252 matches
-
Adevărul”, „Literatură și știință”, „Evenimentul literar”, „Munca”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Generația nouă”, „Rodica”, „Sămănătorul”, „Viața socială”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Revista democrației române” ș.a. La „Dacia viitoare” a întrebuințat pseudonimul Spancioc, iar la „Ciocoiul”, pe acela de Tiflă. În romanul Dinu Milian al lui C. Mille, apare ca personaj literar sub numele Colțun. M. făcuse la Paris și studii de artă dramatică și se pare că ar fi avut un remarcabil talent actoricesc. În „Contemporanul” a publicat dramele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
nu ne complicăm. Deci peste tot era bridge-ul. Să continuăm cu celelalte activități. Cum gestiona Valeriu Gherghel acțiunea despre realizări ale primului an al cincinalului 1986-1990? D.T.: Foarte bine am colaborat cu el. Știa când s-o dea cu tifla, știa când să bifeze o acțiune, știa când să nu se facă de râs, știa când trebuie raportată și nu făcută. Îl vedeam că era preocupat și angajat când îi plăcea un subiect, i-am dat chiar să corecteze niște
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
luciditate ironică distribuite cu știință în cursul liric. Iar obiceiul de a întrerupe procesul firesc al simțirii cu observări umoristice sau numai prozaice impune versului cotituri neșteptate, un anumit fel de a se răsuci pe călcâie și a da cu tifla cititorilor păcăliți; e ceva clovnesc în ținuta acestei poezii care nu râde numai de cititori ci și de sine; adevărată arlechinadă pe care Maniu o reușea mai ales când, simțind că se sentimentalizează, ca mijloc de trezire, se ciupea singur
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
multă incertitudine, instabilitate, diversitate. Logica rațională caracteristică sistemelor simple nu merge aici, unde sunt prezente raționalități multiple și o ambiguitate dinamică a complementarităților și conflictelor greu de înțeles pentru un marinar puțin umblat la școală, dar obișnuit să dea cu tifla. În domeniul financiar-monetar, extrem de sensibil, datul cu tifla costă. Ne costă. Mai ales într-o astfel de perioadă dificilă, a ataca public politica monetară a Băncii Naționale e nu numai lipsit de orice reper deontologic, sau di-plomatic, dar e un
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
simple nu merge aici, unde sunt prezente raționalități multiple și o ambiguitate dinamică a complementarităților și conflictelor greu de înțeles pentru un marinar puțin umblat la școală, dar obișnuit să dea cu tifla. În domeniul financiar-monetar, extrem de sensibil, datul cu tifla costă. Ne costă. Mai ales într-o astfel de perioadă dificilă, a ataca public politica monetară a Băncii Naționale e nu numai lipsit de orice reper deontologic, sau di-plomatic, dar e un gest iresponsabil ce se poate lăsa cu urmări
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mă face un pic melancolic. Nu acesta a fost idealul nostru: să contestăm în numele celor ce vor veni după, pentru dreptul lor de a ne contesta, la rândul-le? În condiții de libertate e simplu să negi, să dai cu tifla, chiar să jignești - nu riști nimic. Singura exigență, după mine, este ca discuțiile să se poarte pe un ton civilizat, să excludă atacul la persoană. Cred că optzeciștii sunt primii care să înțeleagă asta. Or, ceea ce am văzut, de pildă
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
astăzi: "Observînd bine viața noastră, toată mișcarea noastră Ťculturalăť, cu neputință să nu ne convingem că o ducem într-o joacă - de-a teatrul, de-a literatura, de-a universitatea..., bătîndu-ne joc cu fineță de Apus, strîmbînd Apusul, dîndu-i cu tifla, căci sîntem națiune veselă, șugubață, cu talent comic, Ťtoți cu inime ușoare, toți șăgalnici și berbanțiť...") Tot despre duel, în nr. 146, din 18 decembrie 1897, p. 1. (Despre discuțiile din Camerele Legiuitoare în legătură cu interzicerea duelului, în urma nefericitei "ieșiri pe
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
noi cu ce bani le plătim. Poate că guvernul vrea să dea pinteni inițiativei particulare cu asemenea amenzi de coșmar. Ori visează să mai aducă niște bani la bugetul patriei, fără a-i deranja pe evazioniștii care îi dau cu tifla dlui Năstase și pe băieții mai curați, mai uscați de la Interne, după ce au fost verificați tot de niște băieți de Interne cu ce bani și-au ridicat vile de zeci sau sute de mii de dolari într-o țară în
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
cu subtilitate și empatie. Materialul, cum spune autoarea cărții, e al lor, ingeniozitatea eseistică, a ei. Orientarea în spațiu e, din tot atâtea unghiuri câți scriitori se exprimă în breviar - și sunt destui, o problemă fără ieșire. Să dai cu tifla, și să nu ajungi un profesionist (eventual remunerat pe măsură), sau să intri în joc, gustând deliciile marketingului literar. Între refuz și adaptare plină de mustrări, autoironii, regrete, cum să fii scriitor global? E aproape tot atât de greu de răspuns ca
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
că de fapt „Luceafărul" e un răspuns, adică un refuz al poetului de a adera și altfel la „Junimea" decât ca simplu literat. Nu se înțelege de ce a trebuit Eminescu să compună un poem masonic spre a-i da cu tifla Marelui Maestru care era (aflăm acum) Maiorescu. C. Stănescu nu pierde ocazia să observe că Oana Opaiț nu e singura din capitala Moldovei care bate câmpii pe seama lui Eminescu, având în Theodor Codreanu un precursor județean iar în George Munteanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6024_a_7349]
-
Iuga. Cartea e alcătuită din corespondența filosofului Emil Cioran cu Friedgard Thoma și surprinde exact „momentul limită când spiritul a toate negator descoperă afirmația și și-o asumă“. E cartea „unei scadențe sau a unei revelații, când omul îi dă tifla geniului, strigându-i în față: Vezi că exist! “. Așadar, un alt Cioran. Un adolescent în vârstă de 70 de ani, îndrăgostit brusc de viață. Friedgard Thoma: Pentru nimic în lume. O iubire a lui Cioran. Editura Est Samuel Tasted, 2005
Agenda2006-07-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284757_a_286086]
-
le duc în pod. E curios să aibă atâta chef de viață un om pe care nu-l atrage mai nimic. Slavă Domnului, am ajuns la vârsta când pot arde gazul fără să mă simt vinovat. Așa că-i dau cu tifla inconturnabilului supraeu posomorât. Am de scris patru pagini de proză belferistică în cam zece zile și-mi tot spun, degeaba, astăzi mă apuc. E dimineață, stăm de vorbă despre programul săptămânii. Adică, ce ar fi mai important de făcut. La
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3598_a_4923]
-
alegători nu acceptă să dea voturi contracandidaților d-lui Oprescu din cauza unui scandal politic. Ba chiar, cei care nu i-ar fi dat voturile acestuia pînă la izbucnirea scandalului, i le-ar oferi acum, parcă pentru a le da cu tifla politicienilor, ziariștilor și comentatorilor care afirmă că PDSR a călcat pe bec în afacerea Costea. Acest tip de reacții, care pare greu de priceput, seamănă, am impresia, cu cel din 1990, cînd principalii actori ai puterii de azi, PNȚCD, PNL
Votul bucureștenilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17065_a_18390]
-
pe zid, un reflex luminos între oglinzi paralele. încât se știe că sunt, și chiar într-un număr considerabil, însă nimeni, nimeni nu poate aduce dovada. Ca să nu mai vorbim de strigoi, stafii, vampiri, egregorii. Sunt, și ne dau cu tifla. Noi nu vom mai fi, ele vor rămâne. în mediul diurn, o lume întreagă, bărbați, femei, procurori, toate cele trei sexe, caută pretutindeni, cu disperată obstinație, iar cei mai mulți înnebuniți, niște entități de astă dată în carne și oase, cu înfățișare
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
trecutului", începe să trăiască. Și a trăit, sfidînd, acum, de la sigură distanță teoriile unui om care povestește dar nu, nu-și mai recunoaște pielea de-altădată: ,De data asta, nu eu, ci neghioaba se vîră pe fir, îmi dă cu tifla, hai, băbătie, trage-i un comentariu!". Gîlceavă, bine făcută din efecte de text, între femei ieșite una din alta, fără să mai poată intra, vreodată, la loc și, mai ales, umorul lancinant al păgubașului. Comedia comediei cu neveste fericite. A
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
întrucât numai poezia Ťnu respectă aproape deloc legile impuse de înaintașiť. Dar vai! În ce tonuri sumbre se vorbește! Oare am uitat de Urmuz? Cum, oare cum, a reușit să scrie Pâlnia și Stamate, de pildă, dacă nu dând cu tifla convențiilor? Desigur, o altă problemă se pune aici: îți câștigi pâinea scriind sau o faci din pasiune? În primul caz, fără îndoială că romanul tău va trebui să răspundă orizontului de așteptare al epocii. Doar geniile (ajutate de critică totuși
O Românie ideală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7611_a_8936]
-
în discuțiile cu viitorii cenacliști de luni, care gravitau la început prin preajma revistei Amfiteatru unde eram eu slujbaș. Și cred că eram și eu entuziasmat îndeobște de latura neconformistă a acestei energii, ușor dezabuzată, ce te îmboldea să dai cu tifla în manieră ,post". Încă nu venise vremea afirmării depline pentru această postumitate Ťŕ la roumaineť. Deci generațiile și promoțiile, atît de de abuziv confiscate mai apoi de taxinomia criticilor, puteau citi laolaltă și amestecat cele dintîi texte ale generației beat
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
plonjarea Norei Iuga în literatura cea mai pură, între postmodernismul românesc și Aktionsgruppe: „Se făceau mari eforturi de înnoire a limbajului, a expresiei, se făceau incursiuni în trecut, încercări de a înnoda un lanț întrerupt sau de a da cu tifla (Levantul), poezia era «la umbra textelor în floare». În tot acest timp, în tabăra nemților noștri se citea pe rupte Brecht, Bierbaum și Brinkmann, dar și O’Hara, Salinger sau Truman Capote... Pe americani îi citeau și optzeciștii noștri pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3498_a_4823]
-
divele, costumierii, intemperiile, rîul, ramul, Carol I se amestecă fabulos. Capriciul regal schimbă istoria și distribuția filmului, regele decide că actorul care urma să-l joace pe Osman Pașa este mai potrivit să-l întruchipeze pe el. Este una din tiflele ironice ale regizorului, filmul nu se joacă numai pe platou, ci și în culise, iar ceea ce mi se pare remarcabil, Nae Caranfil transformă fiecare personaj într-un actor, mai mult sau mai puțin conștient de rolul său, iar în această
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
Rodica Zafiu Gestul tiflei pare a fi ieșit din uz, în vremurile noastre: îl mai practică, probabil, copiii, dar (cel puțin când se află în spațiul public) nu și adulții. Situația era alta în trecut - căci nu avem motive să ne îndoim de mărturiile
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]
-
Wörterbuch, și în Dicționarul limbii române - DLR) este de la începutul secolului al XVIII-lea, în Istoriile domnilor Țării Românești ale lui Radu Popescu: „Pavel, cel ce aștepta boiarii, după cum vorbise cu el, rămase în dășărt, și-i deaderă boiarii o tiflă” (Cronicari munteni, I, 404). După mai bine de un secol, gestul - trecut de la boieri la mahalagii! - avea să fie foarte bine reprezentat în lumea lui Caragiale: executat de Leanca din schița Justiție (pe care judecătorul o mustră: „Te invit să
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]
-
gestul - trecut de la boieri la mahalagii! - avea să fie foarte bine reprezentat în lumea lui Caragiale: executat de Leanca din schița Justiție (pe care judecătorul o mustră: „Te invit să fii cuviincioasă aici! aici nu-i permis să dai cu tifla!”), de Iordache din D’ale carnavalului („Crăcănel din smucitură scapă pe Iordache, care iese repede din bal dând cu tifla înapoi”), de cetățeanul indignat din Atmosferă încărcată („Omul meu îmi dă cu tifla, se scoală și pleacă grăbit, fără să
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]
-
schița Justiție (pe care judecătorul o mustră: „Te invit să fii cuviincioasă aici! aici nu-i permis să dai cu tifla!”), de Iordache din D’ale carnavalului („Crăcănel din smucitură scapă pe Iordache, care iese repede din bal dând cu tifla înapoi”), de cetățeanul indignat din Atmosferă încărcată („Omul meu îmi dă cu tifla, se scoală și pleacă grăbit, fără să-și plătească halbele, pe care lea băut una după alta... Las’ că i le plătesc eu!”) și evocat de Lache
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]
-
aici nu-i permis să dai cu tifla!”), de Iordache din D’ale carnavalului („Crăcănel din smucitură scapă pe Iordache, care iese repede din bal dând cu tifla înapoi”), de cetățeanul indignat din Atmosferă încărcată („Omul meu îmi dă cu tifla, se scoală și pleacă grăbit, fără să-și plătească halbele, pe care lea băut una după alta... Las’ că i le plătesc eu!”) și evocat de Lache din Amici („Și alt’dată să-mi dai cu tifla dacă ți-oi
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]
-
îmi dă cu tifla, se scoală și pleacă grăbit, fără să-și plătească halbele, pe care lea băut una după alta... Las’ că i le plătesc eu!”) și evocat de Lache din Amici („Și alt’dată să-mi dai cu tifla dacă ți-oi mai spune ceva...”) etc. Expresiile consacrate sunt a da o tiflă și mai ales a da cu tifla; ultima a căpătat de mult un sens mai abstract („a sfida, a trata cu dispreț”) și apare destul de frecvent
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]