138 matches
-
spune tânărul alpinist despre planurile inițiale ale călătoriei. Ca reprezentanți ai Asociației Alternative și ai Clubului Sportiv Universitatea Timișoara, trei băieți și trei fete și-au făcut un plan minuțios de bătaie pentru a atinge obiectivele Expediției Peru 2003. Prima timișoreancă pe Aconcagua Pe lângă Cristian Tzecu și Dragoș Dubină, echipa inițială era alcătuită din: Alina Biriescu, de 21 de ani, studentă în anul II la Facultatea de Geografie din cadrul Universității de Vest. A participat la expediția Caucaz 2002 pe vârfurile Gumaci
Agenda2003-35-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281410_a_282739]
-
Alina la Expediția Caucaz 2002, Alpiniada Domogled, M. Salma 2001; Luisa Olteanu, profesoară de geografie la Colegiul H. Coandă, practică alpinismul de aproape zece ani. A obținut numeroase locuri întâi, are categoria a II-a la alpinism și este prima timișoreancă pe vf. Aconcagua (6 962), Expediția Românească în Anzi, 2003; Andrei Simu, 23 de ani, alpinist de cinci ani, categoria a III-a de alpinism. Toate visele lor, nopțile pierdute cu planificările, bucuria că vor face ceva nemaifăcut au căzut
Agenda2003-35-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281410_a_282739]
-
mă duc, dar mai ales n-am înțeles criteriul alegerii mele“, a spus Ioana, obișnuită ca pentru rezultatele muncii ei să primească o diplomă, o strângere de mână și o sumă, nu prea mare, de bani. Alături de ea, o altă timișoreancă, dar de 18 ani, a primit aceeași veste. Bianca Fota este elevă a Colegiului Național de Muzică „Ion Vidu“, iar stăruința pe care a depus-o pentru a ajunge o mare balerină i-a adus, printre altele, și primul loc
Agenda2003-12-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280831_a_282160]
-
talentul și-atât. Plecarea la Strasbourg, chiar dacă nu am știut după ce criterii am fost aleasă, înseamnă pentru mine recunoașterea faptului că putem fi capabili și în afara scenei“, a explicat Bianca. Mircea Geoană, simpatic și inteligent Prima întâlnire pe care tinerele timișorence au avut-o la nivel înalt a fost cea cu ministrul de externe Mircea Geoană. „El a fost cel care ne-a explicat în linii mari în legătură cu ce urma să facem noi la Strasbourg. Abia atunci am aflat că vom
Agenda2003-12-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280831_a_282160]
-
care tehnologia de ultimă oră și-a pus amprenta. M-au repartizat pe locul unui parlamentar englez și în timp ce oficialitățile ne făceau prezentările, mă gândeam la forța pe care o simte englezul respectiv“, a declarat Ioana. În scurt timp, două timișorence au realizat că singurii care dădeau valoare clipei respective erau compatrioții lor și alți câțiva elevi proveniți din țări sărace. „Din zece întrebări puse la început, de întreaga sală, adică peste 600 de participanți, șase dintre ele au fost formulate
Agenda2003-12-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280831_a_282160]
-
poate fi și dezvățat“, spune Ioana, citând personalități ale căror scrieri le cunoaște bine. „Aveți idee ce-am realizat?“ Într-o zi întreagă, cât au petrecut toți cei peste 600 de tineri europeni împreună în Sala plenară a Parlamentului European, timișorencele au tras concluzia că numai românii erau selectați din toată țara, fiind și vârfuri în domeniile lor. „Numărul era fix pentru orice țară, însă existau grupuri de elevi dintr-o singură clasă, de exemplu din Italia, de unde proveneau 25 de
Agenda2003-12-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280831_a_282160]
-
erau maltezii, cei mai frumoși și eleganți proveneau din țările baltice, iar cei mai reci, dezinteresați și care nu au conștientizat actul înfăptuit în acea zi au dovedit că sunt francezii, germanii și italienii“, a prezentat Ioana „topul“ realizat de timișorence. „Dacă ar fi să le acord bile negre colegilor mei europeni, le-aș reproșa superficialitatea, imaturitatea și dezinteresul față de tot ceea ce nu-i atinge direct, însă în balanța bilelor albe aș pune dezinvoltura și mentalitatea cu care sunt obișnuiți ca
Agenda2003-12-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280831_a_282160]
-
tradițiilor etalate la «Ziua Porților Deschise» din toate colțurile Europei, românii au venit doar cu călușarii. «Ambasadorul» nostru, cunoscut de toți colegii străini, era Hagi, iar valorile de origine română erau promovate în pliantele altor țări“, au mai povestit elevele timișorence. Impresionant este faptul că tinerele, în ciuda vârstei și a lipsei de experiență, au putut sesiza talente mari în multe domenii de activitate, locuri încărcate de frumusețe, istorie și elemente unice, neprezentate în afara țării noastre, deși toate se găsesc reunite într-
Agenda2003-12-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280831_a_282160]
-
Rodica Zafiu Sufixul moțional -că - mijloc prin care se formează feminine de la substantive masculine, mai ales de la nume de locuitori în -(e)an: româncă, italiancă; clujeancă, timișoreancă; orășeancă, săteancă - e unul dintre elementele derivative care pot provoca discuții lingvistice și interpretări contradictorii. Sufixul, de origine slavă, a părut la un moment dat să devină relativ neproductiv, suferind o tendință de eliminare în favoarea unui model derivativ mai regulat
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
2834, 1999, 4); "prostituatele est-europence din Grecia" (EZ 2705, 2001, 14): relativ nouă, pentru că exprimă un grad de conceptualizare care nu constituia, pînă de curînd, un nivel de desemnare curentă a persoanelor. Pentru numele de locuitoare ale unor orașe - bucureșteancă, timișoreancă - și ale unor regiuni - munteancă, moldoveancă, ardeleancă - forma în -că e în continuare singura posibilă. La unele derivate din alte categorii semantice apar variații: "focșănenii o cinstesc pe marea lor concetățeancă" - dar "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
urmă se duce după actor în culise, în cabină, ca să mai poată reține în vibrația cernelei ceva din freamătul personajului proaspăt născut“. (Valentin Silvestru, „Informația Bucureștiului“, 11 aprilie 1981). Artista la care face referire reputatul critic de teatru este o timișoreancă, realizatoarea unei impresionante colecții de tablouri, în care regăsim laolaltă portretele unor mai actori, dar și chipul lor, al actorilor, transfigurat în interpretarea unor personaje de teatru, reținând „nu numai masca și veșmântul actorului, ci și ceva din atmosfera de
Agenda2003-45-03-45-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281693_a_283022]
-
Pagină realizată de Mariana cernicova Vraja muzicii, purtată în lume de o fermecătoare timișoreancă, violonista Corina Belcea „De ce nu te duci să te joci, Ina? “ „Dar mă joc! Cu vioara... “ Conversația, relatată cu duioșie de cei apropiați Inei - de fapt, Corina -, datează de acum douăzeci și mai bine de ani. Din toate obiectele din
Agenda2004-17-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282329_a_283658]
-
Din toate obiectele din jur, Corina Belcea a îndrăgit vioara. Forma blândă a instrumentului, uluitoarea sonoritate, infinita rezervă de melodii - toate au încântat-o pe Corina, chiar dacă părinții nu bănuiau în mica lor fetiță uriașul talent relevat mai târziu. Descoperirea Timișoreanca noastră prin adopție, căci Ina s-a născut la Oravița, la 24 iunie 1975, dar părinții ei s-au mutat în orașul de pe Bega atunci când Ina avea un an, s-a înscris la Liceul de muzică „Ion Vidu“, la clasa
Agenda2004-17-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282329_a_283658]
-
40 litri de motorină sustrași la diverse persoane. Cei doi sunt cercetați în stare de libertate pentru furt calificat l Un bărbat, Dumitru T. , de 38 de ani, din Stroești, județul Vâlcea, s-a angajat să-i zugăvească apartamentul unei timișorence. Aceasta i-a lăsat cheile și a plecat de acolo. Polițiștii au avut surpriza să-l găsească pe respectivul în zona Pieței Dacia, cu câteva nopți în urmă, pe când se afla sub influența alcoolului, încercând să comercializeze la trecători diverse
Agenda2005-36-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284157_a_285486]
-
că „Vin rușii”, apoi veneau puhoaie de refugiați din estul țării, doar cu ce aveau pe ei, hainele și o pereche de ghete. Fugeau din calea trupelor „eliberatoare”, sovietice. Este prima mărturie a doamnei Aurelia Condruț, lugojeancă din naștere și timișoreancă prin adopție, acum în vârstă de 77 de ani, care a trăit acele vremuri și chiar ceva mai mult... „Era în 1944”, își amintește ea, „soseau cu coloane nesfârșite de tancuri, camioane Studebaker americane, primite în ultima clipă a războiului
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
deschis de luni până sâmbătă între orele 9 și 24. A. ZOMBORI Îmbrăcăminte de calitate l Accesibilă pentru toate buzunarele La începutul săptămânii trecute, pe str. Ungureanu nr. 14 s-a deschis un nou magazin de articole de îmbrăcăminte de unde timișorencele își pot achiziționa haine deosebite, în pas cu tendințele actuale ale modei. Magazinul se numește „Nana” și este specializat în comercializarea de îmbrăcăminte „casual” de calitate, fabricată în România, destinată femeilor active cu vârste de până la 40 de ani. Ceea ce
Agenda2006-17-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284920_a_286249]
-
la insistențele coechipierei din Chișoda, Cristel Wiener, care nu vroia să rămână singură la lot. Până la urmă, Cristel se va stabili în Germania, în 1975, după regata de la Duisburg, fără să-și anunțe concitadina; Aneta va afla de la colege că timișoreanca a rămas... După 1989, ca majoritatea etnicilor germani, a făcut cerere să plece în Germania, la solicitarea fratelui aflat în această țară. A obținut și acordul, dar a renunțat... nu o încânta stabilirea într-un lagăr la această vârstă. În
Agenda2004-16-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282301_a_283630]
-
Judecătoria Zalău, fiind dată în urmărire pentru a-și ispăși pedeapsa. A fost reținută în data de 1 aprilie pe Aeroportul Timișoara, venind din Italia l În noaptea de 1/2 aprilie, la ora 1,30, pe Intrarea Sepia, o timișoreancă a fost victima unei tâlhării: un necunoscut a îmbrâncit-o și i-a smuls poșeta în care avea telefonul mobil, bonuri de masă și cartea de identitate. Femeia a început să strige, iar mai mulți cetățeni l-au urmărit și
Agenda2005-15-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283587_a_284916]
-
Pagină realizată de Monica diana pavel Fotografiile - arc peste timp sau piedică în calea uitării De peste 30 de ani, o timișoreancă retușează mii de chipuri Inventată la începutul anului 1839 în Franța de către Daguerre și Niepce, fotografia se practică și în România, încă din 1840. Din informațiile deținute, o istorie a fotografiei din țara noastră, de la începuturi și până în contemporaneitate, nu
Agenda2003-7-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280706_a_282035]
-
amestec de evocare și ficțiune, de lirism și de epic, în centrul căruia se află Banatul copilăriei scriitoarei. A fost tradus de Cosmin Dragoste, care o și prezintă (și bine face) pe Herta Müller, ieri, colega noastră, germanistă și scriitoare timișoreancă, azi (după 1987), unul din cei mai reputați scriitori germani actuali, răsplătită cu toate premiile importante ale Germaniei. În ZIUA LITERARĂ (nr. 9), poetul Cezar Ivănescu își amintește de împrejurările în care a debutat, consacrîndu-se literaturii (am ratat, scrie intervievatul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
local au conferit acestui săptămânal, încă de la apariție, un loc aparte în peisajul presei timișorene. „Agenda“ a arătat tuturor cum se poate clădi, în România tranziției, o publicație de succes fără scandaluri politice, pornografie și teribilisme de tot felul. Ca timișoreancă, sunt bucuroasă să fiu prezentă cu gândul la aniversarea celor 15 ani de la apariția „Agendei“ - căreia îi urez pe această cale viață lungă - și să transmit colectivului redacțional și cititorilor hebdomadarului dumneavoastră urările mele de bine și mult succes în
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
Un trio timișorean Dan CHIRIAC Videoclipul intitulat „Evoluția muzicii ușoare românești“, lansat pe canalul YouTube, a înregistrat sute de mii de vizualizări doar în primele zile. Un videoclip cu o idee simplă și un stil neobișnuit pentru showbizul autohton. Protagoniste - timișorencele Marta Cotuna, Ana Huțu și Beck Corlan. Până acum fetele au refuzat ofertele televiziunilor și ale presei scrise. Goana după publicitate, succes și bani nu sunt principiile după care aceste fete își conduc viața. După cum scrie ”Adevărul”, ele frecventează biserica
Un trio timi?orean by Dan Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/84221_a_85546]
-
fiului ei, o tânără a botezat până acum 40 de copii sărmani Pentru a nu-l mai visa pe pruncul ei dispărut, Minodora face acte caritabile sperând să poată uita tristul ei destin Vom descrie în această pagină tragedia unei timișorence care, la nici 30 de ani, a cunoscut suișul vieții mai mult decât l-au cunoscut alți oameni într-o viață întreagă. Minodora D. , căci despre ea este vorba, a ales o cale mai puțin obișnuită pentru a-și plăti
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
este compus, spre exemplu, din tineri muzicieni educați la Royal College of Music din Londra. Se află astăzi în top-ul mondial al formațiilor muzicale camerale. Performanțele lor au fost distinse în importante competiții internaționale. Sunt conduși de o româncă timișoreancă, Corina Belcea-Fisher, o violonistă pentru care pasiunea sondării marilor teritorii ale domeniului muzical cameral se împlinește în baza unei acțiuni tenace, într-un efort continuu al autodepășirii. Grație demersurilor stăruitoare ale Institutului Cultural Român i-am putut audia pe tinerii
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
quena“, își face planul tânărul. Interacțiunea cu publicul va avea loc nu doar în limbajul muzicii, ci și în limba română, pentru că Salazar Kleber este, de-acum, un împământenit. În urmă cu aproape doi ani, ecuadorianul s-a căsătorit cu timișoreanca Andreea. Ideea de a da un concert cu muzica sa i-a venit în Piața Victoriei, unde are închiriată o căsuță la care vinde diferite obiecte artizanale, unele făcute chiar de el. „Muzica îi atrăgea pe cumpărători“, spune el. Nominalizare
Agenda2005-10-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283451_a_284780]