174 matches
-
dezaprobă, făcând presiuni pentru retragerea la sud de Pelopones. Spartanii, încorsetați de o tradiție militară care descuraja ideile inovatoare de genul celei propuse de Temistocle, îl trimit pe Leonidas împreună cu 300 de hopliți (infanteriști bine înarmați) să apere trecătoarea de la Termopile împotriva valului copleșitor al armatei persane. Deși incredibil, Leonidas și cei 300 de spartani ai săi reușesc să-l oprească pe Xerxes până când un trădător le dezvăluie persanilor o potecă ascunsă care le permite acestora să cadă în spatele spartanilor și
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
au distrus Imperiul Hitit - un probabil aliat al micenienilor - și au dus la intrarea în declin a Egiptului. În perioada Greciei Clasice, Micene a redevenit populată, nerecăpătâdu-și însă puterea de altădată. Mici grupuri de micenieni au participat la luptele de la Termopile și Plateea. În 462 î.Hr., trupe din Argos au distrus orașul și i-au exilat pe locuitori. În perioada elenistică și romană ruinele cetății au devenit un centru turistic, formându-se în apropiere o mică așezare care trăia din comerț
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
(în original: 300: Rise of an Empire) este un film american fantastic de război din 2014 regizat de Noam Murro. Este continuarea filmului "300 - Eroii de la Termopile". "" este o evocare ficțională a Bătăliei de la Salamina, scenariul filmului având loc înainte, în timpul și după Bătălia de la Termopile. În filmul "300 - Eroii de la Termopile" interpretează actorii Lena Headey, Rodrigo Santoro și David Wenham. Personajele principle ale filmului sunt Temistocle
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
an Empire) este un film american fantastic de război din 2014 regizat de Noam Murro. Este continuarea filmului "300 - Eroii de la Termopile". "" este o evocare ficțională a Bătăliei de la Salamina, scenariul filmului având loc înainte, în timpul și după Bătălia de la Termopile. În filmul "300 - Eroii de la Termopile" interpretează actorii Lena Headey, Rodrigo Santoro și David Wenham. Personajele principle ale filmului sunt Temistocle, Artemisia și regele persan Xerxes I. Filmul începe cu scene din Bătălia de la Maraton dintre greci și perși, în
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
fantastic de război din 2014 regizat de Noam Murro. Este continuarea filmului "300 - Eroii de la Termopile". "" este o evocare ficțională a Bătăliei de la Salamina, scenariul filmului având loc înainte, în timpul și după Bătălia de la Termopile. În filmul "300 - Eroii de la Termopile" interpretează actorii Lena Headey, Rodrigo Santoro și David Wenham. Personajele principle ale filmului sunt Temistocle, Artemisia și regele persan Xerxes I. Filmul începe cu scene din Bătălia de la Maraton dintre greci și perși, în care și generalul (strategos) Temistocle reușește
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
și îl convinge să se răzbune pe Temistocle. Xerxes merge într-o peșteră care îi dă aspectul unui "rege-zeu", complet diferit de aspectul și caracterul său anterior. Când se întoarce, Xerxes declară război grecilor. Navele lui Xerxes se apropie de Termopile Zece ani de la Bătălia de la Maraton, Temistocle, generalul atenian ia decizia de a merge în Sparta pentru a cere ajutor Reginei Gorgo pentru a învinge armata persană supranumerică, dar ea îl refuză. Prin urmare, Temistocle este forțat să se confrunte
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
l-a redus la 800.000 de oameni). În primăvara anului 480 î.Hr. el a traversat Hellespontul pe un pod de vase și, sprijinit de o flotă puternică, a înaintat spre Grecia centrală. Deși spartanii regelui Leonidas au rezistat eroic la Termopile, perșii au avansat în Attica cucerind și incendiind Atena. Datorită însă victoriei de la Salamina a flotei ateniene conduse de Temistocle, temându-se că grecii ar putea ataca podul de vase de peste Hellespont, blocându-i astfel trupele în Europa, Xerxes s-
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
a lovit mai întâi Imperiul Roman de Răsărit. El a mărșăluit în aproprierea Constantinopolului, dar găsindu-se în imposibilitatea de a efectua un asediu, se întoarse spre vest, apoi au mărșăluit spre sud, prin Tesalia și prin trecerea nepăzită de la Termopile în Grecia. Armatele răsăritene au fost ocupate cu incursiunile hunilor din Asia Mică și Siria. În schimb, Rufinus a încercat să negocieze cu Alaric în persoană, situație care a trezit suspiciuni în Constantinopol cum că Rufinius este aliat cu goții
Alaric I () [Corola-website/Science/299796_a_301125]
-
luptat din greu. Turcii au fost ținuți la distanță de focurile infanteriei până ce flancul lor stâng a învins flancul drept al grecilor. Trupele otomane au spart apărarea grecilor, forțând o nouă retragere. Smolenskis a primit ordinul să apere trecătoarea de la Termopile, dar pe 20 mai a intrat în vigoare o încetare a focului. Pe 18 aprilie, forțele otomane conduse de Ahmed Hifzi Pașa au atacat podul din Arta, dar au fost nevoite să se retragă și să se reorganizeze în jurul localității
Războiul Greco-Turc (1897) () [Corola-website/Science/336756_a_338085]
-
scut, care i-a și dat numele (ὅπλον / "hoplon", scut). Hopliții au fost o clasă predominantă de războinici în istoria antică greacă și au fost prezenți în multe lupte ale grecilor din cadrul Războaielor Medice (inclusiv Bătălia de la Maraton, Bătălia de la Termopile și Bătălia de la Plateea) dar și ulterior, în cadrul războaielor lui Filip al II-lea al Macedoniei și ale lui Alexandru cel Mare. Echipamentul este alcătuit de: Hopliții luptau în formații dense ("falanga"), cu vârfurile sulițelor îndreptate înainte, astfel încât să fie
Hoplit () [Corola-website/Science/316458_a_317787]
-
și muntele Ossa. Acesta dă ordin oamenilor săi să treacă muntele Ossa, obligându-i pe tesalieni să se predea și să se alăture campaniei sale de pedepsire. Continuându-și drumul spre sud, spre Peloponez, Alexandru este recunoscut în apropriere de Termopile ca lider al Ligii Sfânte. Atena cere pace regelui macedonean, care dă dovadă de o bunăvoință demnă de un conducător și iartă nesupunerea cetății. La Corint i se acordă titlul de "hegemon" (titlul conducătorului forțelor grecești), tot aici află de
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]
-
mantia roșie și barba stufoasă. Nou-născuții bolnavi sau cu diferite deficiențe erau asasinați într-un mod teribil, fiind acceptați numai copiii capabili de a face față războiului. O problemă a Spartei era lipsa marinei, motiv pentru care în bătălia de la Termopile a fost nevoită să recurgă la inamicul său, Atena. Prima înfrângere a spartanilor a fost înregistrată în această bătălie contra Imperiul Persan. Sparta nu a trimis decât câteva sute de războinici sprijiniți de marina greacă. O legendă spune că 300
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
o reputație de mare putere militară terestră. În 480 î.Hr., un mic contingent format din aproximativ 300 de spartani, 700 de tespieni și 400 de tebani, conduși de regele spartan, Leonida, a înfruntat o uriașă armată persană în bătălia de la Termopile, provocându-le mari pierderi oștii ahemenide, curajul lor fiind un exemplu pentru celelate cetăți grecești. Armamentul, strategiile și armurile de bronz de calitate superioară a hopliților grecești și-au spus cuvântul în bătălia de la Plateea, unde o armata grecească spulberă
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
vase și, sprijinit de o flotă puternică, a coborât spre Grecia prin Tracia și prin Macedonia. Grecii au încercat zadarnic să-l oprească pe invadator la intrarea în Tessalia. Ei au renunțat la acest plan și s-au retras în spatele Termopilelor, unde l-au lăsat pe regele Leonidas în fruntea unei trupe mici, care a rezistat eroic invadatorilor. Puternica flotă persană a înaintat în golful de la Salamina, în timp ce infanteria persană ocupa Atica și incendia Atena, părăsită cu totul de locuitorii săi
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
încercarea perșilor de a înconjura Eubeea și a prinde în clește flota greacă nu a izbutit. O nouă furtună a favorizat din nou pe greci, fără totuși ca aceștia să obțină o victorie clară. Între timp, Leonidas ocupase pozițiile de la Termopile, iar focidienii asigurau apărarea unui drum de munte care avea acces în vale. Xerxes a atacat după 4 zile de așteptare fără să obțină rezultatul scontat. Atunci a luat hotărârea să încerce o încercuire pe drumul montan de ocol și
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
consiliu de război și a organizat apărarea pasului, luându-și asupra sa sarcinile cele mai grele. Nu se cunosc hotărârile luate de rege în această împrejurare dramatică care l-a costat viața. Din paginile scrise de Herodot despre bătălia de la Termopile nu reiese adevărul. Cert este că în trecătoare au rămas spartanii, thespienii și tebanii, aceștia din urmă, după Herodot, reținuți fără voia lor. În lupta care s-a dat, perșiiau suferit pierderi grele, doi frați ai lui Xerxes au căzut
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
voia lor. În lupta care s-a dat, perșiiau suferit pierderi grele, doi frați ai lui Xerxes au căzut, iar Leonidas si oamenii săi au luptat eroic până ce au fost doborâți de numărul covârșitor al perșilor. Vestea despre bătălia de la Termopile a produs o impresie profundă în rândul aliaților, iar flota greacă s-a grăbit să ajungă în apele teritoriale ale Aticii, prin strâmtoarea Euripos. Drumul spre sud era acum deschis pentru Xerxes (luna august, 480). Teba, și așa bănuită de
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
reprezintă unul dintre catalizatorii cei mai importanți ai oricărui proces de integrare. A treia formă de unificare a fost generată de amenințarea persană la adresa lumii grecești. Cea mai mare formă de unitate elenică s-a petrecut în anii 480-479, odată cu Termopile, Salamina și toate celelalte nume mari ale istoriei clasice și efortul depus de niște orașe dezbinate, odată unite, pentru a înfrânge un inamic mult mai bine utilat, mai numeros, dar nu la fel de decis. A rezultat o a treia concluzie politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
758, 763-764, 772, 782-785, 806, 811, 813-814, 820, 823, 828, 839, 843-844, 852, 854 Suceava 78 Sudan 90, 169, 179, 275, 755 Suedia 70, 395, 452, 471, 570 Szeged 234-236, 736, 765 T Tbilisi 148, 836, 839-840 Tel Aviv 180 Termopile 130 Tilsit 171-172 Timiș 237, 500-501 Timișoara 127-129, 209, 212, 500, 590, 603, 651 Tirana 281 Tiraspol 49, 134, 255, 285, 389, 437, 464, 612, 707-708, 719, 737, 749, 758, 763, 765, 793-794 Togo 337 Tokyo 125 Torino 22, 519
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
espoziția din Australia, iată obiecte vrednice de tipărit pe-o hârtie obligată să iasă în fiece zi din cauze de portofoliu. Lăsați în pace țara și nu adăogați pe lângă pagubă și batjocură. [ 6 noiembrie 1880] ["CA ȘI LEONIDA LA TRECĂTOAREA TERMOPILELOR... "] Ca și Leonida la trecătoarea Termopilelor, "Romînul" declară că guvernul se va opune pretențiilor Austriei în cestiunea dunăreană, precum micul Dulcingno, deși în bătaia tunurilor flotei combinate, se opune executării hotărârilor luate la Berlin. "L'Independance roumaine", ziar ce are
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de tipărit pe-o hârtie obligată să iasă în fiece zi din cauze de portofoliu. Lăsați în pace țara și nu adăogați pe lângă pagubă și batjocură. [ 6 noiembrie 1880] ["CA ȘI LEONIDA LA TRECĂTOAREA TERMOPILELOR... "] Ca și Leonida la trecătoarea Termopilelor, "Romînul" declară că guvernul se va opune pretențiilor Austriei în cestiunea dunăreană, precum micul Dulcingno, deși în bătaia tunurilor flotei combinate, se opune executării hotărârilor luate la Berlin. "L'Independance roumaine", ziar ce are meritul de a se fi ocupat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
În minte toate cărțile, nu izbutea să găsească nimic de folos. De un cal de lemn, iată de ce ar fi fost nevoie, sau de un drum pe unde apărarea putea fi ocolită, ca acela pe care Leonida Îl pierduse la Termopile și care provocase căderea Siracusei În mâinile romanilor. Trebuia să mai existe o intrare, pe unde vechii călugări să fi putut pătrunde fără să mai deschidă poarta principală. Parcurse fațada și dădu, spre dreapta, Într-o ulicioară și mai Îngustă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
este asumată de o personalitate puternică, pe cont propriu, cu răspundere, pînă la sacrifiere voluntară. Moartea este interogată, solicitată pentru dialog în diferite chipuri: prin înfruntare vitejească, așa cum se practica în fratriile războinice la greci și la daci. Eroismul de la Termopile este un exemplu de înfruntare și de ceea ce se numește, tot mai confuz și acuzator în ultima vreme, moarte colectivă; prin ironie și batjocorire. Proza folclorică deține un număr apreciabil de texte, cele mai cunoscute în spațiul românesc fiind narațiunile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și În cugetul lui se Întreba Împotriva căror ceremonii sfinte puteau fi chezași poeții și retorii. Cleombrotos Îi răspunde: „Este vorba de ceremoniile care privesc Oracolul și la care cetatea Tebei i-a inițiat pe toți grecii care locuiesc dincolo de Termopile, până În dreptul văii Tempe. Construcția care se ridică aici, pe aria delfică, o dată la nouă ani2 nu este refugiul sau vizuina unui dragon. Este un simulacru șmimemaț al locuinței unui tiransau a unui rege3. Un cortegiu silențios se Îndreaptă către
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În discursurile politicienilor: „putere”, „mare putere”, „superputere” etc. ? Giacomo Leopardi (1798-1837) scrie: „De multe ori, ba chiar cel mai adesea, dorința de glorie este luată drept dragoste de patrie. De pildă, pe seama acesteia din urmă este pusă neclintirea grecilor la Termopile[...]. Marele imbold al popoarelor 34Nietzsche Friedrich, Așa grăit-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 35 Schopenhauer Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, Iași, Editura Moldova, 1995. 36Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972, p.55. Creativitate și progres
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]