418 matches
-
mâncare nu i-au făcut, nici cămășile nu i-au spălat“. În timp ce un alt soț cere dreptul de a se recăsători cu o femeie sănătoasă, „nemaiputând răbda văduvia și necăutarea de soție“. Bolile invocate sunt teribile: lepra, ologeala, lingoarea (febra tifoidă), orbirea, epilepsia, sifilisul, nebunia. Aceste maladii apar de obicei după căsătorie, căci dacă ar fi existat înainte bărbatul ar fi refuzat să se însoare cu o femeie bolnavă. există însă și cazuri când atât femeia, cât și rudele ei ascund
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sens, împotriva unui medic care încearcă, la 1858, să obțină plata onorariilor pentru tratarea unor sclavi, proprietarul acestora depune plângere pentru malpraxis, arătând că, în urma diagnosticului eronat și, pe cale de consecință, a aplicării eronate a tratamentului pentru holeră în loc de febră tifoidă, unii dintre sclavi decedaseră. și cu această ocazie, instanța a reținut obligativitatea aplicării cunoștințelor medicale corespunzătoare nivelului de pregătire profesională, invocat, dar și că, în mod firesc, un doctor nu poate fi ținut culpabil și responsabil pentru fiecare pacient vătămat
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
au eliminat orice urmă de nyctofobie, dar au și sădit semințele plăcerii estetice în solul atât de puțin promițător al tenebrelor. Destinul acesta seamănă, într-o măsură semnificativă, cu cel al scriitoarei Edith Wharton 105, care, grav bolnavă de febră tifoidă la vârsta de nouă ani, a parcurs, pentru prima dată, o carte de povestiri cu fantome. Din acel moment, fata a început să resimtă o frică indefinită, amplificată considerabil în momentele de solitudine anxioasă. Până la maturitate, Edith nu a putut
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
prim rang a guvernului de la Iași a fost grija de care trebuia să aibă parte copiii orfani și, în mod deosebit de cei orfani de ambii părinți deoarece prin satele noastre bântuia cu furie tifosul exantematic dar și febra recurentă, febra tifoidă sau holera, toate boli mortale cu o rată de supraviețuire extrem de mică, în condițiile inexistenței vreunui tratament. Astfel, Eduard Ghica, prefectul județului Vaslui indica într-o adresă din 17 noiembrie 1917 următoarele: „...fiind gata orfelinatul din gara Bârzești vă rog
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1903, doamnei Elena Negel i se aducea la cunoștină faptul că „este absolut oprit de a se mai întrebuința la băut sau la menaj apa din puțul aflat în curtea casei sale, deoarece aici se găsește un caz de febră tifoidă”. În cadrul primăriilor orășenești funcționau și Serviciile (Departamentele), a căror principală misiune era aceea de a armoniza realitățile socio-economice locale cu prevederile legislației românești, sau de a duce la îndeplinire hotărârile consiliilor comunale. Activitățile desfășurate în cadrul acestor Servicii acopereau o plajă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cele mai multe hotărâri, care au vizat închiderea anumitor unități școlare, au fost luate aproape în fiecare an în luna decembrie (numeroase cazuri de rujeolă, pneumonie, scarlatină și tuberculoză). Scenariul se repeta odată cu sosirea primăverii, atunci când își făceau apariția cazurile de febră tifoidă și angină difterică. Procesul educațional era serios afectat în cazul declarării stărilor epidemiologice. Elevii declarați bolnavi trebuiau să facă o întrerupere, ce putea să se extindă pe o perioadă de până la dou) luni. Spre exemplu, bolnavii de scarlatină nu puteau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a putut anticipa. Lipsa de igienă corporală a trupelor aflate în tranșeele din Dobrogea a determinat apariția holerei (22 septembrie-25 octombrie) care, spuneau autoritățile sanitare ale armatei, a fost stăvilită oarecum dar s-a semnalat și apariția cazurilor de febră tifoidă (25 octombrie-11 noiembrie) care erau într-o continuă și alarmantă creștere. Toți istoricii, mai vechi sau mai noi, apreciază că țara noastră nu a fost pregătită suficient pentru un război de o asemenea anvergură. Euforia capitulării rapide a Bulgariei în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mod nefericit un tablou al groazei și disperării. Mii de oameni nevinovați, în marea majoritate foarte tineri, n-au avut nicio șansă în fața atâtor greutăți. Conform documentelor descoperite de noi, au murit de: epuizare fizică, malnutriție, gripă, tifos exantematic, febră tifoidă, febră recurentă, TBC, pneumonie sau pur și simplu înghețați în “vagoanele morții”, așa cum s-a întâmplat în stațiile CFR Rafaila și Negrești-Târg. În anul 1920, deci imediat după război, Constantin Kirițescu a scos lucrarea „Istoria războiului pentru întregirea României”. Drama
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
atât din averea personală cât și din donații, pentru a se putea îngriji de soarta numeroșilor orfani de război care-și pierduseră tații pe front și mamele prin localitățile de baștină, în mare parte datorită pandemiilor de tifos exantematic, febră tifoidă, febră recurentă molime care au provocat goluri adânci, ireparabile și dureroase în rândurile civililor, dar și ale militarilor. Această organizație a fost numită Societatea Națională a Femeilor Ortodoxe Române (S.N.F.O.R.). Principesa Alexandrina G. Cantacuzino a fost aleasă președintele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la începutul bolii), excremente holerice, voce holerică, retenția urinei (mai frecventă decât în 1848 și totdeauna în a doua jumătate a decursului bolii, de obicei cu sfârșit letal), sopor [transpirație], învinețire etc. Aproape toți care nu trec într-o stare tifoidă mor cu conștiința neturburată și fără a avea dureri. "Eu [Vîrnav] nu găsesc contagiozitate absolută. Nici guvernul nu a oprit comunicația liberă. Răspândirea epidemiei se face foarte încet. Părțile orașului situate mai înalt nu au fost atinse până acum de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
chirurgi pricepuți, deoarece s-au înregistrat 3 000 de răniți în luptele de pe linia Dunării, la Oltenița, Călărași, Giurgiu și Calafat. Holera a făcut victime la fiecare expediție militară și la București, dar într-un grad mai redus; dimpotrivă, febra tifoidă a făcut ravagii atât printre soldații ruși, cât și printre localnicii civili. La 29 octombrie/11 noiembrie se semnala că în rândul ostașilor, plecând din interiorul țării spre Călărași, Oltenița și Giurgiu, creștea în mod progresiv numărul bolnavilor de holeră
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Convoi de soldați bolnavi și răniți ruși la spitalul Colțea (1853) (gravură de Charles Doussault). Tot atât de rău le merge și tinerilor recruți munteni, chemați de curând sub arme, la porunca ocupanților. Friguri intermitente, dizenterie, scorbut, holeră, pneumonie, artrite acute, febră tifoidă, pojar, carbunculi, degerături și răni, în toate variantele lor, constituie majoritatea afecțiunilor, la care se adaugă, de trei săptămâni, într-un mod evident, sifilisul și râia. Spitalele din orașe aveau cel puțin un pat cald pentru bolnavii lor, însă cei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
depășită de numărul celor care trebuiau internați. La 29 octombrie/11 noiembrie se preciza că, pe lângă holera care apărea tot mai frecvent, dizenteria, pneumoniile, pleureziile și reumatismul făceau armata turcă să sufere tot mai mult; la acestea se adăugau: febra tifoidă, rănile de gloanțe și obuze, foametea și frigul. Din amintitele cauze s-au înregistrat 3 000 de victime, alți 8 000 de ostași fiind răniți și bolnavi, din efectivul total de 140 000373. În corespondența publicată pe noiembrie, periodicul vienez
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în Oltenia; deși aprovizionarea era bună, fiind asigurată de mari magazii amplasate în principalele orașe de pe Dunărea maritimă, totuși starea sanitară a trupelor era proastă, cazarea lor fiind defectuoasă, îmbrăcămintea precară, iar staționarea făcîndu-se într-un mediu asaltat de febră tifoidă, holeră și pneumonii, la care se adăugau, ca tare specifice, scorbutul, gangrena și degerăturile; chiar și îmbolnăvirile ușoare aveau tendința de a se maligniza 377. În nr. 4 al revistei, din 28 ianuarie, se preciza că mortalitatea în rândul trupelor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Mihai Vodă) și altele din împrejurimi, ca și cele din Slatina și Craiova erau arhipline 379. În alte numere ale revistei vieneze, 5, 6 și 8 din 4, 11 și 25 februarie, se relata situația sanitară din tabăra turcească. Febra tifoidă și gangrenele făceau ravagii, în timp ce medicii italieni care îngrijeau ostașii egipteni din armata otomană au fost și ei contaminați de bolile care pustiau regiunea dunăreană (holera, febra acută, dizenteria). La Varna au sosit foarte mulți observatori militari englezi și francezi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din armata otomană au fost și ei contaminați de bolile care pustiau regiunea dunăreană (holera, febra acută, dizenteria). La Varna au sosit foarte mulți observatori militari englezi și francezi, spre a asista trupele turcești, deși în oraș bântuiau holera, febra tifoidă, dizenteria, adăpostirea în corturile în aer liber dovedindu-se mai benefică decât în căzărmile infectate și supraaglomerate. Din Constanța, Șumla și Sofia soseau întăriri menite a consolida pozițiile turcești de la Măcin, Silistra, Rusciuk și Vidin, deși exista primejdia febrei paludice
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
deși exista primejdia febrei paludice - adăugată celorlalte molimi - din pricina revărsării apelor Dunării. În sfârșit, într-o corespondență, trimisă din tabăra turcă de la Hîrșova, se semnala că, în general, cazurile de dizenterie și de holeră au regresat, în timp ce acelea de febră tifoidă și intermitentă au sporit 380. La finele lui martie, între 20 și 1 aprilie, în nr. 13, revista vieneză relata că, în urma hărțuielilor, încăierărilor și incursiunilor zilnice din jurul Calafatului și la trecerea sporadică pe malul stâng al Dunării, rezultau mulți
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
trecerea sporadică pe malul stâng al Dunării, rezultau mulți răniți, care au fost trimiși la Vidin, Palanca și Belogradjić, întrucît la Calafat s-au ivit scorbutul și ftizia, iar la Rusciuk și Silistra era combătută o nouă izbucnire a febrei tifoide, cu un caracter mai grav. S-a constatat însă o scădere a holerei și dizenteriei, numărul cazurilor împuținîndu-se din februarie. La Turtucaia și pe canalul Sf. Gheorghe au apărut însă cazuri mai frecvente de febră intermitentă, cu tumefacții nodulare ale
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
iulie, relevă pierderile rusești suferite în campania din Dobrogea, după trecerea Dunării, ele ridicîndu-se la 21 000 de soldați, dintre care 13 000 au pierit la asediul eșuat al Silistrei; în cifra aceasta erau incluși și cei răpuși de febră tifoidă, holeră, dizenteria care bântuia atunci cu violență, febre intermitente și hidropizie acută 386. Odată cu retragerea trupelor ruse din Principate au fost desființate și spitalele ruse vremelnice. Corespondentul periodicului vienez amintit menționa că "acele necontenite evacuări ale spitalelor, de care v-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ani înainte de holera cea mare"478. La rândul său, doctorul D. Tatușescu constata cu surprindere, în 1910, că "holera, musafir, din fericire, rar al țării noastre, e mai cunoscută și mai temută de populațiunea cea mai nătângă decât scarlatina, febra tifoidă și tuberculoza, care, fiecare în parte... face desigur mult mai multe victime decât holera". Prilej pentru vrednicul medic să-și exprime regretul că "ciuma și holera mobilizează mari disponibilități administrative", în timp ce "societatea nu se sinchisește" de alte boli care, deși
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
care loveau "din senin" contingente însemnate ale populației. Desigur că nu totdeauna era vorba atunci de holera epidemică, întrucît era inevitabilă, în epoca de dinainte de instituirea diagnosticului bacteriologic, confundarea, chiar de către medicii cu experiență, a holerei incipiente cu dizenteria, febra tifoidă și alte entități morbide, în care domină perturbarea funcției digestive, mai ales prin înmulțirea scaunelor. De fapt, despre toate marile molime se credea că au prin excelență o obârșie supranaturală. Holera este și ea "de la Dumnezeu", "cu știrea lui Dumnezeu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pentru îndeplinirea acestui scop, avea dreptul și obligația să intervină în viața indivizilor pentru a-i menține sănătoși 323. Mai târziu, R. Virchow 324, S. Neumann ș.a. aveau să considere medicina o ... știință socială. În studiul asupra epidemiei de febră tifoidă, Virchow analiza cauzele naturale, sociale, economice și politice, nu numai cele biologice ale bolii. Această "medicină socială" nu avea însă fundamentul pe care științele sociale ar fi trebuit să i-l dea, statistica de atunci neputând explica mecanismele ce legau
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de Leeuwenhoek, un negustor olandez, a profitat medicul italian Malpighi care a studiat țesuturile) etc. La începutul secolului al XIX-lea, se dezvoltă medicina anatomo-clinică, se practică autopsia, se fac observații "la căpătâiul bolnavului", sunt descrise cu precizie tuberculoza, febra tifoidă, difteria, astmul bronșic, pneumonia, ciroza hepatică etc. La mijlocul secolului al XIX-lea, "medicina experimentală" (ce se sprijinea pe fizică și chimie) considera că boala se datorează modificărilor funcționale (deci putem identifica mecanisme și efecte în lanț), izolează germenii responsabili de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
politică calculată de izolare a Victoriei de cercul familial și în special de unchii ei, în speranța că, prin mamă, avea să o controleze și pe prințesă. A avut chiar nerușinarea să-i prezinte Victoriei, țintuită la pat de febră tifoidă în 1835, o petiție în care cerea să-l numească, cînd va fi regină, secretarul ei particular; Victoria a refuzat. O figură luminoasă în timpul copilăriei și adolescenței Victoriei a fost unchiul Leopold, fratele ducesei, care a locuit la Claremont (lîngă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
din nordul SUA privind prohibirea comerțului cu sclavi. // Cucerirea Lagosului marchează începutul ocupării Nigeriei. // Moare de cancer ducesa de Kent, mama Victoriei, la reședința ei, Frogmore House din insula Wight. Regina este foarte afectată. // Moare prințul-consort Albert, răpus de febră tifoidă sau poate de cancer. Devastată, regina nu are puterea să asiste la înmormîntarea prințului-consort§§§. // La 17 martie are loc unificarea Italiei sub Victor Emmanuel II. Noul stat încorporează Parma, Piemontul, Lombardia, Modena, Romagna, Lucca, Toscana și fostul Regat al celor
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]