40,574 matches
-
Mauriac romancierul în fața acelor "verboten" ale Noului Roman și ale agregaților în filosofie ca Jean-Paul Sartre, care sunt agregați în filosofie mai mult decât romancieri, și de altfel François Mauriac, într-o gasconadă celebră, spunea că va refuza să citească teza sartriană absconsă din L'Etre et le Néant, chiar și sub amenințarea revolverului. François Mauriac asculta apelul lui Flaubert, venit din cealaltă lume. Fără îndoială biata mea Bovary suferă și plânge în acest moment în douăzeci de sate din Franța
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
pîrg încă multă vreme «în lumina lucrărilor lui A.A. Jdanov» (...). Cînd îi datorăm atît, cum să numim epoca literară 1948-1964 altfel decît jdanovism?" Un raționament asemănător ne-ar putea face, in extremis, să numim perioada de după 1971 ceaușism, de vreme ce tezelor lui Ceaușescu li se datorează, prin ricoșeu, peisajul literar de mai apoi. E însă un soi de confuzie între două planuri nu foarte compatibile: dacă Stelian Tănase ori Vladimir Tismăneanu vorbesc de stalinism în desemnarea unui context socio-politic, termenul corespunzător
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
numai "dominată de ideea ordinii", ci și "puternic antropocentrică" (în consonanță, cum ar veni, cu argheziana Cîntare a omului!). Nu mai puțin apare combătută izolarea individualistă, prin lauda virtuților colectivismului, introduse ca un ou de cuc chiar în cuibul unor teze mistice: "Această ordine, potrivnică marilor existențe dezordonate ale poeților însingurați (Rimbaud între aceștia) este o fugă de singurătate și o căutare a universalului. Și aici Claudel urmează pilda spiritului medieval: In esse uno non est ordo - în a fi singur
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
absența Templului sîntem izgoniți de la cele drepte, de la cele ce ne dau rost. Necesitatea existenței Templului (cel în care sacralitatea sa se manifestă) este explicitată și argumentată, de altfel strălucit, de Heidegger, în Originea operei de artă". Pe urmele celebrei teze a abatelui Brémond, ni se propune asocierea dintre fiorul poetic și cel al rugăciunii: "La rugăciune, la citirea ei, ca la citirea poeziei, trebuie să fim înveșmîntați în hainele cele cuviincioase ale modestiei și ale răbdării întru înțelegerea lor, și
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
totuna. Ceea ce-i cerem este să ne izbăvească de sufocarea, de chinurile vorbirii. Cînd reușește, ea ne aduce, pentru o clipă, mîntuirea". Din acest punct de vedere, al artei verbale concepute ca o grație, ne apare firească racordarea la celebra teză a lui Valéry referitoare la versul inițial, "inspirat", care constituie embrionul poemului: Poetul face un lung poem cu ajutorul și ca urmare a unui singur vers care i-a venit mai întîi și i s-a părut bun (adică independent, autonom
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
a romancierului atras sau respins de universul celei de a patra puteri în stat, până să ajungă la "adevărul esențial" vizat în ultimă instanță. Tot așa, prefațând în 1969 ediția completă din Operele flaubertiene, criticul declară că nu "susține nici o teză", nefiind "nici filosof, nici estetician, nici psihanalist, nici lingvist". El nu e însă mai puțin vigilent în urmărirea unui traseu al formației scriitorului, mai exact al construcției de sine, de data aceasta desenat pe terenul propriilor sale confesiuni sau prin intermediul
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
foarte interesant, acordă dl Andrei Pandrea, fiul lui Petre Pandrea, revistei VIAȚA ROMÂNEASCĂ (decembrie 2002). Dl Pandrea care a fost o vreme medic într-o comună din Țara Loviștei și și-a trecut apoi un doctorat la Paris cu o teză despre terminologia de rudenie din zona cu pricina, semnalează cîteva toponimice care ar putea fi indiciul pentru existența, în vechime, la noi, a agriculturii montane. Există în munții Făgăraș un loc numit Arsurile, în muntele Cozia, doi munți, Runcu și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
La al doilea volum, unde nu am mai avut aceeași presiune, tirajul a scăzut la 500 exemplare. Iar al treilea a fost tipărit în 350 exemplare. Începând din l978 nu am mai putut publica nici o carte; la mine au funcționat "Tezele din iulie". A căzut ghilotina. Gestul făcut în 1965 nu are o justificare sau explicație; nici nu mă acuz, nici nu mă scuz. Cel puțin în 1968 a fost o asemenea mișcare de adeziune față de Ceaușescu cum nici n-ar
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
ce rezultat ajunge expertiza spiritualistă? "Des Essaintes reprezintă neputința de a accede la stadiul etic, neputința depășirii esteticului. Chiar și cochetăriile sale cu sfera teologic-religioasă, frunzărirea vechilor tomuri ale literatuirii ecleziastice nu sînt decît estetizarea unor experiențe sau a unor teze de credință". Seducția pe care o exercită acest rafinat crepuscular este, în realitate, cea a demonului estetic în a cărui captivitate a intrat și care se pronunță prin intermediul său. Cînturile lui Maldoror sînt puse în relație cu apocrifele biblice, cu
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
De altfel, nici atunci și nici acum incursiunea lui Simenon în patria sovietelor nu poate fi integrată întru totul restului operei sale, fie vorba de ficțiune sau jurnalism. Se întâmplă ceva ciudat cu această relatare, care nu pornește de la nici o teză, nu-și propune să confirme sau să infirme nimic și n-are, parcă, nici o legătură cu momentul în care s-a consumat. Ea nu e urmată nici măcar de un scandal asemănător celui izbucnit după publicarea Spovedaniei pentru învinși a lui
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
în lume - de câțiva ani nu mai frecventez societatea. Nu mai merg să prezint cărți, nu mai am relații cu tineretul. Este doar un număr mic de doctoranzi care dau telefon sau vin la mine să mă consulte pentru realizarea tezelor de doctorat. Dar, imediat ce-și termină lucrările dispar cu desăvârșire. Cei mai mulți nu mă mai caută niciodată. - Profesor, director de editură, critic și istoric literar. În ce ipostază v-ați simțit cel mai bine? - Trebuie să mărturisesc, poate cu oarecare
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
sistemului meu nervos. În asemenea condiții, mă revigoram cu whisky sau cu vin. De ce? Din cauză că nu mai puteam îndura. Erau momente în care îmi venea să spun: "Bun! Și-acum încotro? Cum o să ies din această poveste ( cum au fost Tezele din iulie)? Teze care, auzite, puteau părea inofensive, dar care, analizate idee cu idee, făceau imposibilă publicarea oricărei cărți. Asta până când unul dintre ideologii vremii i-a chemat pe editori - văzuse că au rămas într-o stare de așteptare anxioasă
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
În asemenea condiții, mă revigoram cu whisky sau cu vin. De ce? Din cauză că nu mai puteam îndura. Erau momente în care îmi venea să spun: "Bun! Și-acum încotro? Cum o să ies din această poveste ( cum au fost Tezele din iulie)? Teze care, auzite, puteau părea inofensive, dar care, analizate idee cu idee, făceau imposibilă publicarea oricărei cărți. Asta până când unul dintre ideologii vremii i-a chemat pe editori - văzuse că au rămas într-o stare de așteptare anxioasă - și le-a
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
ce au practicat-o, prin contribuția lui Blaga. Și "cu ce este mai puțin operativă o reprezentare a timpului havuz decît «cascada» parazitării speciilor din Le Parasite de M. Serres?". Tot în raport cu autorul Laudei somnului, n-am putea aplica oare teza structurii mitului ca ars combinatoria, emisă de același Michel Serres, asupra eseurilor și poeziilor acestuia? Patul lui Procust e în măsură a ilustra "multiplicarea și destabilizarea vocii narative" (în maniera în care Julie Kristeva îl examina pe M. Bahtin). Romanele
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
colocvii, niște schimburi intelectuale, și deloc un contact cu terenul. La acel congres internațional, la care eram foarte numeroși, vorbind în particular cu Mihai Pop, i-am spus că acum, când aveam o grea sarcină administrativă, de director, și multe teze de condus, dacă nu voiam să mă scufund în administrația universitară, trebuia neapărat să lucrez pe teren. Atunci, Mihai Pop mi-a deschis brațele și mi-a spus: "Veniți la noi și veți vedea! Tot ce ați observat în Franța
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
fatală a numeroase enormități". Iar modestia, la rîndul său, e adresa "o mască pentru ipocrizie și comoditate". "Cunosc destui inși cu pretenții de modești, accentuează eseistul, dar care, la o adică, practică, de-o manieră subtilă, distilată, lucrătura și denigrarea". Teza lui Daniel Dumitriu cu privire la sărăcie e într-adevăr ciudată, întrucît sărăcia e o condiție socială iar nu morală, putînd lovi pe oricine, pe cei "buni"ca și pe cei "răi", pe cei înzestrați ca și pe cei incapabili. Efectul său
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
SIDA, zece ani mai târziu. Prin portretul pe care i-l schițează, s-a spus, Bellow îi face un mare și neașteptat deserviciu prietenului său Allan Bloom. S-a vorbit chiar, cu insistență, despre trădare. Fără a dezbate aici această teză și implicațiile ei, m-aș despărți totuși de aprecierea tranșantă a lui Sorin Antohi după care Chick dă dovadă de o maliție perfidă în opiniile sale referitoare la prietenul Abe Ravelstein. Și aș rămâne pentru aceasta doar la text. Ca
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
optase pentru organizația P.M.R. din sat (...)Îi adresez dlui Petru Dumitriu întrebarea: crede într-adevăr că membrii Partidului Comunist Român, sau ai altor partide trebuie asasinați, în casă, pe stradă, în fabrică, pe ogor ori la teatru? Cine poate accepta teza ca un criminal să fie lăsat liber, să nu dea seama de fapta lui? Oare autoritățile legale de atunci nu erau obligate să-i depisteze pe asasini, să-i ancheteze și să-i judece? Din cele spuse de dl Petru
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]
-
un interval anume, spectacolele lui Vlad Mugur din toată țara. Cîte se mai joacă. Mincinosul de la Teatrul Odeon, prima montare a Meșterului în România, la întoarcerea lui de la începutul anilor '90 - Vlad Mugur a părăsit țara în 1972, după "celebrele" teze din iulie și s-a stabilit în Germania, la München - Mincinosul așadar, Sfîrșitul Troiei de la Teatrul Mic, Crima din Strada Lourcine de la Piatra Neamț, toate acestea nu se mai joacă. Din păcate. Cel care a transformat un vis într-o superbă
Loialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15115_a_16440]
-
un domeniu în care rapiditatea inovațiilor tehnologice poate schimba totul: creșterea vitezei de transmitere a datelor sau a ponderii elementului acustic pot avea efecte imediate asupra modurilor de utilizare ale limbilor naturale în rețeaua Internet. Asumînd ceea ce a devenit o teză fundamentală în bibliografia temei - asocierea inedită de trăsături caracteristice scrisului și oralității, ale limbajului standard cult și ale celui colocvial, rapid și adesea neglijent - David Crystal atrage atenția asupra unei paradoxale tentații prescriptive: polemizînd implicit cu o tradiție care a
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
Dar dacă tinerii ăștia pe care îi așteapă Alexandru Mușina sînt niște tineri liniștiți, calmi, care nu se simt cu păcatul la cromozom și care, în loc să le arate obrazul "bătrînilor" gălăgioși care așteaptă flagelarea, îi vor, pur și simplu, ignora? Teza lui Alexandru Mușina este că e ridicol să vorbim despre postmodernism în lumea comunistă a anilor '80, că "Mircea Martin, cu finețea-i caracteristică, nu tranșa, dar s-au găsit destui prostovani care să se repeadă să ne demonstreze că
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
spațiu cultural marginal, provincial (în sensul cel mai rău al termenului)." Să ne întoarcem la un citat anterior? Mai bine nu pentru că Alexandru Mușina nu doar că folosește și el bibliografia orală, dar ascultă chiar "gurile rele". în sprijinul aceleiași teze împotriva postmodernismului: " Mi se pare jalnic că - la 10 ani după ce mii de tineri au murit ca noi să fim liberi - discutăm, iarăși și iarăși, despre postmodernismul românesc. Nu ne asumăm, bărbătește, vina - intelectulă, socială, cum vreți - de a fi
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
anticomuniste s-au lovit de o mulțime de prejudecăți. Când spun "prejudecăți", mă refer la tendințele de alterare a definiției literaturii, apărute în practica exegetică considerată "de performanță". Acolo sunt ele periculoase, în sala motoarelor, și nu în caietele de teză ale unor bieți elevi de școală profesională, cum crede Ioana Pârvulescu. Și încă o diferență față de Ioana Pârvulescu. O prejudecată nu se corectează prin verdicte nemotivate, unele absurde la rândul lor, ci prin testul adecvării la specificul disciplinei în care
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
înainte, pentru că trimite simultan la obiect și la cod, la realitate și la canon. Modelul triadic poate fi extrapolat la romanul ultimei jumătăți de secol, care își revendică, prin programe explicite (Preda, Buzura, Ivasiuc ș.a.), rădăcini adânci în observație și teză. Deși au rămas până astăzi insuficient omologate literar, e greu de crezut că, dacă nu s-ar fi bucurat inițial de asistența, oricât de discretă, a criticii estetice, adevărurile lor ar fi reușit vreodată să iasă de sub controlul direct al
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
de istorie literară de la noi... Să începem însă cu minusurile. După ce ne anunță că nu vom citi despre viața lui Creangă (ceea ce, trebuie să recunoaștem, ne cam dezamăgește), autorul selectează pe post de prim capitol un text vechi, conceput ca teză de licență în 1976 și revăzut în 1997. Dacă n-ar fi mențiunea cronologică, obiecțiile ar fi majore de la început. Ca tînăr absolvent, Dan Grădinaru preia meteahna călinesciană a biografiei prin operă și o accentuează la maxim. Astfel se derulează
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]