1,584 matches
-
destul de înstăriți, astfel încât G., cea mai mare dintre cele trei fiice ale lor, se pregătește acasă cu guvernante străine și își începe învățătura în particular, intrând direct în clasa a III-a a ciclului secundar la Liceul „Principesa Ileana” din Tighina, unde își ia bacalaureatul în 1931. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți, se mută la Iași, dar nu izbutește să-și finalizeze studiile. Debutează cu o tabletă în 1937, la ziarul ieșean „Lumea”, unde i se
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
sub conducerea lui A. Philippide. Izbucnirea primului război mondial îl împiedică să-și termine teza. Combatant activ, cade prizonier și e deținut într-un lagăr german (1916-1918). După război a fost custode la Biblioteca Centrală din Iași, apoi profesor la Tighina, Chișinău și Iași. A ocupat mai multe funcții și în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Între 1949 și 1951 execută o condamnare politică. Debutează cu o recenzie în „Arhiva” (1911). Colaborează cu schițe și nuvele la „Viața românească”, „Însemnări ieșene
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
, Ion (25.I.1931, Sânnicolau Mare), prozator, eseist, poet, traducător și editor. Este fiul Antoniei (n. Patrichi), profesoară, și al lui Ion Mantaroșie, magistrat. A făcut școala primară la Alba Iulia și Bârlad, liceul la Bârlad, Tighina, Râmnicu Vâlcea și din nou la Bârlad, unde a absolvit Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” în 1949. Și-a luat licența la Facultatea de Filologie a Universității din București în 1955, cu prima lucrare de diplomă consacrată în România literaturii științifico-fantastice
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
ȘTEFĂNUCĂ, Petre V. (1.IX.1906, Ialoveni, j. Chișinău - 12.VII.1942), folclorist și etnograf. A absolvit Liceul „Alecu Donici” din Chișinău și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A fost profesor secundar la Tighina, Cetatea Albă și Chișinău. A colaborat la „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Școala basarabeană”, „Sociologie românească”, „Arhiva pentru știința și reforma socială”, „Viața Basarabiei”, „Cuvânt moldovenesc”, „Moldova nouă” ș.a. În 1934 este ales secretar, iar din 1939 director al Institutului Social
STEFANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
și culegerilor românești de folclor s-a implicat, fiind și redactor al „Buletinului de cercetări sociale”. A murit într-un lagăr din Tatarstan. În colaborare cu specialiști din diferite domenii, Ș. a efectuat cercetări monografice interdisciplinare în județele Lăpușna, Orhei, Tighina, Cetatea Albă, Ismail, de unde a cules materiale etnografice și folclorice. Între altele, a participat, în 1931, la studierea satului Cornova-Orhei, acțiune condusă de Dimitrie Gusti. A făcut numeroase imprimări pe discuri de fonograf, călăuzit de principii științifice în explorarea tezaurului
STEFANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
STĂNESCU, Natalia (24.XII.1926, Tighina), traducătoare. Este fiica Verei (n. Zicov) și a lui Boris Florin, inginer. Urmează la Craiova Liceul „Elena Cuza” (1937-1941), iar la București Liceul de Fete „Regina Maria” (1941-1945) și Facultatea de Drept (1945-1949). Scurtă vreme traducătoare la ziarul „Munca” (1949-1951
STANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289875_a_291204]
-
Mircea, care retezase și el destul capete, dar îl acuza pe Ion Vodă de cruzime, dorind să-l așeze pe tronul Moldovei pe fratele său, Petru Șchiopul), apoi bătălia pierdută cu turcii, cu lupte la Jiliștea, în țara Românească, la Brăila, Tighina, Cetatea Albă, Roșcani și Cahul, și, în fine, uciderea Voievodului, pe care o primește Ion Vodă („Și a fost prins și Ioan și pe dreptate a fost făcut de rușine, căci a fost târât de două cămile și rupt în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
era încântat de prestația hotinencelor), în orașele din Principate (doar prostituția este o excrescență a civilizației urbane 370), în cârciumi și hanuri 371, de-a lungul drumurilor străbătute de oști372 și în lumea multietnică a raialelor turcești (la Hotin la Tighina, la Brăila, la Giurgiu), în urma unei recunoașteri tacite. Cârciumile și hanurile, cu atmosfera lor încinsă și cu lăutarii ce ziceau „cântece drăcești”, cu aglomerările lor masculine (care creau premise ce rentabilizau prostituția 373), erau locurile cele mai propice pentru racolarea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
, Victor (28.III.1925, Căușani, j. Tighina - 17.VIII.1997, București), poet și traducător. Este fiul Ludmilei și al lui Mandea Popescu. Urmează liceul la Salonta și București, încheiat în 1943. Intră la Școala Militară de Ofițeri de Infanterie din Bacău și participă la luptele de pe frontul
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
, Mihai (10.VIII.1972, Antonești, j. Tighina), poet, critic literar și traducător. Este fiul Sofiei Vakulovski și al lui Alexei Vakulovski, profesori. Urmează școala medie în satul natal și la Chișinău Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Republica Moldova (absolvită în 1994). Lector la Universitatea Pedagogică
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
arme, pe lângă alte medalii, i se acordă, în august 1943, Coroana României. A absolvit Școala Normală din Buzău în 1927 și, ulterior, a urmat matematica, la cursurile fără frecvență, la București. Din 1927 este învățător în localitatea Plăcinta din județul Tighina. Revine peste câțiva ani în județul Prahova și predă matematica timp de patru decenii în diverse localități și în cele din urmă la Ploiești. Debutează cu versuri și proză în 1928, la revista „Înfrățirea”. Înainte de al doilea război mondial, publică
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
MORARU, Nicolae (1.VIII.1912, Tighina, azi Bender - 18.I.1998, București), critic literar, dramaturg și prozator. Este fiul Clarei Moraru (n. Falic), învățătoare, și al lui Simion Moraru, medic. Urmează școala primară și gimnaziul la Căușenii Noi (1919-1927), apoi liceul la Tighina (1927-1930), ani în
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
1.VIII.1912, Tighina, azi Bender - 18.I.1998, București), critic literar, dramaturg și prozator. Este fiul Clarei Moraru (n. Falic), învățătoare, și al lui Simion Moraru, medic. Urmează școala primară și gimnaziul la Căușenii Noi (1919-1927), apoi liceul la Tighina (1927-1930), ani în care frecventează cenaclul literar „Ion Heliade-Rădulescu”. Intră în mișcarea comunistă ilegală, activând asiduu între 1930 și 1934. Înscris în 1930 la Facultatea de Drept a Universității din București, nu reușește să-și termine studiile, fiind arestat în
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
primele plachete și până la publicațiile destinate copiilor și adolescenților sunt invocate figurile lui Decebal, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ș.a. În poeme, cele mai multe ode sau balade, transpare chipul martirizat al Basarabiei („Sfântă Mare Martiră Basarabie”), se perindă cetățile ei multîncercate - Tighina, Soroca, Hotin, Ismail, Chilia -, precum și codrii seculari ai Orheiului, pământul îmbelșugat, scăldat în lacrimi și sânge: „Țară de răni, de lacrimi, de sânge, / Țară de mucenici, / Țară de iubiri netălmăcite, Dragostea mea - Basarabie!” (Țară de mucenici). În culegerile de poezii
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
NEAGOE, Vlad (pseudonim al lui Vladimir Berlinschi; 2.III.1952, Tănătari, j. Tighina), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Raisei (n. Osadci) și al lui Isachie Neagoe, țărani. Urmează liceul în localitatea natală, absolvindu-l în 1969, și se înscrie la Facultatea de Filologie, secția jurnalistică, a Universității din Chișinău, obținând diploma în
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
PANIȘ, Anatolie (1.II.1932, Cârnățeni, j. Tighina), prozator. Este fiul Gheorghiței Paniș (n. Marin), originară din Oltenia, și al lui Teodor Paniș, învățători. La cedarea Basarabiei, familia lui P. trece dincoace de Prut. Urmează liceul la Corabia și face trei ani de silvicultură la Institutul Forestier din
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
MIHALAȘ, Marcel (15.VIII.1937, Tighina - 13.XII.1987, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Valentinei (n. Hartea) și al lui Antonie Mihalaș, economist. A urmat la București liceul și cursurile Facultății de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic (1954-1959). Lucrează ca inginer la Uzinele Chimice
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
Dorohoi, Botoșani, Târgu-Mureș, Ploiești, Arad, Arsache, Bacău, Blaj, Buzău, Beiuș, Bârlad, Bistrița, Brașov, Caransebeș, Chișinău, Câmpulung, Curtea de Argeș, Craiova, Câmpeni, Dicio-Sânmărtin, Dumbrăveni, Gherla, Giurgiu, Galați, Focșani, Huedin, Huși, Ismail, Letea Nouă, Odorhei, Oradea, Roșiori de Vede, Roman, Sulina, Slatina, Târgul Ocna, Tighina, Tecuci, Turda, Turnu Severin, Târgoviște, Vaslui, Găujani, Năsăud au marele merit în aceste vremuri de năruire financiară și de haos a se menține, fiind un reazem în fiece județ pentru toți cei în dureri și necazuri. În special, salut pe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
, Emil (1.I.1939, Bahmutea, j. Tighina), poet. Este fiul Elisabetei (n. Trelea) și al lui Grigore Brumaru, funcționar la CFR. După absolvirea Liceului Național din Iași (1955), urmează, tot acolo, cursurile Facultății de Medicină Generală, devenind medic în 1963 și profesând medicina, timp de doisprezece ani
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
, Andrei (17.VIII.1938, Cârățăni, j. Tighina), poet și prozator. Este fiul Marinei (n. Popov) și al lui Dorofei Burac, țărani. A făcut studii la Institutul de Medicină din Chișinău (1958-1964) și a urmat cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1975-1977). A
BURAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
V.1984, Chișinău), poet. Născut într-o familie de învățători, a urmat liceul la Ismail, apoi, între 1934 și 1939, Facultatea de Litere din Iași. Aici, a făcut parte din cercul literar „Noua Junime”, condus de G. Călinescu. Profesor la Tighina, Chișinău și Jura (Râbnița) până în 1944, a lucrat un timp la Universitatea din Cluj, unde a obținut, în 1945, titlul de doctor în științe filologice. Întors în Basarabia, în 1949 a fost deportat lungă vreme. Pensionat în 1982, s-a
BAIDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
CĂRARE, Petru (13.II.1935, Zaim, j. Tighina), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Nadejdei și al lui Profir Cărare. A absolvit Școala Centrală Comsomolistă (1956) și Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1969), lucrând apoi ca redactor la revista de satiră și umor „Chipăruș” și la
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
spre a-i îndepărta de gurile Dunării. Nu după mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să se retragă din nou din Bugeac în preajma războiului ruso-turc din anii 1769-1774. Astfel, în 1769, după cucerirea Benderului [Tighina, n.n.] de către armatele ruse, 12 000 de tătari nogai s-au retras în Crimeea. În 1783, după ocuparea Crimeii de către Rusia, o mare parte a tătarilor se reîntorc în Bugeac, iar în 1812, după pacea de la București ce a pus
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
celor patru miniștri de externe a început, imediat după înființare, o vie activitate, cu numeroase vizite pe teren în zonele de încleștare de pe linia frontului, prin participarea la reuniunile Comisiei de conciliere Republica Moldova-Transnistria, care se țineau de regulă la Tighina (Bender) și la Chișinău, ca și prin organizarea și stabilirea regulilor de funcționare a grupului de observatori militari. Făceam deplasările cu un microbuz pus la dispoziția noastră de Guvernul de la Chișinău. Am fost în mai multe localități de pe malul din dreapta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
localități din stânga Nistrului, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei cvadripartite, fiecare însoțit de unu-doi diplomați din ministerele lor de externe sau de la ambasadele țărilor lor de la Chișinău. Pentru a ajunge la Tiraspol, am trecut peste un pod de pe Nistru, la Tighina. În apropierea podului, în dreapta Nistrului, am văzut fosta cetate a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ocupată și folosită acum de trupele Armatei a 14-a a Federației Ruse. Și aceasta, pentru că orașul Tighina se găsea parțial sub jurisdicția autorităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]