174 matches
-
întărește această cifră într-un pasaj, citând o inscripție de-a lui Simonide care spune că acolo erau 4.000 de peloponeziaci. Cu toate acestea, în pasajul rezumat de tabelul de mai sus, Herodot numără 3.100 de peloponeziaci la Termopile înainte de bătălie. Mai spune de asemenea că atunci când i s-au arătat lui Xerxes morții, "erau acolo și hiloți", dar nu spune câți și în ce fel au participat la luptă. Astfel, diferența dintre cele două cifre ar putea fi
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
au rămas (300 de spartani, 700 de thespieni, 400 de tebani, probabil 900 de hiloți și 1.000 de focieni amplasați deasupra trecătorii, mai puțin pierderile suferite în zilele precedente). Din punct de vedere al strategiei, prin apărarea trecătorii de la Termopile, aliații greci își foloseau în cel mai bun mod cu putință forțele de care dispuneau. Atât timp cât puteau opri înaintarea trupelor persane în Grecia, nu trebuiau să se angajeze într-o bătălie decisivă și astfel puteau rămâne în defensivă. Mai mult
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
mod cu putință forțele de care dispuneau. Atât timp cât puteau opri înaintarea trupelor persane în Grecia, nu trebuiau să se angajeze într-o bătălie decisivă și astfel puteau rămâne în defensivă. Mai mult, prin apărarea a două puncte de trecere gâtuite (Termopile și Artemisium), numărul inferior al soldaților greci nu mai era o problemă foarte mare. Dimpotrivă, pentru perși nevoia de a aproviziona o armată atât de mare însemna că ei nu puteau rămâne în același loc prea mult timp. Trebuia așadar
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
nevoia de a aproviziona o armată atât de mare însemna că ei nu puteau rămâne în același loc prea mult timp. Trebuia așadar ca ei să se retragă sau să avanseze, iar înaintarea însemna că urmau să forțeze trecătoarea de la Termopile. Din punct de vedere tactic, strâmtoarea de la Termopile se potrivea de minune războielor purtate de greci: falanga de hopliți putea bloca o trecătoare îngustă cu ușurință, fără grija de a fi luată prin surprindere pe flancuri de cavaleria adversă. În mijlocul
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
mare însemna că ei nu puteau rămâne în același loc prea mult timp. Trebuia așadar ca ei să se retragă sau să avanseze, iar înaintarea însemna că urmau să forțeze trecătoarea de la Termopile. Din punct de vedere tactic, strâmtoarea de la Termopile se potrivea de minune războielor purtate de greci: falanga de hopliți putea bloca o trecătoare îngustă cu ușurință, fără grija de a fi luată prin surprindere pe flancuri de cavaleria adversă. În mijlocul strâmtorii, falanga era foarte greu de atacat de
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
infanteria persană (cu multe trupe specializate în lupta de munte). Leonidas fusese avertizat de existența acestui drum de localnicii din Trachis și deplasase un detașament din trupele fociene acolo pentru a bloca acea cale de acces. La vremea luptei, trecătoarea Termopile însemna un drum de-a lungul malului golfului Malis, atât de îngust încât un singur car putea trece odată. În partea de sud a drumului erau stâncile ce mărgineau trecătoarea iar marginea de nord era delimitată de apa mării. De-
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
defensivă pentru armatele moderne: forțele britanice au organizat o luptă în 1941 împotriva Germaniei naziste, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, la doar câțiva metri depărtare de locul confruntării antice. În a cincea zi după ce persanii au ajuns la Termopile (care a avea să devină prima zi a bătăliei), Xerxes s-a hotărât în sfârșit să atace trupele aliate ale grecilor. Pentru început a trimis mezii și cisienii în luptă, să-i ia pe greci prizonieri și să-i aducă
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
tebani, și, probabil, hiloții care îi urmau pe spartani. Deciziile lui Leonidas au fost subiectul multor discuții. Se spune deseori că spartanii urmau legile Spartei refuzând retragerea, dar de fapt se pare că tocmai refuzul de a se retrage de la Termopile a creat ideea că spartanii nu se retrăgeau niciodată din luptă. Este posibil de asemenea ca Leonidas, amintindu-și de profeția Oracolului, să fi decis să-și sacrifice viața pentru a salva cetatea. Cu toate acestea, întrucât profeția era destinată
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
oameni într-o luptă pe viață și pe moarte. Cea mai veridică teorie este că Leonidas a ales să organizeze o ariergardă a armatei sale, asigurând retragerea celorlalte trupe aliate. Dacă întreaga armată ar fi părăsit trecătoarea, terenul deschis din spatele Termopilelor ar fi permis cavaleriei persane să-i calce în picioare pe greci. Dacă ar fi rămas toți pe loc, ar fi fost înconjurați și omorâți, până la urmă. Acoperind retragerea celorlalți, și menținând în continuare poziția defensivă, Leonidas ar fi salvat
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
cum dealtfel a întrebat și Plutarh, de ce nu au fost trimiși împreună cu ceilalți greci? O posibilitate este că acești soldați erau „loialiști” tebani care, spre deosebire de majoritatea celorlalți concitadini ai lor, se împotriveau dominației persane. Astfel, ei ar fi venit la Termopile de bunăvoie și au rămas până la urmă pentru că nu s-ar mai fi întors în Teba dacă persanii ar fi cucerit Beoția. Thespienii, hotărâți să nu i se supună lui Xerxes, și-ar fi văzut orașul distrus dacă persanii ar
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
și cu dinții.”" După ce a dărâmat o parte din zid, Xerxes a înconjurat dealul și persanii i-au acoperit pe greci cu o ploaie de săgeți, până când ultimul dintre aceștia a murit. În 1939, arheologul Spyridon Marinatos, în timpul săpăturilor de la Termopile, a descoperit o mulțime de vârfuri de săgeată persane de bronz pe dealul Kolonos, stabilind locul în care trupele aliate și-au găsit sfârșitul (înainte se crezuse că dealul era unul mai mic din apropierea zidului). Trecătoarea de la Termopile era în
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
săpăturilor de la Termopile, a descoperit o mulțime de vârfuri de săgeată persane de bronz pe dealul Kolonos, stabilind locul în care trupele aliate și-au găsit sfârșitul (înainte se crezuse că dealul era unul mai mic din apropierea zidului). Trecătoarea de la Termopile era în sfârșit deschisă pentru armata persană, cu prețul a 20.000 de victime în rândul asiaticilor (după Herodot). Ariergarda aliată a fost nimicită, cu pierderi estimate la 2.000 de oameni (incluzându-i pe cei morți în primele două
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
ordonat ca apele mării din strâmtoarea Hellespont să fie biciuite pentru că nu îl ascultau. După plecarea persanilor, aliații și-au strâns morții și i-au înmormântat pe deal. După terminarea invaziei persane, un leu de piatră a fost ridicat la Termopile în amintirea lui Leonidas. Abia după 40 de ani de la bătălie oasele lui Leonidas au fost duse înapoi în Sparta unde a fost din nou înmormântat cu mari onoruri; jocuri funerare s-au ținut apoi în fiecare an în cinstea
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Leonidas. Abia după 40 de ani de la bătălie oasele lui Leonidas au fost duse înapoi în Sparta unde a fost din nou înmormântat cu mari onoruri; jocuri funerare s-au ținut apoi în fiecare an în cinstea lui. Odată ce trecătoarea Termopile nu mai era o opreliște pentru persani, blocada instituită de flota aliată la Artemisium nu mai avea nicio valoare. Bătălia de la Artemisium, desfășurată în același timp, ajunsese într-un impas tactic, niciuna dintre părți nu reușea să-și adjudece victoria
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
timp, ajunsese într-un impas tactic, niciuna dintre părți nu reușea să-și adjudece victoria. Flota aliaților a reușit să se retragă în siguranță în golful Saronic unde a ajutat la transbordarea restului de cetățeni atenieni pe insula Salamina. După Termopile, armata persană a început să prade și să incendieze orașele din Beoția care nu li se predaseră, Plateea și Thespia înainte de a continua marșul către cetatea Atenei, care fusese deja evacuată. În acest timp, aliații (în marea majoritate peloponeziaci) se
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Atenei, care fusese deja evacuată. În acest timp, aliații (în marea majoritate peloponeziaci) se pregăteau să se apere în Istmul Corint, demolând singurul drum care trecea pe acolo și construind un zid de-a latul acestuia. La fel ca la Termopile, pentru succesul acestei strategii era nevoie ca flota aliată să organizeze o blocadă care să oprească înaintarea navelor persane prin golful Saronic, astfel încât trupele inamice să nu ocolească punctul defensiv organizat de trupele de uscat și să fie debarcate direct
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
lor în luptă. Cu toate acestea, în contextul mai larg al invaziei persane, bătălia a fost o înfrângere pentru aliați, mai mult chiar, una cu urmări dezastruoase. Pare limpede că strategia aliaților era să-i blocheze pe persani în loc la Termopile și Artemisium; oricare ar fi fost scopul lor, e puțin probabil că aveau de gând să cedeze întreaga Beoție și Attica către persani. Poziția grecilor la Termopile era aproape de netrecut, în ciuda faptului că erau cu mult depășiți numeric. Dacă ar
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Pare limpede că strategia aliaților era să-i blocheze pe persani în loc la Termopile și Artemisium; oricare ar fi fost scopul lor, e puțin probabil că aveau de gând să cedeze întreaga Beoție și Attica către persani. Poziția grecilor la Termopile era aproape de netrecut, în ciuda faptului că erau cu mult depășiți numeric. Dacă ar fi reușit să țină strâmtoarea puțin mai mult timp, e foarte posibil ca persanii să fie nevoiți să se retragă din lipsă de apă și provizii. Din
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
și strategică (în ciuda pierderilor suferite). Retragerea cu succes a trupelor grecești nu poate fi considerată în nici un fel o victorie, deși a contribuit la ridicarea moralului aliaților și a mai umbrit puțin din gloria perșilor. Există teoria conform căreia la Termopile, perșii ar fi obținut o victorie pirică, adică una în care învingătorul suferă la fel de multe pierderi ca și învinsul. Herodot nu sugerează nicăieri argumente care să susțină această teorie. Totodată, susținătorii acestei idei uită faptul că după victoria de la Termopile
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Termopile, perșii ar fi obținut o victorie pirică, adică una în care învingătorul suferă la fel de multe pierderi ca și învinsul. Herodot nu sugerează nicăieri argumente care să susțină această teorie. Totodată, susținătorii acestei idei uită faptul că după victoria de la Termopile, perșii au cucerit aproape întreaga Grecie, și, un an mai târziu, încă duceau lupte în peninsulă. Se mai vehiculează ideea că bătălia de la Termopile a încetinit înaintarea perșilor, oferind timp flotei aliate să pregătească bătălia de la Salamina. Având în vedere
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
argumente care să susțină această teorie. Totodată, susținătorii acestei idei uită faptul că după victoria de la Termopile, perșii au cucerit aproape întreaga Grecie, și, un an mai târziu, încă duceau lupte în peninsulă. Se mai vehiculează ideea că bătălia de la Termopile a încetinit înaintarea perșilor, oferind timp flotei aliate să pregătească bătălia de la Salamina. Având în vedere intervalul dintre bătăliile de la Termopile și Salamina (aproximativ o lună), întârzierea provocată de aliați armatei persane nu mai este atât de semnificativă. Mai mult
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
întreaga Grecie, și, un an mai târziu, încă duceau lupte în peninsulă. Se mai vehiculează ideea că bătălia de la Termopile a încetinit înaintarea perșilor, oferind timp flotei aliate să pregătească bătălia de la Salamina. Având în vedere intervalul dintre bătăliile de la Termopile și Salamina (aproximativ o lună), întârzierea provocată de aliați armatei persane nu mai este atât de semnificativă. Mai mult, această teorie ignoră faptul că armata aliată lupta în același timp și la Artemisium, suferind pierderi și pe acea parte. Faima
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
la Artemisium, suferind pierderi și pe acea parte. Faima bătăliei vine așadar nu din efectul pe care l-a avut în sfârșitul efectiv al războiului, ci din modelul moral pe care l-a oferit spre inspirație lumii întregi. Confruntarea de la Termopile a rămas în istorie datorită eroismului ariergărzii, care, deși condamnată la moarte sigură, a rămas pe poziții. Lupta a mai fost interpretată și ca o confruntare între bărbați liberi, apărându-și țara și libertatea, și armata imperială persană, cu mulți
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
echipamentul și folosirea corectă a terenului. Mai multe monumente au fost ridicate pe locul bătăliei antice. Simonides a compus o epigramă celebră, care a fost gravată ca epitaf pe o piatră comemorativă instalată pe vârful tumulului funerar al spartanilor la Termopile, pe același deal pe care ultimii dintre ei au murit. Piatra originală nu a fost păstrată, dar epitaful a fost gravat pe o nouă piatră instalată în 1955. Textul, așa cum îl reproduce Herodot este: Această mostră a liricii grecești antice
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
ale femeilor spartane" că soția lui Leonidas, Gorgo, l-a întrebat ce să facă dacă el nu s-ar întoarce. Leonidas i-a răspuns ""Mărită-te cu un om bun și fă-i copii buni"". Se spune că, ajunși la Termopile, perșii au trimis un cercetaș călare în recunoaștere. Grecii l-au lăsat să se apropie de tabăra lor, să-i observe și să se întoarcă. Când iscoada i-a raportat lui Xerxes mărimea oastei grecești și faptul că spartanii făceau
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]