144 matches
-
grăsimi 1,50 % 4. Conținut maxim de lactoză 1,00 % 5. Conținut maxim de cenușă 6,50 % 6. Numărul total de bacterii (maxim la 1 g) 30 000 7. Forme Coli (în 0,1 g) Nici una 8. Numărul de bacterii termofile (maxim la 1 g) 5 000" 1 JO L 148, 28.06.1968, p. 13. 2 JO L 349, 31.12.1994, p. 105. 3 JO L 279, 11.10.1990, p. 22. 4 JO L 161, 02.07.1993
jrc2804as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87959_a_88746]
-
la o temperatură egală sau mai mică de +4 °C. Cultura starter preparată pentru utilizare Cultura starter preparată pentru utilizare trebuie: - să aibă o aciditate între 16 și 30°SH la 100 ml; - să aibă un conținut minim în streptococi termofili de 108 ufc*/ml; - să fie utilizată în producție în termen de trei zile de la prepararea sa. *ufc = unități ce formează colonii. (c) Caracter tradițional: Mozzarella este o brânză obținută printr-o tehnologie tradițională pentru obținerea brânzeturilor cu pastă filată
jrc3886as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89048_a_89835]
-
Aapa 7320 *Mlaștini Palsa 8. HABITATE STÂNCOASE ȘI PEȘTERI 81. Grohotișuri 8110 Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani) 8120 Grohotișuri calcaroase și șistoase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii) 8130 Grohotișuri termofile vest-medireaneene și alpine 8140 Grohotișuri est-mediteraneene 8150 Silicioase medio-europene la altitudine ridicată 8160 * Grohotișuri calcaroase medio-europene de la nivelul dealurilor și de la nivel montan 82. Panțe stâncoase cu vegetație casmofita 8210 Panțe stâncoase calcaroase cu vegetație casmofita 8220 Panțe stâncoase silicioase
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
și carpen cu Galio-Carpinetum 9180 *Păduri pe panțe, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase 91A0 Păduri de stejar bătrân sesil cu Ilex și Blechnum din Insulele Britanice 91B0 Păduri termofile de Fraxinus angustifolia 91C0 *Păduri caledoniene 91D0 *Mlaștini împădurite 91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 91F0 Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior și Fraxinus angustifolia
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
de tuf calcaros (Cratoneurion) 7230 54.2 Mlaștini alcaline 7240 54.3 * Formațiune vegetală alpina pioniera cu Caricion bicoloris-atrofuscae 7310 54.8 * Aapa mires 7320 54.9 * Palsa mires 8110 61.1 Silicioase 8120 61.2 Eutrice 8130 61.3 Termofile vest-medireaneene și alpine 8140 61.4 Balcanice 8150 61.5 Silicioase medio-europene 8160 61.6 * Calcaroase medio-europene 8210 62.1 și 62.1A Subtipuri calcaroase 8211 62.11 Stânci calcaroase din zona occidentală euro-mediteraneană și oro-iberică 8212 62.12 Stânci
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
DE REFERINȚĂ Index: Min. = minimum, Max = maximum, Anexă = anexa la regulamentul menționat mai sus, SnF = substanțe solide negrase, FFA = acizi grași liberi, PV = valoarea peroxidului, A = aspect, F = miros, C = consistență, TBC = număr total de bacterii, Therm = număr de bacterii termofile, MS = stat membru, FIL = Federația Internațională a Lactatelor, ISO = Organizația Internațională de Standardizare, IUPAC = Uniunea Internațională pentru Chimie Pură și Aplicată, ADPI = Institutul American pentru Produse Lactate, SCM = lapte condensat îndulcit, EMC = lapte sau smântână evaporate, MSNF = substanțe solide negrase
jrc5187as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90355_a_91142]
-
cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale naturii, în pădurile în amestec pe stâncării subalpine, se poate întâlni Larix decidua (zada), iar în pădurile termofile Taxus baccata (tisa). Pomii cultivați sunt, în principal, mărul și prunul, dar plantațiile existente, amplasate în condiții de sol necorespunzătoare și slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64,2%), au o compoziție
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
zona de lunca - aici se face agricultură. Vegetația cheilor este foarte variată comparativ cu suprafața ocupată. Această variație se explică prin diversitatea biotopurilor. Orografia locală, dar mai ales înclinația plantelor, determină distribuția speciilor pe stâncării, majoritatea acestora fiind elemente sudice, termofile și xerofile. Astfel, vegetația se distribuie etajat, de la pădurea de lunca din imediata apropiere a râului, la stâncăriile care mărginesc drumul forestier formând siblicuri tipice pentru aceste biotopuri xerofile; la altitudini mai ridicate, pe versanții orientați spre vale, se găsesc
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
carpen, mojdrean, liliac, arțari. Datorită variațiilor condițiilor staționale se produc adesea inversiuni ale etajelor de vegetație. Pe versanții umbriți din apropierea văii, fagul coboară până la cca. 400 m, în timp ce pe versanții însoriți, în compoziția floristica a pădurlor sunt frecvente speciile mai termofile, printre care se întâlnesc și specii caracteristice stâncăriilor:liliac, mojdrean, cărpinița, scumpina, cer, garnița, tei. Pe stânci și pe suprafețe cu porțiuni măcinate sau pe soluri mai pietroase apar frecvent și specii ierboase caracteristice: sesleria filifolia, pao nemoralis, moehringia pendula
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
teritoriul localității întâlnim elemente faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța naturală oferă condiții de dezvoltare a vieții și activități umane, componentele cadrului natural trebuie analizate prin influență ce o exercita atât așezărilor localității Ivești precum și modul în care omul prin activitatea
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. Vezi și: Parcul Natural Bucegi. Rezervațiile naturale mixte Orzea - Zănoaga și Zănoaga - Lucăcilă cuprind sistemul carstic Zănoaga: Cheile Zănoagei Mari, Cheile Zănoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii), păduri de molid ("Pices abies"); o vegetatie termofilă compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris ("Iris dacica"), scorușul ("Sorbus cretica"), spinul ("Carduus candicanus"), umbelifera ("Athamantha hungarica"), timoftica ("Phleum montanum"), caprifoiul ("Lonicera caerulea"), cosaci ("Astragalus depressus"), etc. Stațiune climaterică și turistică
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
în majoritate etajului nemoral. Subetajul făgetelor se desfășoară între 500 - 1000 m, în structura pădurilor de fag european ("Fagus sylvatica") se mai întâlnesc fagul tauric ("Fagus taurica"), "Fagus moesica" și fagul oriental ("Fagus orientalis"). Subetajul pădurilor de amestec cu elemente termofile este situat la altitudini cu valori mai mici de 300 m și este alcătuit mai ales din asociații în care domină specii termofile: cerul ("Quercus cerris"), gârnița ("Quercus frainetto"), stejar pufos ("Quercus pubescens") și cărpiniță ("Carpinus orientalis"). Ca element endemic
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
fagul tauric ("Fagus taurica"), "Fagus moesica" și fagul oriental ("Fagus orientalis"). Subetajul pădurilor de amestec cu elemente termofile este situat la altitudini cu valori mai mici de 300 m și este alcătuit mai ales din asociații în care domină specii termofile: cerul ("Quercus cerris"), gârnița ("Quercus frainetto"), stejar pufos ("Quercus pubescens") și cărpiniță ("Carpinus orientalis"). Ca element endemic pentru acest subetaj semnalăm pinul negru de Banat ("Pinus nigra subsp.banatica"), întâlnit mai ales pe stâncării cu sol subțire, arealul cel mai
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
programul CORINE pentru biotopuri, datorită florei, faunei, geomorfologiei și peisajelor unice. Partea vestică a Cracoviei constituie așa-numita rețea ecologică "Obszar Krakowski", cuprinzând și coridorul ecologic al Vistulei. Versanții sudici ai dealurilor de calcar constituie locuir propice pentru dezvoltarea vegetației termofile, a pășunilor și tufărișurilor. Orașul este dezvoltat de-a lungul unei porțiuni a văii Vistulei dispuse pe direcția est-vest, cu o rețea de afluenți în care se numără afluentul pe dreapta Wilga, și afluenții pe stânga: Rudawa, Białucha, Dłubnia și
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
rar a speciilor Carpinus orientalis (carpen), Acer monspessulanum (jugastru de Banat), Corylus colurna (alun), Cotoneaster nebrodensis( bârcoace), și Rhamnus cathartica ( spinul cerbului). Stratul erbaceelor este extrem de eterogen, fiind dominat de un ansamblu de specii balcanice și mediteraneene circumscriind asocierea vegetației termofile din sud-estul Europei: Scabiosa columbaria (sipică), Stachys recta subsp. leucoglossa (jaleș), Dianthus giganteus subsp. banaticus (garoafă), Echinops bannaticus, Cephalaria laevigata, Hypericum rochellii, Alyssum petraea (albiță) și Acinos alpinus subsp. Majoranifolius (Calamintha alpina subsp. hungarica) (izmă); aceste specii constituie împreună cu Syringa
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
navigație, unul din cele mai mari din țară. În această unitate geografică vegetația naturală se înscrie în zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. În ceea ce privește fauna, predomină speciile caracteristice pădurii de foioase: mistrețul, viezurele și unele animale de pradă ca lupul, vulpea. Se remarcă prezența unor elemente termofile mediteraneene:broasca testoasa. În cuprinsul acestei unități geografice predomină solurile cenușii și
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. În ceea ce privește fauna, predomină speciile caracteristice pădurii de foioase: mistrețul, viezurele și unele animale de pradă ca lupul, vulpea. Se remarcă prezența unor elemente termofile mediteraneene:broasca testoasa. În cuprinsul acestei unități geografice predomină solurile cenușii și solurile brun-roșcate ce fac parte din categoria celor argiluiluviale, numite argiluvisoluri (soluri de fertilitate mijlocie, necesitând îngrășăminte și lucrări agrotehnice speciale) În cuprinsul acestei unități geografice de relief
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
Convenția de la Berna. Principalele tipuri de habitate prezente în Munții Măcinului sunt: pajiștile pietroase, calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi, pădurile de Tilio-Acerion pe povârnișuri, grohotișuri și viroage, panțele de rocă silicioasa cu vegetație casmofitică, pădurile de fag Luzulo-Fagetum, pădurile termofile de Farxinus angustifolia și pădurile de stepa eurosiberiana cu Quercus sp (incluse în Anexa I a Directivei Habitate) precum și: stepe continentale, păduri de fag, păduri de stejar și carpen și păduri termofile și supra-mediteraneene de stejar(incluse în Convenția de la
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
cu vegetație casmofitică, pădurile de fag Luzulo-Fagetum, pădurile termofile de Farxinus angustifolia și pădurile de stepa eurosiberiana cu Quercus sp (incluse în Anexa I a Directivei Habitate) precum și: stepe continentale, păduri de fag, păduri de stejar și carpen și păduri termofile și supra-mediteraneene de stejar(incluse în Convenția de la Berna). Dintre acestea numai habitatele de stepa sunt pășunate moderat, restul fiind bine conservate. Podișul Dobrogei de Nord dispune de un potențial turistic încă puțin valorificat. Peisajele naturale specifice, pădurii cu o
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ierbaceu semnalam: ferigile, pchivniul, obsiga de pădure, vinarița, mălaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar brumăriu, carpen, tei, alături de care apar stejarul pufos, cărpinița, mojdreanul. În rezervațiile botanice se numără parcurile de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langă localitatea Fântână Mare (0,30 ha). Dealul Pietrosul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
a lungul timpului, locul lor fiind luat de pășuni, fânețe și terenuri de cultură. În est și mai ales în sud, unde se face simțită influența climatică mediteraneană, peisajul caracteristic este cel de stepă pietroasă și de tufărișuri cu specii termofile (maquis). Oamenii din jur Masivul Central Francez reprezintă o veche arie de locuire, urme ale prezenței omului datând din perioada preistorică. În prezent, în raport cu alte regiuni ale Franței, Masivul Central Francez este mai puțin populat, cele mai multe așezări, de mici dimensiuni
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]
-
împodobite cu ansambluri de stalactite și concrețiuni de sare. Lacul Mare Lacul Castelului Vegetația este din plante halofite amestecate în mozaic cu specii caracteristice florei de mull; toate speciile erbacee sunt în principal subtermofile și uneori iubitoare de pe locații însorite (termofile). Procentul redus de împădurire al zonei și prezenta anticlinalelor într-o configurație orientată în general spre sud-sudvest, creează habitate favorabile speciilor cu caracter pontic sau mediteraneean, astfel că valoarea științifică a arealului este completată de existența într-o astfel de
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
zona de curbură Vrancea, Buzău, zona meridională, Prahova, Dâmbovița, Mehedinți, în Transilvania cu județele Maramureș, Bistrița, Mureș, Covasna, Harghita, Brașov, Sibiu, Cluj, Bihor, Sălaj, Satu-Marte și țărmul Mării Negre, asigurând necesarul de materie primă pentru industria textilă. Cânepa este o plantă termofilă ce crește spontan în zonele sudice ceea ce a sensibilizat producătorii agricoli spre promovarea acestei culturi. Deși suprafețele ocupate cu plante textile s-au redus, lucrările de cercetare au continuat prin crearea de noi resurse genetice elaborarea de tehnologii și metode
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
practicarea unui sistem de agricultură durabilă în zonele cu psamosoluri, zone predispuse fenomenului de aridizare. Microclimatul creat în zona psamosolurilor din sudul Olteniei oferă condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea plantei de cartof dulce (Ipomoea batatas), care este o plantă termofilă, specifică zonelor tropicale și subtropicale. Activitățile specifice ale proiectului sunt: - identificarea și promovarea în cultură a unor genotipuri de cartof dulce toleranțe la factorii de stres termohidric din zona psamosolurilor; - elaborarea de soluții științifice și tehnologice pentru realizarea de progrese
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]