253 matches
-
Laruelle, pornind de la aura gastro-intestinală a bolnavilor cu epilepsie corticală, au precizat rolul ariei 6 prefrontale în apariția bolii ulceroase. Ablația câmpurilor 9, 10, 11 și 12 provoacă spasm piloric și accelerarea tranzitului intestinal, însoțite de tulburări respiratorii și de termoreglare. Pentru participarea scoarței cerebrale la reglarea funcției digestive pledează și secreția psihică de salivă sau suc gastric, precum și fenomenele de bulimie din boala Pick (degenerescența lobilor frontali), paralizia generală și schizofrenie. Centrii corticali ai salivației sunt situați în imediata vecinătate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lansați în circulație cu ajutorul unor factori umorali eliberatori de natură hipotalamică. Din corelarea acestor date a rezultat conceptul de complex hipotalamo-hipofizar (Roussy și Mosinger, 1942), ale cărui baze morfo-funcționale sunt actualmente bine cunoscute. Nucleul hipotalamic anterior este implicat și în termoreglare, micțiune, precum și în scăderea frecvenței cardiace și presiunii arteriale în cazul nucleului preoptic. Un rol reglator important revine nucleului paraventricular. Prin neuronii magnocelulari similari celor din nucleul supraoptic contribuie la secreția de hormon antidiuretic și oxitocină. Neuronii parvocelulari ai nucleului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și împiedică instalarea somnului paradoxal, unele antihistaminice scad performanțele psihomotorii. Ca și celelalte monoamine, histamina hipotalamică stimulează eliberarea unor hormoni hipofizari (ACTH, vasopresină, prolactină). Controlul neuroendocrin este întregit de acțiunile asupra centrilor vegetativi ai reglării cardio-vasculare, ingestiei de alimente și termoreglării realizate prin mecanisme neurochimice complexe. I.6.7. AMINOACIZI NEUROTRANSMIȚĂTORI În afara funcțiilor metabolice clasice, unii aminoacizi îndeplinesc rol de mediatori chimici excitatori sau inhibitori la nivel cerebro-spinal. Din prima categorie, a aminoacizilor excitatori, fac parte acizii glutamic și aspartic, iar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe de o parte, și a factorilor eliberatori hipotalamici, pe de alta, au fost descrise pentru toți hormonii hipofizei anterioare (fig. 64). Revenind la reacțiile somato-vegetative de natură hipotalamică, este de subliniat că, în timp ce ajustările vasomotorii, sudorale și hidroelectrolitice din termoreglare se realizează pe cale vegetativă simpatico-parasimpatică, frisonul termic este o manifestare pur somatică. La rândul său, comportamentul alimentar controlat de centrii foamei din hipotalamusul lateral antrenează, de asemenea, ambele sectoare ale sistemului nervos. În strânsă conexiune morfo-funcțională cu nucleii simpatici din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formațiunile suprapontine care participă la controlul și reglarea respirației fac parte hipotalamusul, sistemul limbic și îndeosebi scoarța cerebrală. În cazul hipotalamusului, căile nervoase dintre acesta și centrii respiratori bulbo-pontini stau la baza integrării și participării funcției respiratorii la procesele de termoreglare. La animalele cu blană, de exemplu, lipsite de glande sudorale, supraîncălzirea determină binecunoscuta polipnee termică. Prin mecanisme hipotalamice similare se produc modificările respiratorii de efort și stările febrile la om. Sistemul limbic implicat în stările afectiv-emoționale influențează, de asemenea, activitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați în controlul secreției sudorale sunt stresul caloric, efortul fizic, încordarea neuropsihică emoțională etc. Glandele sudorale ecrine fac oficiul de auxiliar al termoreglării. În condițiile stresului caloric prelungit ca cel produs de climatul tropical, glandele sudoripare ecrine se adaptează, răspunzând mai intens la creșterea temperaturii corporale. Un rol important revine pielii și în menținerea echilibrelor homeostazice. Alături de rinichi participă la homeostazia hidrică, contribuind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la cald contribuie la realizarea reacțiilor termolitice induse de vasodilatația cutanată și sudație. Astfel, hipotalamusul coordonează atât mecanismele termogenetice inductoare de căldură, cât și pe cele termolitice de îndepărtare a excesului caloric, asigurând echilibrul balanței termice. Componenta vegetativă simpatică a termoreglării influențează simultan atât termogeneza metabolică realizată de intensificarea glicogenolizei hepatice și musculare, însoțită de lipoliza țesutului adipos brun pe cale 1-adrenergică, cât și inhibarea pierderilor de căldură produse de reacțiile vasomotorii cutanate și sudorale. Spre deosebire de fibrele simpatice vasoconstrictoare adrenergice eliberatoare de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuronii hipotalamusului posterior sensibili la rece produc reacții termogenetice ce conduc la câștig caloric, însoțit de vasoconstricție și frison termic. Neuronii hipotalamusului anterior sunt sensibili, de asemenea, la variațiile glucozei, osmolarității și hormonilor steroizi sexuali, ceea ce explică interacțiunile existente între termoreglare și comportamentul alimentar sau sexual. Având rol integrativ, neuronii vegetativi hipotalamici sunt sensibili la variațiile termice ale creierului, pielii și organelor centrale, la nivelul cărora există senzori termici care, conform teoriei set-point (punct de referință), întrețin o stare de echilibru
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o stare de echilibru balansat între cele două categorii de neuroni termosensibili. Temperatura corpului este reglată în limitele set-pointului, menținut de către complexul preoptic/hipotalamus anterior și hipotalamusul posterior cu participare somatică și neuroendocrină multiplă. Ca mecanisme efectoare de menținere a termoreglării în limite normale, participă autoreglarea reflexă simpatico-parasimpatică și reacțiile comportamentale, întregite de veriga neuroendocrină centrală și periferică. Componenta vegetativă reflexă predomină la nivelul hipotalamusului posterior în cazul neuronilor simpatici și în partea anterioară a acestuia în cazul neuronilor parasimpatici. Orice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
corporale cu 3 - 4°C. Activitatea musculară voluntară este cea de-a doua manifestare somatică care contribuie la activarea proceselor termogenetice generatoare de căldură. Componenta vegetativă simpatico-parasimpatică realizează adaptarea circulației pielii și secreției sudorale la necesitățile locale și generale ale termoreglării. Pierderea de căldură prin procesele fizice de conducție, convecție, iradiere și evaporare este direct proporțională cu fluxul sanguin cutanat. De intensitatea reacțiilor vasomotorii de la nivelul pielii depind atât aportul de căldură la suprafața corpului, cât și secreția sudorală. Fenomenele de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
menținerea temperaturii corporale normale, cât și lupta contra frigului sau căldurii se realizează prin reacții neuro-endocrino-metabolice conjugate, de creștere sau scădere a producerii de căldură, întregite de ajustări corespunzătoare ale pierderilor calorice. Dintre factorii climatici producători de asemenea reacții indispensabile termoreglării fac parte: - temperatura mediului ambiant superioară sau inferioară celei de confort termic, ca stimulant al termoreceptorilor cutanați la cald și rece; - umiditatea aerului, ca factor ce limitează deperdiția de căldură prin evaporare; - viteza vântului, ca factor de primenire a păturii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
poate fi generată de o cauză primară de natură genetică autozomală sau secundară apărută în cursul unor boli glandulare, menopauză, diabet zaharat, boli pulmonare, cardiovasculare, efort fizic, obezitate, anxietate, stres caloric, încordare neuropsihică emoțională etc. Făcând oficiul de auxiliar al termoreglării, glandele sudoripare contribuie la menținerea temperaturii normale a pielii. În hiperhidroză, sudația excesivă poate fi generală, profuză, sau localizată în anumite părți ale corpului uman (zonă palmară, plantară, axilară, facială, tronculară). Hiperhidroza primară idiopatică de cauză necunoscută afectează 2-3% din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tramadol. Terapii alternative precum neurostimularea electrică transcutană (TENS) sau yoga și acupunctura au dat rezultate punctuale (Tavec și Zhou, 2009). Sindromul Shapiro (hipotermia periodică spontană) Este o afecțiune rară reprezentată de crize de hipotermie paroxistică (datorită unei disfuncții hipotalamice a termoreglării) însoțită de crize convulsive și de agenezia corpului calos. Durata și frecvența episoadelor este variabilă, nu există tratamente etiologice sau simptomatice datorită numărului mic de persoane (~50 în lume) care acuză acest sindrom. Într-o serie de lucrări recente, s-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai frecventă incidență este cea a sindromului akinetic-rigid, acompaniat de tulburări genito-urinare de tip disfuncție erectilă și manifestări vezicale. La acestea se adaugă, cu frecvență mai mică, hipotensiune posturală sau ortostatică, incontinență urinară, xerostomie și xerodermie, constipație cronică, tulburări ale termoreglării. Terapia este simptomatică, cu rezultate variabile. Evoluția este lentă, către deces în 8-9 ani, în medie. Nu există terapie etiologică. III.1.3. AFECȚIUNI VEGETATIVE SECUNDARE (cu etiologie cunoscută) III.1.3.1. Afecțiuni ereditare Familia HSAN (Hereditary Sensory and
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în funcție de tipul de afectare. Rareori evoluția se poate croniciza, evoluând către polineuropatie demielinizantă inflamatorie cronică (CIDP). Sindromul „omului țeapăn” (Stiff man syndrome) Se caracterizează prin spasme și/sau rigiditate musculară, asociate cu episoade de disfuncții vegetative manifestate prin tulburări de termoreglare, hipertensiune, tahipnee și uneori, moarte subită (Mitsumo și colab., 1991). Cauza o reprezintă apariția de autoanticorpi împotriva enzimei decarboxilaza acidului glutamic (GAD), ceea ce duce la tulburări ale transmisiei GABA-ergice. III.1.3.4. Afecțiuni infecțioase Boli prionice Insomnia familială fatală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
produc unele modificări sau transformări; dacă expunerea la aceste condiții a fost scurtă și au rezistat la acțiunea agresivă și anormală a acestor condiții, se consideră că s-a realizat o adaptare fenotipică, ce presupune modificarea comportamentului alimentar, posibilitățile de termoreglare și de luptă cu mediul etc., modificări ce au la rândul lor alte modificări sub aspect fiziologic sau chiar anatomic. Dacă aceste condiții de mediu se mențin mult timp, apare fără să observăm un alt tip de adaptare, adaptarea genetică
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a celor necesare la prestarea serviciului la care este pus, cum ar fi: dezvoltarea cutiei toracice și rezistența la eforturi deosebite și la intemperii. Pentru aceasta se cere să aibă un aparat cardiovascular aparte, mai cu seamă pentru că la câine termoreglarea corporală se realizează prin polipnee; pentru câinele de pază se cere forță de izbire și de reținere și apucare a unui răufăcător, ceea ce presupune un bot lung, Înălțime la crupă, care Îl ajută la forța de propulsie la atac. Se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În selecționarea unui câine pentru diferite servicii. Astfel, pentru un câine de urmă, care trebuie să facă eforturi fizice deosebite, În alură rapidă și În orice condiții meteorologice, se cere un aparat cardio-respirator aparte (mai ales că la specia câinelui termoreglarea corporală se realizează prin polipnee). Ca atare, măsurarea adâncimii toracelui, lărgimii pieptului și perimetrului toracic pot da indicații prețioase asupra posibilităților de rezistență la efort al unui câine și, În aceeași măsură, și Înălțimea membrului anterior și perimetrul fluierului piciorului
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor cardiovasculare la vârstnici reprezintă o provocare deoarece simptomatologia este nespecifică sau atipică. Afecțiunile neuro-psihia- trice (depresia, demența, afecțiunile psihiatrice), tulburările organelor de simț (hipo acuzia,- scăderea acuității vizuale), tulburări ale homeostaziei (metabolism, tulburări hidro-electrolitice, termoreglarea), la care se adaugă polifarmacia, îngreunează diagnosticul afecțiunilor cardiovasculare. Clinicienii trebuie să aibă în vedere faptul că prezența sin droa-melor- geria- trice modifică condiția clinică, răspunsul la terapie și prognosticul afecțiunilor cardiovasculare. În plus, pacientul vârstnic poate interpreta greșit simptomatologia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
în adaptarea circulatorie legată de modificările de postură. Hipotalamusul conține în regiunea sa postero-laterală neuroni cu efect stimulator asupra centrului vasomotor, în timp ce regiunea antero-medială exercită un efect inhibitor. Prin aceasta el intervine în adaptarea circulatorie în timpul efortului, a mecanismelor de termoreglare, a unor acte comportamentale sau a stărilor emoționale. Sistemul limbic participă împreună cu hipotalamusul la moderarea activității cardio-vasculare în timpul stărilor afectiv-emoționale. Arii corticale din zona motoare, girusul sigmoid, lobul temporal anterior, aria orbitală a lobilor frontali, amigdală au efecte excitatoare sau
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
a inimii este de asemeni însoțită de coronarodilatație. 14.5.2. Circulația cutanată Tegumentul, pe lângă alte funcții, este sediul a multiple mecanisme pentru pierderea de căldură. Toate depind de debitul sanguin local, ce poate varia ca răspuns la mecanisme de termoreglare de la 1 la 150 ml/min/100g. Astfel de variații extreme au loc mai ales în regiunile expuse (mâini, degete, urechi), unde pot fi explicate parțial prin prezența de anastomoze arteriovenoase bine inervate. Un reflex particular cutanat este reacția albă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de joasă presiune, alături de circulația venoasă, pulmonară și limfatică. Pe lângă asigurarea schimburilor nutritive, în condiții bazale și de activitate, rolul circulației capilare cuprinde și aspecte particulare, cum ar fi implicarea în termoreglare. Capilarele circulației sistemice conțin 5-7 % din volumul sanguin total. Transferul de substanță prin peretele capilarelor asigură aportul de oxigen și nutrimente, precum și îndepărtarea produșilor finali de metabolism. Capilarele permit schimbul permanent de apă și ioni între spațiul intravascular și cel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
expirat. Reprezintă aproximativ 400 ml/zi și nu pot fi reduse sau crescute în mod semnificativ. Pierderile cutanate sunt reprezentate de evaporarea prin convecție la suprafața pielii (perspirație insensibilă) sau prin transpirație (perspirație sensibilă). Transpirația face parte din mecanismele de termoreglare și prin intermediul ei se pot realiza pierderi foarte semnificative, la care se adaugă și pierderile de sodiu care se elimină o dată cu transpirația. In condiții de echilibru termic, pierderile cutanate se reduc la 400 ml/zi. Pierderile renale sunt reprezentate de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
celule non-eritroide, printre care celulele de neovascularizație, creier, ovar, oviduct, uter și testicule. 29. Excreția non-renală Transpirația conține uree, în concentrații cam de 130 de ori mai reduse decât în urină, de vreme ce excreția cutanată este mai mult un fenomen secundar termoreglării. Mai ales în situațiile în care există cantități mari de azot ca rezultat al unui metabolism crescut, acesta poate fi eliminat sub formă de azot liber în aerul expirat și în gazele intestinale precum și sub formă de uree în transpirație
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sau Își va răci picioarele va răci, ca urmare a Înghețării picioarelor va scădea și temperatura mucoasei laringelui. Nu Întâmplător metoda veche Împotriva răcelii - menținerea picioarelor În apă fierbinte este valabilă și În timpul nostru. În organism există un sistem de termoreglare care declanșează diferite reacții la schimbarea temperaturii externe. Astfel, la: semnalul de frig - Îngustarea vaselor sanguine, pielea palidă, cedarea căldurii se micșorează, crește producerea termică, Începe să parvină așa numita căldura de rezervă. semnalul de căldură - Înroșirea pielii În urma dilatării
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]