146 matches
-
mănîncă țînțarii - cînd ești pe drum ori într-o pădure -, zice că cel dintîi care te-a mînca să-l prinzi și să-l mănînci, c apoi nu te mănîncă țînțar nicicacum. Țîță Fetele mari să nu mănînce lapte din tigvă, că le cresc țîțele cît tigvele de mari. Fetele să nu sufle în fluier, căci le cresc țîțele mari. Femeia să nu cînte din fluier, că-i cresc lungi gurguiele de la țîță. Dacă unei femei pînă la trei zile nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori într-o pădure -, zice că cel dintîi care te-a mînca să-l prinzi și să-l mănînci, c apoi nu te mănîncă țînțar nicicacum. Țîță Fetele mari să nu mănînce lapte din tigvă, că le cresc țîțele cît tigvele de mari. Fetele să nu sufle în fluier, căci le cresc țîțele mari. Femeia să nu cînte din fluier, că-i cresc lungi gurguiele de la țîță. Dacă unei femei pînă la trei zile nu-i vine țîță, aceasta este semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie sănătoși peste an. (Gh.F.C.) Să nu spui niciodată cîte vite ai. (Gh.F.C.) în noaptea de Paști, femeile, în pielea goală, coc pe vatră turte în care pun vopsea de ouă. Turtele se dau apoi vitelor să le mănînce. (Gh.F.C.) Tigvele de bou agățate de capul dinapoi al cumpenii de la fîntînă te păzesc de duhurile necurate. (Gh.F.C.) Boul e binecuvîntat de Dumnezeu pentru că l-a acoperit pe Iisus cînd s-a născut în iesle. (Gh.F.C.) Viță Cel care sădește vița de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un șirag de rotițe de lemn, cioplite de unul cu nume nepereche în sat, și aruncă în fiecare zi o rotiță. (Gh.F.C.) Ca să-l ferească de vrăji, mama trece prin haina nouă a copilului un ban de argint. (Gh.F.C.) O tigvă de cal pusă pe gardul casei apără casa de vrăji. Vrăjitoarele căleau trupurile haiducilor, de nu-i rănea decît glonțul de argint. (Gh.F.C.) Vreme Prevederea timpului în Ajunul Anului Nou Poporul își face la Anul Nou un propriu călindar spre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă prin care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apa sfințită a izvorului, poate că monseniorul a sperat că va deveni miraculoasă, ca cea de la Lourdes. Dar nu s-a întîmplat nimic. Numai Kagabo, tămăduitorul, sau otrăvitorul, cum vrei, umple cu ea niște ulcioare negre, mici, în formă de tigve. Moaie în ele rădăcini de forme neliniștitoare, piei de șarpe măcinate, smocuri de păr de copii născuți morți, sînge uscat de la primele menstruații ale fetelor. Ca să te vindeci. Ca să mori. Cum vrei. Epopeea unui bacil Un titlu respingător, o lume
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
supusă nu doar exacțiunii maladiilor, cât singurului flagel care nu are un remediu, moartea, figură centrală a tabloului, simbolizată printr-un schelet al cărui craniu se află lângă chipul emaciat al unei femei ale cărei trăsături au prins contururi de tigvă. Viața se prezintă sub aspectul ei irațional, dominată de pulsiunile erotice, de voința de putere, de suferință și eșec. Eros și Thanatos sunt cele două jaloane generice ale traseului destinal. Ca și în Filozofia, corpurile bărbaților și femeilor plutesc într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a căpătat o nouă tensiune. Avem un chip marcat de contrastul între o fragilitate maladivă și o rezistență încăpățânată, imprimată în toate celulele firii. Este chipul unui bolnav sau al unui mistic, chipul acesta care începe să capete contururi de tigvă. Pe măsură ce boala înaintează, pictorul este confruntat cu noi dificultăți legate de capacitatea de a picta. Autoportretul acuarelă din 1908 păstrează aceeași expresie, el nu-i furnizează pictorului ocazia unui exercițiu narcisic, ci a unei confruntări cu sine. În 1910, un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pentru a releva sensul unei posibile analogii, autoportretele lui Luchian din perioada accentuării maladiei sale fac loc unei anxietăți și trăiri nevrotice decelabile în tablourile lui Munch. Spre deosebire de acesta, intensitatea se concentrează nu în figurile de spaimă, relevând contururi de tigvă ale trecătorilor sau în climaxul unui țipăt însolitat, ci în intensitatea privirii care pare să dizolve totul în jur, ca și în tăietura crudă a buzelor împiedicând parcă un strigăt. Reflexul decadent se desprinde din transformarea maladiei în subiect estetic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artei, în locul adevărului ei avem seducția, și dincolo de ea, vidul. Loghi a ales o adolescentă în care instinctele sexuale sunt abia trezite, asocierea acestei sexualități juvenile cu moartea este în spiritul sensibilității decadente. Capul apare redus la dimensiunea reziduală ca tigvă, reprezintă oarecum o imagine sarcastică a idealului pierdut într-o iluzie deșartă, sarcasm accentuat și de coroana de lauri care-l încununează. Avem aici și o aluzie la derizoriul gloriei obținute postmortem, a derizoriului existenței și efemerității fiecărui act, fie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
țării lui. A coborât laolaltă cu toți călătorii pe țărm, în gălăgia atât de bine cunoscută. Mii de sclavi cărau saci de grâu și de orz, saci cu fructe arămii și rotunde cu miezul zemos, răcoritor și înmiresmat, saci cu tigve păroase culese din pomii de miazăzi ai Atlantidei, pe care dacă le spărgeai te puteai desfăta cu parfumul plăcut și cu gustul neasemuit de bun al miezului moale, ca și al sucului pe care-l sorbeai ca pe o licoare
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
toți înotătorii afară de doi izbutiră să ajungă la corăbiile din larg. Când se urcară toți, prietenul lui Mpunzi, cârmaciul, întrebă dacă mai era cineva în apă. Corăbiile pluteau alături. Pe fiecare catarg era acum atârnat câte un opaiț vârât în tigvă uscată, cu găuri. La lumina slabă a seului, oamenii totuși se puteau recunoaște. Fără cei doi cârmaci, erau optsprezece. Lipseau robul Valukaga, iscusit arămar, și proaspăta lor căpetenie Utnapiștim. - Să-i așteptăm, spuse Mpunzi. Cârmacii se uitară îndărăt. Nu mai
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și, mai decorativă, cea din Oceania. Departe de a imita aparențele, operele figurative ale "primitivilor" sunt instrumente ale sensului. Ele nu se contemplă cât se descifrează. Într-o lume fără arhive scrise, toate ustensilele servesc drept suporturi pentru memorie, de la tigvă până la încălțările de lemn ale păstorului de capre. Intenția estetică nu se detașează aici de intenția magică și ideologică. Copiii învață să le confecționeze așa cum noi învățăm să citim și să scriem. Tocmai la popoarele fără scriere s-ar putea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
șold, și cu un răcnet de fiară, care înfiora codrii, lovi animalul în zbor. Un trosnet surd... un icnet adânc, jalnic... și frumosul animmal se prăbuși întinzându-se moale pe omăt. Izbitura a fost năpraznică, drept în fruntea lată a tigvei. Cu o labă bătu aerul, încercând să se agațe, parcă, într-un ultim efort de ceva nevăzut. Încă o dată animalul tresări, apoi trupul mare și vânjos se destinse. Totul s-a petrecut într-o clipă... o singură clipă, cât o
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vede decât rânjetul, un rânjet care cu lăcomie se apropie încet 2-3 pași spre ea... îl vede clar. Înfricoșător de clar. Capu‟i masiv, puternic, începu să iasă înspăimântător în lumina lunii, luciul dinților deveni strălucitor.. Și, fruntea lată a tigvei, din care o pereche de ochi fosforescenți o țintesc sălbatic... Pe fața fetei se întipări o întrebare înfricoșată... „Oare, așa voi sfârși, sfâșiată.!? o spaimă cumplită o cutremură în tot trupul.. De la contemplație trecu brusc la groază. „Oare, voi fi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cîrcotașul: așa o pățirăm și noi cu "Presa" marelui bărbat de stat.. Nu știm cum, mai zilele trecute, în naivitatea noastră, uitarăm proverbele că "chelului despre chelie să nu-i spui vreo istorie" și "cînd e chelul la masă de tigvă să nu te dai în vorbă" și "nervoși" cum sîntem, nici una nici alta, ne apucarăm să spunem cititorilor basmul Băncii de București. De ce? De hazul lucrului doară, nu ca vreo nouă descoperire a noastră, de vreme ce lucrul acesta este pâră veche
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țărmului din Maine unde locuia în acel moment Lowell, într-o atmosferă dezolantă, de decădere fizică, în care până și anotimpul este bolnav, iar vocea narativă este cinică și ironică. Apoi, în partea a doua, vocea devine personaj, care urcă "tigva unui deal" mai rău famat, unde, ca un voyeur, urmărește "mașinile dragostei" parcate acolo, zăcând, ca și ocupanții și ocupantele lor, aproape de marginea orășelului. Își revine, se auto-complimentează cu un reproș ("nu-s întreg la minte"), și își îndreaptă din
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
piatră și din lut, rîșnița cu bălătruc din neolitic, îmblăciu nu îmblăci, forma trecut a prezentului înnoiește arhaismul, receptare și rațiune prin sentiment fiarele de plug, lopățica de curățat hîrlețul, semințele de grîu din vremea dacilor, piepteni de cules afine, tigvă, coș din scoarță de copac, jaleș, filionică, păducel, stupii din stuf, din nuiele lutuite, cornul de brăcuit, corneice pentru praf de pușcă, cleștele de spart alune, mai de rufe, munca este calea regală spre subconștient, via regis scaunul de mezdrit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu atît valoarea lor alimentară cît faptul că acestea erau produse de lux : condimente, plante indus triale sau specii rare din care erau reperate exemplare izolate ce trebuiau protejate. Așa au fost ardeiul iute și sisalul în Mexic ; bumbacul și tigva în America de Sud ; floarea-soarelui, talpa -gîștei și călinul în estul Americii de Nord ; betelul și nuca de areca în Thailanda. Oamenii și-au propus să crească numărul de plante rare mai curînd decît să propage plantele alimentare, suficient de abundente în stare sălbatică
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
e fericită, căci și sistematica recunoaște faptul În subspeciile hexastichon, respectiv tetrastichon, nu doar limba literară. Marea familie botanică a cucurbitaceelor, agreată de un mai bun cunoscător al limbii, Topârceanu, mai cuprinde mulți alți „pepeni“: bostanul - turcesc și porcesc -, dovlecelul, tigva și... Cu toții Cucurbita, care chiar bostan Înseamnă, deși romanii nu l’au cunoscut, acești „pepeni“ fiind de fapt americani; Cucurbita maxima, pepo, moscata... Și, atribuindu-le, În dicționar, culori, mă Îndoiesc că ar ajunge spectrul solar. Chiar dacă’s de fapt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de-acum, ar trebui să fiu sigur de nemurirea mea, precum Hercule Curinul. Lupii ancestrali Ca stindard de luptă, geții folosesc un cap de lup înfipt într-un vârf de lance și, atunci când merg în galop, aerul trece printre oasele tigvei lupului, producând un șuier înspăimântător. Azi-dimineață am ieșit afară și am băgat de seamă că, în timpul nopții, ninsese abundent. Am privit fascinat candoarea zăpezii și, deodată, am văzut, în imaginație, o mulțime de boturi de lup, ai căror colți erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de-a lungul timpului, apropiindu-se de fluier. Corpurile tari sunt instrumentele de percusiune, cel mai simplu din ele fiind bătaia din palme care Însoțește dansurile și cântecele. Pentru Întărirea efectelor, australienii folosesc „bețe sunătoare”, hârâitori și alte instrumente asemănătoare, tigve, copaci scorburoși ș.a. Cea mai veche formă a acestor instrumente este așa numita zbârnâitoare, care joacă un rol deosebit de Însemnat cu prilejul ceremoniilor mistice ale australienilor, slujind drept „voce” a unor ființe dumnezeiești. Nici o femeie sau tânăr neinițiat nu are
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
picioare, după care oamenii se poartă cu ea ca și cum ar fi un leș. Triburile primitive din Peninsula Malacca ca să sporească efectul cântecelor, reprezentațiilor de dans și al ritmurilor magice „supranaturale”, folosesc originale instrumentele de percuție: rogojini făcute sul, hârâitoarele (din tigve, copite de căprioară, gogoși de mătase, bețe găunoșite, din lemn, lut), tobe (din lemn, Îmbrăcate cu piele), instrumente de suflat: fluiere (mici, de mână, uriașe, 636 Ibidem, p. 26-27. 637 I.Lips, op. cit., p. 445. 638 Ibidem, p.452. 486
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vasul, și Își au obârșia În Indonezia. Cel de-al doilea balansor poate fi Înlocuit cu o altă barcă mai mică, prinsă de luntrea mare, unde se ridică o colibă, În care poți găsi nuci de cocos, unelte de pescuit, tigve umplute cu apă, și o vatră În care arde focul. Luntrea mare este prevăzută cu pânze de rogojină, Împletite din frunze de pandanus. Ca ancore slujesc pietre mari sau coșuri umplute cu pietre, iar cârma este aninată de un băț
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Valais sau barăcile de pe plaja Estoril. Fără să-i mai pun la socoteală, deși șovinismul mă obligă, pe regii noștri, prinții și ducii de Burgundia și Bordeaux care precedă prin grandoare toată această mulțime burgheză sau țărănească de carafe, ulcioare, tigve și sticle cu vin provenit din vastele vii milenare... CONCLUZII "VINUL" CARE A URMAT VINULUI Vinul are un trecut și un prezent, dar o fi având oare viitor? În definitiv, vinul va fi întotdeauna viitorul viței de vie? Țările din
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]