502 matches
-
demonul lui Maxwell, în care a doua lege a termodinamicii este încălcată de către o ființă imaginară capabilă să sorteze particule de energie. În 1871, el a stabilit , care sunt afirmații privind egalitatea între cea de-a doua derivată a potențialelor termodinamice în raport cu diferite variabile termodinamice. În 1874, el a construit o ca o modalitate de explorare a unor tranziții de fază, pe baza lucrărilor de termodinamică grafică ale omului de știință american Josiah Willard Gibbs. Maxwell a publicat o lucrare "Despre
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
care a doua lege a termodinamicii este încălcată de către o ființă imaginară capabilă să sorteze particule de energie. În 1871, el a stabilit , care sunt afirmații privind egalitatea între cea de-a doua derivată a potențialelor termodinamice în raport cu diferite variabile termodinamice. În 1874, el a construit o ca o modalitate de explorare a unor tranziții de fază, pe baza lucrărilor de termodinamică grafică ale omului de știință american Josiah Willard Gibbs. Maxwell a publicat o lucrare "Despre guvernatori" în "Proceedings of
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
O transformare termodinamică este o succesiune de stări prin care trece un sistem termodinamic când parametrii săi variază de la valorile din starea inițială la cele din starea finală. O transformare simplă este o transformare care respectă de la început și până la sfârșit aceeași lege de transformare. Exemple de transformări simple: În tehnică, în special în
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
sistemului. Un exemplu de astfel de sistem este un vas închis încălzit. Perechea de parametri conjugați semnificativă este T-s. O transformare izobară are loc la presiune constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis (sistem termodinamic izolat) în care pistonul se mișcă, însă presiunea din cilindru rămâne constantă, de exemplu presiunea atmosferică. Perechea de parametri conjugați semnificativă este p-V. O transformare izotermă are loc la temperatură constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
Emulsiile sunt sisteme lichide multifazic constituite din apă, ulei si surfactanți, constituind lichide unice, relativ optic isotropice și stabile termodinamic. În general, emulsiile (simple sau multiple) prezintă stabilitate limitată. Pentru a forma emulsii utilizate pentru eliberarea medicamentelor, trebuie încetinită/micșorată destabilizarea cinetică prin utilizarea unor agenți activi de suprafață. Aceștia pot, de asemenea, să formeze ei înșiși emulsii caracterizate prin
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
În cadrul termodinamicii se studiază sistemele termodinamice, reprezentate prin corpuri care se pot găsi în interacțiune mecanică, termică, difuzională și chimică atât între ele, cât și cu mediul înconjurător. Prin sistem termodinamic se înțelege un corp, o parte a unui corp sau un grup de corpuri, delimitat
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
În cadrul termodinamicii se studiază sistemele termodinamice, reprezentate prin corpuri care se pot găsi în interacțiune mecanică, termică, difuzională și chimică atât între ele, cât și cu mediul înconjurător. Prin sistem termodinamic se înțelege un corp, o parte a unui corp sau un grup de corpuri, delimitat de restul corpurilor care îl înconjoară printr-o suprafață de control prin care sistemul poate să efectueze un schimb de energie (sub formă de căldura
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
care sistemul poate să efectueze un schimb de energie (sub formă de căldura Q sau de lucru mecanic L) și de substanță. Celelalte corpuri, ce sunt în afara suprafeței de control, se consideră a fi mediul exterior sau mediul ambiant. Sistemele termodinamice sunt sisteme macroscopice, compuse dintr-un număr foarte mare de particule (intuitiv, molecule) în continuă mișcare, care interacționează permanent între ele. Dimensiunile unui sistem sunt mult mai mari decât ale componentelor sale, astfel că în cadrul lor sunt valabile legile statistice
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem termodinamic izolat ajunge în timp în starea de echilibru termodinamic, din care nu poate ieși
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem termodinamic izolat ajunge în timp în starea de echilibru termodinamic, din care nu poate ieși de la sine. În cazul sistemelor gazoase starea de echilibru termodinamic se caracterizează prin repartiția uniformă a densității, temperaturii și presiunii, în toate punctele sistemului. Dacă, de
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem termodinamic izolat ajunge în timp în starea de echilibru termodinamic, din care nu poate ieși de la sine. În cazul sistemelor gazoase starea de echilibru termodinamic se caracterizează prin repartiția uniformă a densității, temperaturii și presiunii, în toate punctele sistemului. Dacă, de exemplu, presiunea n-ar fi uniformă, sistemul n-ar
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem termodinamic izolat ajunge în timp în starea de echilibru termodinamic, din care nu poate ieși de la sine. În cazul sistemelor gazoase starea de echilibru termodinamic se caracterizează prin repartiția uniformă a densității, temperaturii și presiunii, în toate punctele sistemului. Dacă, de exemplu, presiunea n-ar fi uniformă, sistemul n-ar fi în echilibru termodinamic, deoarece în timp, fără influențe exterioare, presiunea s-ar uniformiza. Un
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
poate ieși de la sine. În cazul sistemelor gazoase starea de echilibru termodinamic se caracterizează prin repartiția uniformă a densității, temperaturii și presiunii, în toate punctele sistemului. Dacă, de exemplu, presiunea n-ar fi uniformă, sistemul n-ar fi în echilibru termodinamic, deoarece în timp, fără influențe exterioare, presiunea s-ar uniformiza. Un sistem termodinamic închis, aflat în stare de echilibru termodinamic poate fi împărțit printr-un perete infinit de subțire în două subsisteme. Prin această împărțire starea sistemului nu se modifică
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
caracterizează prin repartiția uniformă a densității, temperaturii și presiunii, în toate punctele sistemului. Dacă, de exemplu, presiunea n-ar fi uniformă, sistemul n-ar fi în echilibru termodinamic, deoarece în timp, fără influențe exterioare, presiunea s-ar uniformiza. Un sistem termodinamic închis, aflat în stare de echilibru termodinamic poate fi împărțit printr-un perete infinit de subțire în două subsisteme. Prin această împărțire starea sistemului nu se modifică, cele două subsisteme rezultate au aceeași stare cu a sistemului inițial și diferă
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
și presiunii, în toate punctele sistemului. Dacă, de exemplu, presiunea n-ar fi uniformă, sistemul n-ar fi în echilibru termodinamic, deoarece în timp, fără influențe exterioare, presiunea s-ar uniformiza. Un sistem termodinamic închis, aflat în stare de echilibru termodinamic poate fi împărțit printr-un perete infinit de subțire în două subsisteme. Prin această împărțire starea sistemului nu se modifică, cele două subsisteme rezultate au aceeași stare cu a sistemului inițial și diferă de acesta doar prin volum, respectiv prin
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
lucru mecanic doar în cursa de destindere, însă aceasta este precedată de cursele de admisiune și comprimare, consumatoare de lucru mecanic, care trebuie furnizat la început din exterior. Turbinele cu gaze nu pot realiza comprimarea aerului, esențială pentru ciclul lor termodinamic decât la o anumită turație, la care trebuie aduse cu demarorul. Motoarele electrice sincrone, pentru a funcționa este nevoie să fie aduse la turația de sincronism cu ajutorul unor dispozitive considerate tot demaroare. Însă sensul principal al termenului „demaror” se referă
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
natură; motiv pentru care unitatea ei de măsură a fost adoptat ca unitate fundamentală. Termometria impune o serie de cerințe, atât asupra instrumentelor de măsură cât și metodei de măsurare, cerințe care rezultă din caracterul procesului de măsurare și proprietățile termodinamice ale sistemului. Instrumentul de măsură trebuie să fie în echilibru termodinamic cu mediul sau corpul al cărui temperatură se măsoară, din această cauză capacitatea calorică a instrumentului trebuie să fie neglijabilă față de capacitatea calorică a corpului de măsurat. Pentru asigurarea
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
ca unitate fundamentală. Termometria impune o serie de cerințe, atât asupra instrumentelor de măsură cât și metodei de măsurare, cerințe care rezultă din caracterul procesului de măsurare și proprietățile termodinamice ale sistemului. Instrumentul de măsură trebuie să fie în echilibru termodinamic cu mediul sau corpul al cărui temperatură se măsoară, din această cauză capacitatea calorică a instrumentului trebuie să fie neglijabilă față de capacitatea calorică a corpului de măsurat. Pentru asigurarea univocității și proporționalității valorilor măsurate, metoda de măsurare trebuie să se
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
nevoie de elaborarea unei metodologii numerice obiective a măsurării temperaturii. Introducerea conceptului riguros asupra mărimii fizice temperatură se face în cadrul termodinamicii pe baza principiului zero care afirmă existența unei mărimi scalare numită temperatură, care reprezintă o proprietate a tuturor sistemelor termodinamice, aflate în stări de echilibru, astfel încât egalitatea temperaturilor este o condiție necesară și suficientă pentru realizarea stării de echilibru. Afirmația aceasta este echivalentă cu formularea care exprimă tranzitivitatea echilibrului termic: " Dacă A și B sunt două sisteme aflate în echilibru
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
se face prin comparare cu termometre etalon, care, la rândul lor, sunt gradate pe baza unor puncte fixe definite de Scara Internațională de Temperatură din 1990 (SIPT-90). SIT-90 folosește mai multe puncte fixe definite, toate bazate pe stări de echilibru termodinamic ale unui număr de 14 elemente chimice pure și unei substanțe compuse, apa. Multe puncte se bazează pe transformări de fază, în special de topire/solidificare a elementelor chimice pure. Cele mai joase puncte criogenice se bazează exclusiv pe relația
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
funcționar al Departamentul de Stat al SUA a prezis un astfel de rezultat la începutul anilor 1980, postulând că invazia s-a produs, pe de o parte, dintr-o „criză sovietică internă și se pare că, în prezent, datorită legii termodinamice a entropiei, cheltuie mai multă energie pentru menținerea echilibrului său decât pentru îmbunătățirea sa." În 1985, anul când Secretar General a devenit relativ tânărul Mihail Gorbaciov, economia sovietică stagna și se confrunta cu o scădere drastică a veniturilor valutare, ca
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
un ciclu reversibil efectuat de o „mașină Carnot” legată la două surse de căldură de temperaturi diferite („sursa caldă” și „sursa rece”). Folosește ca agent de lucru un gaz ideal prin transformările căruia se obține lucrul mecanic. Ca orice ciclu termodinamic, și ciclul Carnot poate fi parcurs în sens orar, fiind în acest caz un "ciclu motor", sau în sens antiorar (trigonometric), fiind în acest caz un "ciclu generator". În cele ce urmează va fi descris ciclul Carnot motor. Este un
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
Un motor termic este o mașină termică motoare, care transformă căldura în lucru mecanic. Un motor termic lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid. Întrucât, conform principiului al doilea al termodinamicii, entropia unui sistem nu poate decât să crească, doar o parte a căldurii preluate de la sursa de căldură (numită și "sursa caldă") este transformată în lucru mecanic. Restul de
Motor termic () [Corola-website/Science/304119_a_305448]
-
pasiv, este ambiguă. De obicei, designerii analogici folosesc acest termen pentru a se referi la componente și sisteme pasive incremental, în timp ce inginerii de sisteme de control vor folosi aceastü expresie pentru a face referire la lucruri care sunt pasive d.p.d.v. termodinamic. În sisteme de control și teoria rețelei de circuite, o componentă sau un circuit pasiv este unul care consumă energie, dar nu produce energie. În conformitate cu această metodologie, sursele de tensiune și sursele de curent sunt considerate active, în timp ce rezistorii, condensatorii
Pasivitate (inginerie) () [Corola-website/Science/335896_a_337225]
-
condensatorii, bobinle, tranzistorii, diodele tunel, și alte componente disipative și neutre din punct energetic (ele singure, individual nu produc energie) sunt considerate pasive. Designerii de circuit se vor referi uneori la această clasă de componente ca fiind disipative, sau pasive termodinamic.
Pasivitate (inginerie) () [Corola-website/Science/335896_a_337225]