559 matches
-
de 2 zile, la căldură. Se bea un păhărel pe zi, timp de 2 săptămâni. Se bea coajă de "colbec" pisată ca făina, cu rachiu de drojdie sau cu fiertură de orz. Consum de plămânărică plămădită (macerată), În rachiu de tescovină sau ceai de cicoare, de buruiană rea sau de forăstru. Macerat din rădăcină uscată de mutătoare În rachiu, timp de 3-4 zile, din care se beau 45 păhărele pe zi. Totodată se pune și turtă din acest macerat pe locul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
potrivit unor documente de arhivă, În acest fel se trata și vindeca reumatismul poliarticular. Masaje cu alifie din râme, preparată astfel: mai multe râme vii, bine spălate, se pun Întrun borcan de sticlă peste care se toarnă rachiu tare de tescovină sau spirt medicinal, cât să le acopere. Borcanul, bine Închis, se lasă la macerat timp de 3-5 zile, Într-un loc cald, până ce râmele se dezintegrează complet. Pasta rezultată se amestecă bine, iar alifia se aplică pe zona dureroasă. Operațiunea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
liliac dospite În gaz; cu ardei și hrean ras, pisat; cu piei crude de iepure unse cu untură de bursuc; cu crețușcă, romanița calului, sfeclă roșie, rasă și fiartă În rachiu; cu untul pământului, amestecat cu zer; cu rachiu de tescovină sau spirt; cu urzici tocate, cu frunze și ramuri de viță de vie. Deseori, pe locurile dureroase, se puneau cataplasme cu furnici vii, care prin ciupituri, introduceau În piele secreții vindecătoare. Pe locurile dureroase se mai puneau câteva albine vii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
brățări din alamă, aramă sau din bronz, care sunt sinonime cu "brățările magnetice pentru sănătate" de astăzi, fabricate În China, Japonia etc, comercializate În prezent În România. Frecții cu spirt În care s-au ținut albine; cu benzină, rachiu de tescovină sau spirt În care s-au macerat ardei iuți; cu gaz În care s-au pus castane pisate; cu fiere de porc sau de vacă, plămădită cu gaz sau spirt; cu spirt sau oțet În care au stat ace sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu sâmburi de cireșe, pisați, cu spirt, rachiu sau oțet, sau cu flori proaspete de fân; comprese cu argilă pisată, caldă. Deosebit de eficientă În ameliorarea durerilor reumatismale sunt compresele cu spânz pisat, aplicat ca atare sau cu spirt, rachiu de tescovină sau oțet. Din această plantă, dr. Vasile Boici, a preparat celebrul medicament antireumatic, numit "Boicil". În unele zone din Transilvania și Basarabia, contra reumatismului se folosesc ceaiurile din frunze de mesteacăn și leuștean, de crețușcă Înflorită, din rădăcini de pir
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de salcâm și pin; cu sfeclă roșie, rădăcini de brusture și cucută amestecate cu scorțișoară, cuișoare, praz, ceapă, usturoi, piper negru, mentă neagră, toate pisate, peste care se pune hoștină de albine, fierte În vin sau stropite cu rachiu de tescovină. Se mai pun pe locurile dureroase, ventuze, cărămizi fierbinți, neapărat Învelite În pânză de cânepă. Băi cu teci de fasole, cu frunze de nuc și paie de ovăz. Frecții cu gaz, cu oțet, saramură, zeamă din rădăcină de hrean, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rană. După 5-6 ore, se lua aluatul, rana rămânea galbenă și se putea vedea unde era exact spinul sau așchia, care se extrăgea. Se acoperea apoi rana cu ceară curată de albine sau cu un tifon Îmbibat În rachiu de tescovină sau spirt medicinal. Pe răni se mai aplicau: miez de pâine muiat În rachiu sau În spirt, sare, slănină, foi de tutun uscate și fărâmițate, untură de porc nesărată amestecată cu făină de grâu ori cu fiere de porc sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Cu alifia aceasta se ung rănile. Pentru ameliorarea leziunilor ușoare, zgârâieturilor și arsurilor, se aplică pe locurile afectate pelicule fine dintre foile de ceapă. Tinctură din hrean pisat, macerat timp de 15 zile, la cald, În oțet sau rachiu de tescovină, cu care se ung rănile și se pun comprese. Vindecă rănile mai vechi. Pentru vindecarea rănilor de tot felul se mai floseau: sevă vâscoasă de tei, extrasă de sub coajă, zeamă de lămâie, miere de albine, utilizată ca atare sau amestecată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Băi din fiertură de frunze de nuc verzi, În care se adaugă sare de bucătărie. Comprese cu apă rece și sare, cu borș proaspăt de tărâțe de grâu, cu leșie din ciocălăi, cu oțet, soluție de piatră acră, rachiu de tescovină, spirt medicinal, spuză de cenușă din lemn de tei, cu țipirig (amoniac) amestecat cu unt de migdale, cu rouă de pe flori. Spălături cu fiertură de boz verde, de buruiana de blânde, de arsenică, de rădăcină de brusture fierte În apă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
timp de 3 zile. Tinctură de iod, cu care se tamponează coșurile de mai multe ori pe zi, din care, una seara la culcare, fără a se spăla fața. Se mai fac tamponări și cu spirt medicinal sau rachiu de tescovină "cu multe grade" tărie. Se pune un vârf de cuțit de praf de sulf Într-un pahar cu apă călduță și se bea dimineața, pe nemâncate. Tratamentul se repetă până ce coșurile dispar. ACNEEA Inflamație purulentă a glandelor sebacee, asociată adesea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
țin mâinile și picioarele În apă rece câteva minute, după care se oblojesc cu foi de varză crudă sau murată sau cu fiere de la orice animal. Oblojeli cu foi de varză murată, stropite cu spirt medicinal sau rachiu tare de tescovină, urmate de băi cu saramură sau moare de varză. Se ung zonele degerate cu gaz sau untură de porc și se presară cu cenușă. Oblojeli cu frunze de varză murată Încălzite sau opărite, unse cu grăsime de pasăre, măduvă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de nuc, de mușețel, de rozmarin și șovârf, cu fiertură de cimbru. Ceai de brusture, buruiană neagră, săgetătură, coada șoricelului, ciuboțica cucului, cimbru, cârcei de vie, mentă, otrățel, mușețel, secărică, troscot, vâsc. Oblojeli cu fiertură de bobâlnic, cu rachiu de tescovină, brâncă pisată și fiartă, cu iarbă mare plămădită În miere și vin alb, de ramuri de salcie, de untul pământului, iarba șarpelui sau viperină. AMEȚELI Băi la cap cu fierturi de albăstrele, de argințică, de rădăcini de boz, mătrăgună, mușețel
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau brădișor, o linguriță din părțile aeriene ale plantelor la o cană cu apă, care se consumă dimineața, la o oră după micul dejun. Tinctură de ardei ute, preparată din 4-5 ardei macerați Într-o ceașcă de rachiu tare de tescovină (spuză), timp de o săptămână. Se pun 20-30 de picături Într-un ceai amar (din anghinare, unguraș sau țintaură) și se bea câte o cană de 3 ori pe z, timp de cel puțin o lună. Ceai din coacăz negru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dintre nepoți care, dacă ar fi păstrat‐o, aș fi fost mulțumit văzând‐o... Nepotul i‐ a dărâmat mai întâi bucătăria din față, apoi ha mbarul care i se alătura; a urmat magazia în care pări nții păstrau căzile cu tescovină și butoaiele cu vin, uneltele pentru câmp și gospodărie, o parte din recolta de pe câmp, dup ă care a topit și săivanul în care, cu puține amenajări, la vremuri de restriște, putea să mai locuiască încă o familie - totul fiind
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lozniță cu nucă tot afumată, cu turte coapte pe plită făcute de mine în ajun, adică de cu seară. Aluatul era făcut cu drojdie pe care o strânsesem în toamnă de pe butoaie în timp cât fierbea vinul și spuma de tescovină amestecată cu tărâța de făină de grâu și uscată. Tărâța era scoasă de la făina de grâu și făcută la râșniță de mine și de soră-mea Ileana. Tot la râșniță făceam și făina de păpușoi pentru mămăligă, mălai și ghismană
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tarifar anual de 60000 hectolitri, cu taxe vamale zero. În același timp, în scopul compensării creșterii contingentului tarifar la exportul de vinuri în UE, România va deschide contingente tarifare anuale la importul din UE de rachiu de vin sau de tescovină din struguri (1500 hectolitri cu taxa vamală de 50% din taxa MFN) și de whisky (1400 hectolitri cu aceeași taxă vamală); în domeniul comerțului cu produse piscicole, considerate ca o categorie aparte (supusă Reglementării C.E.E. nr. 3687/1991), concesiile prevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
țineau știuleții de porumb și o magazie. In magazie aveam butoaiele mari de vin și altele mai mici pentru rachiu, căzile și uneltele necesare preparării vinului și al rachiului: zdrobitor, teasc, lin, etc. În zona noastră rachiu se făcea din tescovină, adică din resturile de la struguri care rămâneau după ce se făcea vinul. În fața magaziei aveam un zarzăr mare și bătrân care făcea atâtea fructe încât noi copiii nu reușeam să le mâncăm. De aceea, când se coceau bine începeau să cadă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
000 la citrice, 200.000 la mere, 30.000 la coacăze etc. Pectinele comerciale au masa moleculară între 35.000 și 120.000, care diferă în funcție de tehnicile de extracție. Materia primă cea mai folosită este albedo-ul (mezocarpul) citricelor și tescovina de mere din care s-a extras suscul. Pectina se folosește la gelificarea gemurilor (20 g/kg) și marmeladelor (10 g/kg), iar unele tipuri se utilizează pentru obținerea de produse hipocalorice. Conținutul mediu în substanțe pectice al fructelor din
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de preparat menționat are tehnologia sa proprie de producere în bioreactori, un domeniu distinct de pH sau temperatură de fermentare, un anumit dozaj de substanțe ajutătoare. Preparatele românești se obțin din varietăți de mucegaiuri aparținând genurilor Penicillium și Aspergillius, pe tescovina de mere, la pH 4,5-5,0. Raporturi dorite între PME și PG se obțin în funcție de biotehnologia specifică urmărită. Enzimele demetoxilante pot fi separate de cele depolimerizante prin absorbție fracționată, cu rășini schimbătoare de ioni. Dintre preparatele brute folosite în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
natura coloidală, oxidarea sau polimerizarea pigmenților antocianici. Ca aditivi alimentari, antocianii se folosesc la colorarea unor băuturi alcoolice sau nealcoolice, sau a sucurilor de fructe. În acest scop sunt folosite și concentrate extrase din unele produse horticole (struguri, sfeclă). Din tescovina proaspăt presată a soiurilor de struguri intens colorați se realizează extracția acestora cu o soluție de SO2 (0,4-0,6%) urmată de desulfitare, purificare prin fermentare pentru îndepărtarea glucidelor, filtrare, trecerea prin coloane schimbătoare de ioni, concentrare sub vid la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
soiurilor tinctoriale (Alicante Bouschet, Gamay) și a unor hibrizi producători direcți, pulpa boabelor și mustul sunt de culoare roșie, deoarece o parte din substanțele antocianice se acumulează și în pulpă. Semințele reprezintă 2-8% din greutatea boabelor, respectiv 40-60% din masa tescovinei uscate (după presare). Boabele conțin între 1-4 semințe, obișnuit 2-3 semințe. Numai la soiurile apirene semințele lipsesc, deoarece ovarul florii se dezvoltă fără fecundare. Compoziția chimică: apă 25-45% din masa semințelor, celuloză 44-57%, tanin 5-8%, lipide 9-18%, substanțe minerale 2-4
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
5-8%, lipide 9-18%, substanțe minerale 2-4%. Semințele de struguri conțin ulei comestibil cu proprietăți medicinale. Prin zdrobire și presarea boabelor se obține must în proporție minimă de 60% (presare ușoară), până la 85% (presare foarte puternică). Ceea ce rămâne se numește boștină/tescovină. Evoluția strugurilor Evoluția strugurilor are 4 faze: 1. Creșterea erbacee a strugurilor corespunde etapei de formare a strugurilor, în care se realizează creșterea ciorchinelui și a boabelor. Începe odată cu legatul florilor și durează până la intrarea strugurilor în pârgă. Creșterea durează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
culinare aperitive, borșuri, supe, ciorbe, mâncăruri de post, mâncăruri cu carne, garnituri, salate, sosuri etc. 7. Produse derivate - uleiuri volatile, pigmenți și uleiuri comestibile Pigmenți: betacianine (sau betalaine, antociani cu azot din sfeclă); oenocolorant din pielița de struguri după vinificare (tescovina epuizată) Coloranți carotenoidici capsantină (în oleorezina extrasă din paprika); licopină din pielițe de tomate industrializate. Uleiuri volatile (numite și esențiale sau eterice) Busuioc (Ocimum basilicum), cimbru (Satureja hortensis), cimbrișor (Thymus serpyllum), leuștean (Levisticum officinale), maghiran (Majorana hortensis, sinonim Origanum majorana
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pe teritoriul comunei Deleni - Vaslui, am fost în această așezare vasluiană. La Zizinca am fost sfătuiți să luăm legătura cu Ștefan Martiniuc, recomandat fiindu-ne ca bun cunoscător al problemei care ne interesa. Nenea Ștefan (81 de ani) tocmai trăgea tescovina la teasc, așa că era într-o dispoziție de zile mari. În 1944 avea 17 ani și, ca premilitar, a refuzat să se refugieze în zona Vâlcei. Ordinul expres al mareșalului Antonescu urmărea conservarea forței tinere pentru liniile de apărare pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de bine” se desfătau cu mare sârg și lacrimi bovine de bonomă fericire în ochi din șipurile cu vin sau rachiu aduse de acasă. Peste două zile se celebra Crăciunul, așa că fiecare se aprovizionase de la țară cu vinișor „de butuc”, tescovină sau prună. Mă hotărăsc să-i fac o vizită proaspătului adjunct al lui Marian Enache, profesorul Paul Munteanu, care-și avea biroul pe undeva, la etajul I al CJ. La ușa jupânului, un „cerber” vigilent îmbrăcat în uniforma „gărzilor patriotice
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]