196 matches
-
Ia și mâncă! Acestea fiind zise, bătrânul Danilov, sârbul sărac, singur cu desăvârșire în lumea asta ticăloșită, dând dovadă de un bun-simț de o măreție aristocratică, s-a prelins discret din căsuța lui săracă pentru ca bietului om flămând să-i tihnească mâncarea fără să-i stea bucătura în gât. S-a așezat scârțâind periculos din toată caroseria lui ciolănoasă și anchilozată pe minusculul trepied de vânătoare, în poziția gânditorului de la Hamangia, filozofând amar asupra nedreptei alcătuiri a acestei lumi. O, Boga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
întoarcă în Deltă, în stuhăriile lui, la viața-i primitivă. Ș-aici a murit. La 25, seara, înainte de a intra în Tulcea, facem un mic ocol și pe brațul Sulina. Sunt acolo rânduri liniștite de sălcii, și sate care par tihnite în pacea amurgului. În pulberea răscolită ca nouri ușori vin gospodarii de la câmp; trec și copii și fete, cu apă, se întorc vitele, mugind, latră cânii, zburdă caii; și într-un târziu se aprind lumini și prin ogrăzi pretutindeni, focuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fixat pe deplin, am văzut că-i rupsesem coada. Și ca să nu observe ai mei jucăria abia făcută și stricată, am ascuns biciul subt un dulap. Și l-am uitat acolo. Bunicul Tincuței, moș Ion Andrușcă, țăran cuminte și trăind tihnit la țară, primește o telegramă de la nepoți. O telegramă vestind un lucru neînsemnat: că mama nepoților (fiica bătrânilor) nu poate veni de sărbătorile de iarnă la țară dintr-o pricină oarecare. Această telegramă vâră o spaimă cumplită în țăranii bătrâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mă gîndesc de ieri, de alaltăieri. în general, prin felul de a vedea lucrurile, și mai ales ca stil, el e mai apropiat de noi decît ceilalți de la ziar. Nu cred că dorește „potcovirea” noastră, dar nici nu-i prea tihnește „viața dulce” pe care, după părerea sa, o ducem. Nutrește un soi de gelozie. Zvonul despre reducere l-a agitat doar la suprafață, ca o noutate ceva mai frapantă. Probabil că, intim, nu-i dezaprobă total pe „asupritorii” noștri. Simțind
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oferit de fată - chiloții atârnați în baie, uscătorul de păr pe care-l ținea în mână, ea cocoțată în mijlocul patului cu cartea în brațe - m-a făcut să-mi amintesc de anii în care am dus și eu o viață tihnită de familie, alături de soție. Trecuseră cam mulți. — Ai nevoie de uscător? mă întrebă ea. — Nu. Mi-l lăsase soția când m-a părăsit. N-aveam nevoie de așa ceva pentru că părul meu era foarte scurt. M-am așezat pe pat lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nu-i trece să ia apărarea „nației moldovenești”, să ceară Rusiei să recunoască genocidul din Basarabia, colonizările, deportările, închisorile și execuțiile, să ceară despăgubiri morale și materiale pentru toți „moldovenii” care au avut de suferit de pe urma prigoanei roșii. Ca să-i tihnească această vreme a Sărbătorilor, jucând cazaciocul în jurul „pomului țării”, cu manualul de istorie integrată în mână și cu dicționarul moldoveano-român, îi amintim ca să știe și să nu uite: a) între 1944-1947, 200.000 de „moldoveni” au fost executați, condamnați la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de învățământ politic non-stop, și-au manifestat indignarea că nu i s-a pus la dispoziția vizitatorului un aeroport pentru flota lui aeriană, că nu l-am întâmpinat cu covorul roșu și cu garda de onoare, ca omului să-i tihnească pe deplin, să se simtă ungur până-n plăsele și să poată râde pe înfundate de prostia românească. În trei zile, atât cât ține oricare minune, am auzit atâtea vorbe de clacă, că ce-o să ni se-ntâmple nouă cu atâta
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
târască bagajele dintr-un loc în altul, din cauza neglijenței gazdelor spaniole, dar, în cele din urmă, sendvișurile și berea bună îl înveselesc. Privită de pe mica terasă cu baldachin, unde are loc recepția de primire, exotica grădină botanică pare o oază tihnită în mijlocul deșertului de beton și sticlă care, bănuim, ne așteaptă dincolo de pereții acestei gări modernizate și supraaglomerate. Am o idee foarte vagă despre cum o fi arătând Madridul - sunt o jivină culturală, nu reușesc să-mi transpun percepția realului într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
verii ei nu vor putea începe ziua fără ea. Se vor privi unul pe altul, la nesfârșit, dacă ea nu le va da ideea jocului din acea dimineață. Nici micul dejun pe care, obligatoriu, îl mâncau împreună, nu le va tihni dacă n-o vor vedea stând proțăpită în fața ferestrei, amenințând că începe distracția fără ei. Învățați să mănânce bine și numai "bunătățuri", ritualul din timpul mesei le lua nepermis de mult. Luana nu avea vreme să aștepte. Ea înfuleca în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
privească prin sală și să-l anunțe dacă o zăresc. Pe tot parcursul serii Luana fu măcinată de greșeala pe care o făcuse, dar nici pe Marc nu-l iertă că nu-i propusese să meargă împreună. Serbarea nu-i tihni, privi mereu în spate spre cel căruia, fără să vrea, îi făcuse o figură de zile mari iar prietenia cu "Trubadurul" ținu tot atât cât ținuseră cântecele din seara petrecerii. O dată terminat repertoriul cei doi nu mai avură nimic să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
conștientă de așternutul de sub ea, de respirația greoaie care o înăbușea, de viața ce urma s-o trăiască fără el... Lucrurile din jur își pierdură culoarea. Luana înregistră imaginea ca pe un film alb-negru difuzat, pe neașteptate, într-o seară tihnită de duminică a mileniului III. Încăperea în care se afla deveni, deodată, străină. Ea însăși se schimbase. Durerea pierise lăsând loc unei stări de luciditate benefică. Se simți plină de forță și energie. Se repezi la frigider și mâncă mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
le vei afla și cunoaște, inima trebuie să-ți fie ușoară. Nu-ți face griji dacă sufletul tău șovăie. Nu pot eu să ți-l statornicesc, îți voi arăta în schimb ceva pe care să te sprijini pentru a-ți tihni. N-am știut ce să-i răspund, drept care el a încheiat: - Ansoald, du-l pe tatăl tău în odaia pe care i-am pregătit-o. În timp ce mâncam, fără răutate, am încercat să-l stârnesc. Uitându-mă la mâncarea modestă, pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
felul În care mergeau. Cetățenii din Sumpu erau relaxați și Încrezători. Li se putea cunoaște rangul după opulența hainelor, iar când ieșeau, Își acopereau gura cu evantaiul. Înfloreau muzica, dansul și poezia. Seninătatea vizibilă pe toate chipurile amintea de primăverile tihnite din vechime. Sumpu era un oraș binecuvântat. Pe vreme frumoasă, se vedea Muntele Fuji; dacă era ceață, valurile liniștite ale mării se zăreau dincolo de crângul de brazi al Templului Kiyomidera. Soldații clanului Imagawa erau puternici, iar Mikawa, domeniul clanului Tokugawa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de martie, Luș se sculă stăpânit de-o bucurie proaspătă, răcoroasă, revărsată din toate simțurile.Fața lui rotundă, cu pielea de-un roșu-trandafiriu, fragedă, după somn, împrumuta ceva din răvășeala pașnică a lucrurilor din odaie. Înjură vesel greierul care cânta tihnit după sobă, se îmbrăcă și ieși din cerdac. Vântul se oprise, aerul pocnea de ger și sta să ningă. În cerul atârnând la două palme deasupra salcâmilor, croncăneau nevăzute cârduri de stăncuțe. ̋ (Fănuș Neagu, Tutunul) *stăncuță - pasăre de culoare
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Streinu îi semnalează mentorului sburătorist deficiențele cărților, care rezistă doar fragmentar la o analiză riguroasă, acestea conținând "nedezmințite frumuseți episodice". E. Lovinescu se relevă ca un fin psiholog în paginile despre Mite Kremnitz, care "a trișat de fapt o viață tihnită de familie, precum și cele câteva momente de aur cu Eminescu; ea n-a iubit nici pe poet, nici pe doctorul Kremnitz, iubindu-se nemăsurat numai pe sine." Despre Viața lui Mihai Eminescu și despre cele trei volume (din cele cinci
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în care se întîlnesc, la modul pacific, dionisiacul și ascetul, răul și binele, inteligența și sărăcia cu duhul nu e decît o răsfrîngere a Unului generator: "Simțeam cum în mine se-amestecă lutul și apa/ piatra și izvorul ce curge tihnit peste piatră/ răul și binele, bețivul și ascetul, Totul e Unul." (ibidem) E corectată astfel acea tendință a unui creștinism excesiv penitent, mutilant, care tinde a devaloriza făptura umană, prin repunerea în drepturile ei naturale. Dumnezeu se află pretutindeni, în
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
Neptun, la Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" și laureat al Marelui Premiu "Ovidius" - 2006, Andrei Codrescu a intrat cu dezinvoltură în micul scenariu al unui dialog voit nonconformist, destinat cititorilor României literare: purtat în autocar și totuși îndeajuns de tihnit, fără margini într-o parte sau în alta (a început și s-a terminat undeva în afara reportofonului), el pare, de la distanță, un cadavre exquis. Prima întrebare e o vorbă preluată oarecum din zbor, auzită în trecere, despre mentorate și discipoli
Exquisite Corpse cu Andrei Codrescu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/10231_a_11556]
-
de muzică ușoară. Vreo 17 ani de zile, Laza Cnejevici a cântat și în localuri timișorene. „Și nu poți să-i cânți omului la 7 seara ce-i cânți dimineața, la ciorba de potroace! Trebuie să-i cânți să-i tihnească, să-l îndemni la dans, să-i întreții cheful, să-l știi atent, melancolic sau vesel, după cum e ritmul serii, nopții sau dimineții timpurii. Să-i aduci omului savoarea locurilor natale, să-i dezvălui alte spații de cântec, să-l
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
Penală rămâne un of pentru gașca președintelui. Mihail Neamțu a scris, pe pagina de Facebook: "Cea mai mare piedică în calea fericirii liderilor USL este că nu pot vorbi liniștiți la telefon, fără să-i asculte DNA-ul. Nu-ți tihnește să negociezi comisionul când trebuie să umbi cu 19 telefoane la tine - cum umbla fostul primar al Clujului, Sorin Apostu. Așa că, mai întâi, au lăsat DNA-ul fără posibilitatea să-i mai asculte". Președintele Noua Republică a adăugat că celor
Neamțu atacă dur USL: De Ce "a pus mâna" pe STS () [Corola-journal/Journalistic/32673_a_33998]
-
de nesemnificative. Astfel încât corespondența lui Rebreanu e scrisă, aș spune, întotdeauna la lumina zilei și - mai important - în registrul acesteia. E și principala cauză a absenței pasajelor autoreflexive și a confesiunilor, a digresiunilor, a fanteziilor proiective, ba chiar a meditației tihnite pe marginea propriului scris. Din unghiul reflecției asupra operei sale, Rebreanu e, dintre prozatorii noștri interbelici, cel mai zgârcit. Probabil că profesia de „realist”, practicată cu rare și nesemnificative sincope, l-a făcut pe scriitor să-și reducă la minim
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
Cu mitocanii de altădată... Bucureștii încă vechi, de început de veac XX, așa cum îi vede Henri Stahl - cu o inconfundabilă savoare balcanică, dar ademenind ambițios Occidentul pe întinsele spații virane ori pe moșiile cu vii ca la țară, mult prea tihnite pentru pulsul unui oraș care începe să-și dea seama de proporțiile și ambițiile sale, împărtășind de altfel, de câteva decenii bune, ifosele de capitală, acești București nu mai seamănă deloc cu ceea ce vedem astăzi. Deși corespondențe există încă nenumărate
LECTURI LA ZI by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Imaginative/13591_a_14916]
-
marele conducător", sterilizați de vise și emoții. Ironia ne apare ca o formă de solidaritate subînțeleasă cu mulțimea oprimată, de vreme ce are o țintă social-politică. Cine poate crede că nu e mimat entuziasmul prozatorului când își deschide textul cu prezentarea vieții tihnite de după război, sub "oblăduirea Perfectului Prezidiu Permanent al Popoarelor Păcii sau cei cinci P..."? Este fals elogiul timpului "în care se lucra cu zel și recunoștință pentru fericirea obștească", o "capodoperă de justiție socială", în noua geometrie a "piramidei răsturnate
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
zori, ca niște gospodine Cămașa să-mi cârpească cu pielea de pe mine O noapte și-nc-o zi, o clipă și-o vecie Să-mi țină-n frigul spaimei și-n chin tovărășie. Durerea veche cheamă spre seară o surată Și stau tihnit de vorbă la mine-n beregată Frânge-le, Doamne, acul și râvna lor mieroasă Și pune mila Ta de răni să mă descoasă. Psalm Privirea Ta, Părinte, e limpede și grea O simt ca pe o umbră de fulg pe
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
Ollănescu să nu emigreze, în 1947, fiindcă foarte curând o să vină americanii, și pragmatismul brutal, fără nici o opreliște, al nouveniț ilor. Așa a fost să fie are stofă de roman picaresc, începând într-o lume a dulcilor plictisuri, a meselor tihnite în familia mare, a vacanțelor la munte, continuând prin domicilii improvizate, închisori, colonii de muncă și, în fine, în exil, în Germania. Anii noii schimbări de regim din estul Europei le aduc, membrilor apolitici ai unei familii înțesate de politicieni
Lumea din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2474_a_3799]
-
Peisajul dezolant, stilul de viață al românilor, moravurile de sorginte fanariotă i-au produs multe depresii tânărului Carol care, după primii cinci ani petrecuți la București, a fost convins cu greu să nu renunțe la această aventură răsăriteană în favoarea traiului tihnit de acasă. Din fericire versatul politician Ion C. Brătianu și ceilalți sfetnici din jurul său l-au convins să continue. Iar rezultatele nu au întârziat să apară, mai cu seamă după dobândirea independenței (1878) și transformarea Principatelor Unite în Regat (1881
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]