123 matches
-
de către Tribunalul Timiș la șase ani închisoare întrucât în 1998, împreună cu alte persoane, a sustras mai multe bunuri dintr-o locuință. A fost dat în urmărire internațională în cursul anului 2003, fiind depistat pe teritoriul Portugaliei și extrădat l Polițiștii timișeni au depistat-o pe Violeta M. , de 24 ani, din Jimbolia, în cazul căreia Judecătoria Timișoara a pronunțat în 2001 o condamnare de trei ani închisoare pentru sustragerea, cu un an înainte, a unor cabluri telefonice ce deserveau calea ferată
Agenda2005-27-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/283897_a_285226]
-
sociale a acestor tineri. M. H. Cooperativă agricolă l Prima întâlnire la nivel județean În cursul acestei săptămâni, la sediul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Timiș s-a defășurat cea dintâi întâlnire între cei aproximativ 100 de producători agricoli timișeni interesați de organizarea, la nivel județean, a primei cooperative agricole, conform prevederilor Legii cooperației nr. 566/2004. Inițiativa acestui demers a aparținut conducerii D.A.D.R. Timiș, instituție care a prezentat potențialilor viitori membri avantajele constituirii unei astfel de asociații
Agenda2005-09-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283430_a_284759]
-
dezbatere asupra romanelor „Strigătul“ de Nina Ceranu și „Frica“ de Adrian Dinu Rachieru, apărute la Editura Eubeea. ( S. P.) Cooperativă agricolă Săptămâna viitoare, la sediul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Timiș au fost convocați între 10-20 de producători agricoli timișeni cu ajutorul cărora se intenționează constituirea - pe baza Legii cooperației agricole - a primei cooperative agricole specializată pe valorificarea produselor agricole și achiziționarea de input-uri. ( E. C.) Experiența scrisului Atelierul de proză „Ariergarda“ inițiază o dezbatere cu genericul „Din experiența scriiturii românești
Agenda2005-07-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283394_a_284723]
-
Timiș pentru a realiza un material despre situația din zonele inundate. Respectivul documentar va fi prezentat la televiziunea din județul german partener cu Timișul cu scopul de a face un apel către populația din landul Bavaria pentru donații destinate sinistraților timișeni. În principiu, partenerii din Rosenheim intenționează ca, după reconstrucția caselor din zona afectată de inundații, să sprijine populația cu donații de mobilier, lenjerie de pat și veselă. Aceeași promisiune vine și din partea Consiliului Județean Böblingen, ai căror reprezentanți vor veni
Agenda2005-22-05-administratia () [Corola-journal/Journalistic/283734_a_285063]
-
B. , de 55 de ani, din Timișoara, a fost depistat pe Calea Buziașului conducând sub influența băuturilor alcoolice un autoturism Dacia 1310. Aparatul etilotest a indicat o îmbibație alcoolică în sânge de 0,92 mg/l. parchetul comunică l Procurorii timișeni au reușit să-l rețină pe cel care în Sfânta noapte de Înviere și-a înjunghiat fosta concubină. Este vorba de N.M. , de 43 de ani, din localitatea Suciu de Sus, județul Maramureș. În noaptea de 30 aprilie spre 1
Agenda2005-22-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283748_a_285077]
-
Moodysson. Filmul constituie o lecție de viață prin redarea experiențelor nefericite prin care trece o tânără de 16 ani, după ce este părăsită de mama sa. Naivitatea, sărăcia, mirajul Occidentului determină vulnerabilitatea protagonistei în fața exploatatorilor. Evenimentul se adresează cu precădere liceenilor timișeni, accesul la vizionarea filmului fiind gratuit. Informații suplimentare în ceea ce privește proiectul SCOP pot fi obținute la telefon 0256-293 176, persoană de contact fiind Ramona Belea, coordonator de proiect. M. D. M. Carnavalul „Speranța” l La Centrul de Educație Specială În fiecare
Agenda2005-23-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283775_a_285104]
-
și nivelul „lacului bănățean“ a scăzut și s-a separat în mai multe lacuri unde băltește apa. După ce au plecat delegațiile din Austria și Germania, la începutul acestei săptămâni a fost rândul specialiștilor francezi să-și ia rămas bun de la timișeni. Luni, 13 iunie, prefectul Ovidiu Drăgănescu și președintele C.J.T. , Constantin Ostaficiuc, au avut o ultimă întâlnire la Palatul Administrativ cu Detașamentul de Securitate Civilă, condus de dl Michel Hecquet. Cu această ocazie, autoritățile județene au mulțumit echipei franceze sosite în
Agenda2005-25-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283819_a_285148]
-
al Consistoriului Central Bisericesc (1976-1979) și redactor principal al revistei "Mitropolia Banatului" (1979-1981). La data de 1 ianuarie anul 1982, Părintele Ioan Negruțiu a fost transferat din postul de redactor principal la editură în postul de Preot duhovnic la Mănăstirea Timișeni Șag, județul Timiș. Lucrarea sa duhovnicească în acest așezământ monahal situat la marginea Timișoarei a devenit rapid cunoscută, predicile elevate, bine documentate, din care nu lipseau citate culese din Sfinții Părinți și din operele unor mari filosofi ai lumii, și
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
cunoscut, l-au prețuit și îndrăgit. S-a stins din viață, născându-se în viața cea cerească și veșnică a Împărăției Cerurilor și a Preasfintei Treimi, la data de 22 octombrie anul 2003 și a fost înmormântat în cimitirul mănăstirii Timișeni. „Părinte, nu știm cum să vă mulțumim că ne-ați salvat Biserica! Ortodoxia noastră a amuțit aici. Altarele românești s-au mutat în închisori!” - Patriarhul României Justinian Marina Scurtă prezentare a operei, gândirii și viziunii Părintelui Arhimandrit Ioan Negruțiu despre
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
ca inspector eparhial la Episcopia Oradiei, profesor și director la Seminarul Teologic Special din Curtea de Argeș (1971 - 1976), inspector general patriarhal (1976 - 1979) și redactor principal la revista Mitropolia Banatului (1979 - 1981). În anul 1981 a fost numit duhovnic la Mănăstirea Timișeni - Timișoara” . Părintele Ioan Negruțiu: Despre celulele „devenite altare” Tot din același volum reținem următoarele mărturii: „Se mutaseră în aceste lagăre și temnițe mii și zeci și sute de mii de oameni, dintre cei mai buni pe care îi avea țara
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
Regiunii Porților de Fier. ÎI, Ciupage din Clisura Dunării. Considerații de natură istorică și tehnico-funcțională asupra morilor plutitoare. Moară plutitoare din Lucăcești, jud.Maramureș, ilustrata în Muzeul Civilizației Tradiționale Astra din Sibiuface la rândul săuștefan Păuncean. Biserică de lemn din Timișeni, județul Gorj o secvență de istorie recuperată de Ana Barcă, Materiale și tehnici de construcție la bisericile de lemn din Vâlcea, semnat Ionuț Dumitrescu, Un pomelnic rar în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier de Varvară M.Măneanu, Chirilă Enescu
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
al Consistoriului Central Bisericesc (1976-1979) și redactor principal al revistei "Mitropolia Banatului" (1979-1981). La data de 1 ianuarie anul 1982, Părintele Ioan Negruțiu a fost transferat din postul de redactor principal la editură în postul de Preot duhovnic la Mănăstirea Timișeni Șag, județul Timiș. Lucrarea sa duhovnicească în acest așezământ monahal situat la marginea Timișoarei a devenit rapid cunoscută, predicile elevate, bine documentate, din care nu lipseau citate culese din Sfinții Părinți și din operele unor mari filosofi ai lumii, și
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
cunoscut, l-au prețuit și îndrăgit. S-a stins din viață, născându-se în viața cea cerească și veșnică a Împărăției Cerurilor și a Preasfintei Treimi, la data de 22 octombrie anul 2003 și a fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Timișeni, județul Timiș. „Părinte, nu știm cum să vă mulțumim că ne-ați salvat Biserica! Ortodoxia noastră a amuțit aici. Altarele românești s-au mutat în închisori!” - Patriarhul României Iustinian Marina Scurtă prezentare a operei, gândirii și viziunii Părintelui Arhimandrit Ioan
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
ca inspector eparhial la Episcopia Oradiei, profesor și director la Seminarul Teologic Special din Curtea de Argeș (1971 - 1976), inspector general patriarhal (1976 - 1979) și redactor principal la revista Mitropolia Banatului (1979 - 1981). În anul 1981 a fost numit duhovnic la Mănăstirea Timișeni - Timișoara” . Părintele Ioan Negruțiu: Despre celulele „devenite altare” Tot din același volum reținem următoarele mărturii: „Se mutaseră în aceste lagăre și temnițe mii și zeci și sute de mii de oameni, dintre cei mai buni pe care îi avea țara
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
și ciudat, s-a născut chiar în satul Jeflești, comuna Vidra, din județul Alba. De la 11 ani a fost paraclisier în biserica din satul Crai Nou, unde s-a mutat cu părinții, și a făcut mereu naveta între școală, mănăstirea Timișeni și casă. La recomandarea părintelui stareț Timotei, de la mănăstirea Hodoș-Bodrog de lângă Arad, a ajuns la mănăstirea Secu, apoi la mănăstirea Cetățuia din Iași, unde a și fost călugărit de arhimandritul Mitrofan Băltuță, starețul de atunci al mănăstirii. A fost secretar
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
fratelui Alessandro. Am înghițit în sec și mi-am înfrânt elanul de-a mai scrie și-n rubrica de azi tot despre bucuriile muzicii, chit c-aș fi avut motive gârlă. Căci în ultima vreme muzica i-a făcut pe timișeni să iasă din bârloguri și să umple sălile de concerte, opera, domurile catolice, o biserică luterană, o sinagogă, dar și cluburile, cafenelele, terasele, galeriile de artă, parcurile, piețele, strada. Aș fi vrut să povestesc despre cum s-au întors acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Priporu Răchiți Racoviță Radoși Rasova Rasovița Ripa Rogojel Roșia Jiu Rugi Runcu Samarinești Săcelu Sănătești Sărdănești �� Săulești Scoarță Sîmbotin �� Sîrbești Socu Spahii Stăncești Stănești Ștefănești Steic Stejerei Stoina Stolojani Strîmba-Jiu Strîmba-Vulcan �� Stroiești Șasa Șipotu Șomănești Tălpășești Tămășești Telești Tetila Tilvești Timișeni Trocani Turburea Turcinești Țînțăreni Ungureni Urdari Urechești Vaidei Valea Cu Apă Valea Mînăstirii Valea Perilor �� Văcărea Văieni Vălari Văleni Vidin Vierșani Vîrț Vlăduleni Voinigești Voitești Deal Voitești Vale JUDEȚUL HARGHITA Aldea Atia Andreeni Armășenii Noi Aluniș Băile-Homorod Alexandrița Atid Armășeni
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Cornetu, Dealu Spirei, Satu Nou Comuna Crușeț Sate: Crușeț, Bojinu, Marinești, Mierea, Miericeaua, Măiag, Slămnești, Slăvuța, Urda de Jos, Văluța Comuna Dănciulești Sate: Dănciulești, Bibulești, Hălăngești, Obârșia, Petrăchei, Rădinești, Zăicoiu Comuna Fărcășești Sate: Fărcășești, Fărcășești-Moșneni, Peșteana de Jos, Rogojel, Roșia-Jiu, Timișeni, Valea Cu Apă Comuna Hurezani Sate: Hurezani, Busuioci, Pegeni, Plopu, Totea de Hurezani Comuna Jupânești Sate: Jupânești, Boia, Pârâu Boia, Vidin, Vierșani Comuna Plopșoru Sate: Plopșoru, Broșteni, Broștenii de Sus, Ceplea, Cursaru, Deleni, Izvoarele, Olari, Piscuri, Sărdănești, Văleni Comuna Săulești
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
monumente, o parte dintre ele devenind repere de cultură și civilizație țărănească. Între acestea, cu o valoare de patrimoniu incontestabilă sunt bisericile aflate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti“, precum cele din Dragomirești - Maramureș, din Răpciuni - Neamț, biserica din Timișeni, Gorj și biserica din Turea - Cluj. Ultimul monument de cult a fost salvat din cadrul unei mari exploatări miniere de suprafață. Indiferent de mărime, cele patru biserici din muzeu (Biserica de lemn din Turea, Biserica de lemn din Timișeni, biserica de
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]
-
biserica din Timișeni, Gorj și biserica din Turea - Cluj. Ultimul monument de cult a fost salvat din cadrul unei mari exploatări miniere de suprafață. Indiferent de mărime, cele patru biserici din muzeu (Biserica de lemn din Turea, Biserica de lemn din Timișeni, biserica de lemn din Răpciuni și Biserica de lemn din Dragomirești) impresionează prin măiestria cu care au fost construite, prin proporțiile echilibrate, prin decorația în lemn și prin pictura murală.Ele contribuie în mod substanțial la recreerea atmosferei satului tradițional
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]
-
monumente, o parte dintre ele devenind repere de cultură și civilizație țărănească. Între acestea, cu o valoare de patrimoniu incontestabilă sunt bisericile aflate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti“, precum cele din Dragomirești - Maramureș, din Răpciuni - Neamț, biserica din Timișeni, Gorj și biserica din Turea - Cluj. Mica biserică din Turea-Cluj este un tip vechi și a avut o istorie ciudată. Ultimul monument de cult a fost salvat din cadrul unei mari exploatări miniere de suprafață. Indiferent de mărime, cele patru biserici
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
un tip vechi și a avut o istorie ciudată. Ultimul monument de cult a fost salvat din cadrul unei mari exploatări miniere de suprafață. Indiferent de mărime, cele patru biserici din muzeu (Biserica de lemn din Turea, Biserica de lemn din Timișeni, biserica de lemn din Răpciuni și Biserica de lemn din Dragomirești) impresionează prin măiestria cu care au fost construite, prin proporțiile echilibrate, prin decorația în lemn și prin pictura murală. Ele contribuie în mod substanțial la recreerea atmosferei satului tradițional
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
a revenit suprafața de 5,312 hectare, care a fost retrocedată. a rămas în proprietate efectivă cu o suprafață de 3,409 de hectare. Pe terenul intrat în proprietatea moștenitorilor se află 16 case, între care casa Dumitru Mihai, din Timișeni, casa Motancea cu pivniță, din Bumbești-Jiu, un șopron pentru căruțe, casa Harangica, din Dobrița, casa Ceroi, din Glodeni, mora cu ciutură din Padeș, casa Ion Cariga, cu șopron, din Baia de fier, conacul de plai din Bumbești-Jiu, piva de bătut
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]