul 3 Teritorialitatea Ordonanță: ---------- Articolul 4 Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României. Bunurile provenite din import sunt impozabile în România la intrarea acestora în țară și la înregistrarea declarației vamale
HOTĂRÂRE nr. 512 din 21 august 1998 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121714_a_123043]
-
Abandonând latinitatea pură a românității, care in extremispresupunea chiar identitatea romanității cu românitatea, Șincai stabilește un alt principiu care se va impune ca modalitate de fixare a punctului de geneză a istoriei românilor: interacțiunea dintre sangvinitatea, limba, civilizația romană și teritorialitatea dacică. Fuziunea dintre cele două elemente, la care se va adăuga și spiritualitatea creștină, marchează nașterea românității. Principiul postulat de Șincai va fi puternic cimentat în conștiința istorică românească prin opusul magnum al lui Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dacia este cronografiat de Maior ca venind odată cu "descălecarea românilor în Dacia" în urma cuceririi romane (Maior, 1990). Totuși, Maior simte nevoia de contextualizare istorică, astfel că narațiunea istoriei românilor pornește, în lucrarea sa, de la momentul contactului primordial al romanității cu teritorialitatea dacică reprezentat de primele războaie ale romanilor cu dacii din timpul lui Iulius Cezar. Patru decenii după Șincai și Maior, Alexandru Papiu-Ilarian (1852, p. 2), prelungitor al paradigmei ardelene în Școala latinistă, recalibra momentul cronogenetic al istoriei românilor în anul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui Papiu-Ilarian: Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. Istoria este a romanilor, teritoriul le revine dacilor. Esența identității române, în perspectiva Școlii Ardelene și a celei latiniste, este conferită, așdadar, de ancorarea romanității (sangvinice, lingvistice, juridice, culturale etc.) în teritorialitatea dacică. Reprezentat grafic, modelul identitar propus de intelectualii ardeleni este alcătuit din axa verticală a timpului reprezentată de romanitate și din axa orizontală a spațiului reprezentând teritorialitatea dacică. Punctul zero al acestui grafic simbolizează ceea ce am numit a fi "momentul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
latiniste, este conferită, așdadar, de ancorarea romanității (sangvinice, lingvistice, juridice, culturale etc.) în teritorialitatea dacică. Reprezentat grafic, modelul identitar propus de intelectualii ardeleni este alcătuit din axa verticală a timpului reprezentată de romanitate și din axa orizontală a spațiului reprezentând teritorialitatea dacică. Punctul zero al acestui grafic simbolizează ceea ce am numit a fi "momentul cronogenetic" al poporului român, reprezentat de intersectarea romanității cu spațiul dacic (pentru Șincai acesta este anul 86 e.n., pentru Papiu-Ilarian acesta devine 106). În Istoria Romaniloru (1853
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului român, în opoziție cu practica curentă a Școlii Ardelene de a privilegia fie principiul sângelui (jus sanguinis) (Samuil Micu), fie principiul conjugării dintre romanitate și teritorialitatea dacică (Gheorghe Șincai, Petru Maior). Astfel, dacii sunt recuperați și integrați parțial în tabloul identitar al românilor, care prin această includere se va îndepărta decisiv de paradigma latinității absolute stabilite de Școala Ardeleană. Odată cu această asumare a dacilor, are loc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost formulat de Samuil Micu (și apoi perfecționat de A.T. Laurian) prin fixarea începutului istoriei poporului român în originea Romei. Al doilea principiu este cel al interacțiunii (Gheorghe Șincai) sau al conjuncției (Petru Maior) dintre latinitatea romană și teritorialitatea dacică. În acest sens, Șincai fixează momentul cronogenetic al istorie românilor în anul 86, odată cu prima interacțiune sau contact dintre cele două elemente, în timp ce Maior setează anul 105, momentul în care se produce suprapunerea dintre latinitatea romană și teritoriul dacic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică; iii) slavonism. Latinitatea ortodoxă în spațiul dacic devine astfel formula unicității românești: "Latini răsăriteni suntem numai noi" (Patrașcanu, 1937, p. 10). Influența slavică a penetrat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică; iii) slavonism. Latinitatea ortodoxă în spațiul dacic devine astfel formula unicității românești: "Latini răsăriteni suntem numai noi" (Patrașcanu, 1937, p. 10). Influența slavică a penetrat multidirecțional, pecetluind formarea neamului românesc: "Slavii ne-au influențat sub raportul rasei, al limbii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sau constituiți în asociații pot administra pădurile pe baza contractuală prin structuri silvice autorizate. ... (3) Supravegherea tehnică, serviciile publice silvice și aplicarea amenajamentelor silvice, a studiilor sumare de amenajare vor fi asigurate de structurile silvice autorizate din zonă, pe principiul teritorialității, pe baza contractuală. ... ------------ Alin. (2) și (3) ale art. 15 au fost modificate de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 6 mai 2004. Secțiunea a 4
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]