325 matches
-
Copilul al cărui părinte se manifestă indiferent, învață că părerea lui nu contează prea mult, se simte lipsit de importanță și uneori absolvit de orice responsabilitate. El poate avea o stimă de sine scăzută (asemeni copilului crescut autoritar), poate deveni timorat și urmărit în permanență de un puternic complex de inferioritate. Din cauza lipsei de afecțiune, chiar dacă, pe de o parte, îl va face mai rezistent la greutățile vieții, copilul crescut indiferent va fi mai rigid, mai insensibil, mai apatic, mai pragmatic
Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
al cărui părinte se manifestă indiferent, învață că părerea lui nu contează prea mult, se simte lipsit de importanță și uneori absolvit de orice responsabilitate. El își poate dezvolta o stimă de sine redusă (asemeni copilului crescut autoritară, poate deveni timorat ș i urmărit în permanență de un complex de inferioritate (,,Niciodată nu voi fi în stare să fac ceva suficient de bun ca să-i mulțumesc pe ai mei”ă. Spre deosebire de copilul crescut autoritar (care toată viața se va ghida după
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
capitale în Moldova. La acel moment, nimic nu garanta că țarii nu vor ocupa și restul provinciei. Din păcate, frica, perfect explicabilă, a transformat Moldova într-un spațiu de protecție față de amenințarea rusă și, apoi, sovietică. Din acest motiv, Bucureștiul, timorat, nu a făcut niciodată investiții majore în Moldova, exceptând zona Galațiului (în domeniul siderurgic). După înfăptuirea României Mari, Bucureștiul s-a trezit brusc într-o poziție periferică. Centrul geografic al țării translatase în jurul Brașovului, așa că au fost avansate propuneri privind
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trebuie să fie: în mod deliberat nedrept, dacă este magistrat, în așa fel încît să ridice opinia publică împortiva țarului; tracasant, dacă el este însărcinat să perceapă impozitul, în așa fel încît să-i împingă la disperare pe micii burghezi timorați, care atunci vor participa la acțiunea revoluționară. Neciaev denunță societățile secrete ale căror acțiuni sînt necunoscute publicului. Toate acestea, spune el, reprezintă în ochii noștri tot atîtea jocuri puerile, ridicole intolerabile fără influență. În același timp, Neciaev subliniază importanța acțiunii
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
preferă să i se spună că nu există păcat, ca viața lui să se poată derula fără nici o tulburare și fără vreun chin al conștiinței. El zâmbește sceptic la auzul tuturor acestora și trece mai departe. La ce bun conștiința timorată a păcatului, când viața ni s-a dat ca să o trăim și să ne împlinim în ea, după posibilități, toate dorințele și aspirațiile sufletului? Corespunde însă atitudinea aceasta realității? „Însăși atitudinea omului modern față de păcat dovedește că el crede în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
eu, la autoreflecție. O fetiță în palton verde... în căutarea dreptății* Cristina RĂDOI Mamei mele, motivul pentru care am devenit femeia verticală și luptătoare, feminista activistă și idealistă de astăzi. O fetiță în palton verde, tunsă băiețește, cu un zâmbet timorat, se afla în fața unei săli de judecată. Sala era mult prea mare, zgomotele mult prea multe, evenimentele se desfășurau mult prea rapid pentru o fetiță de 4 ani. Mama se despărțea de tata, mama plângea, vânătăile dispăreau, poate și urletele
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pe cei din jurul meu. Singurul lucru pe care poate îl regret din acele vremuri este înfățișarea mea, nu am fost o copilă cu codițe niciodată, mama m-a tuns băiețește toată copilăria mea, sclipirea ochilor și zâmbetul destul de firav și timorat arătând totuși o fetiță în spatele acestei imagini băiețești. De-a lungul timpului, au mai fost momente prin care mi s-a arătat că nu mă comport adecvat, așa cum norma de gen predefinește. Mult mai târziu, profesoara mea de română din
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
facultate, deci mi-am luat inima în dinți și am mers la decan și l-am rugat să îmi permită să mă transfer. Îmbrăcată sărăcuț, cu un pulover turcuoaz, pantaloni maro și un batic galben pe cap, m-am dus timorată dar cu zâmbetul pe buze, și i-am spus că sunt o tânără care tocmai a intrat la facultate, că am dat la Drept văzând că sunt mai multe locuri și că de fapt mi-ar fi plăcut să fac
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
era incompatibil cu condiția de om, ei, ca viitori pedagogi se compromiteau, iar pe cei pedepsiți îi degradau moral și spiritual, iar cel care e supus umilirii personale fie se inhibă, paralizându-i-se voința și ajungând în viață un timorat permanent, fie dorește răzbunare; astfel răul, în loc să fie înlăturat, este întreținut și crescut. În ultimul trimestru al anului școlar, după Sfintele Paști, clasa a opta preda ștafeta serviciilor, elevii trebuind să se pregătească pentru examenul de fine de an și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
s-au întors niciodată la căminele lor. „S-au ascuns în Lumina Celui Nepătruns!” Sosirea masivă a elevilor la Târgșor Din toamnă, aproape zilnic până în primăvară, soseau grupuri de elevi între 12 și 18 ani, din toate părțile țării. Slăbiți, timorați, unii bolnavi, dar cu ochi de lumină dulce, ca niște îngeri blânzi în fața cărora îți venea să cazi în genunchi și să le săruți aripile nevăzute, care fâlfâiau neputincioase pentru zborul spre înaltul din care coborâseră. Simțeam că pentru ei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
după nume și timbrul vocii, caracteristic tribunilor. Din 1938, când absolvise, în locul părului bogat, căzut pe spate, negru lucitor, în frizură eminesciană, vedeam o chelie respectabilă, în locul siluetei arhanghelești, o corpolență aparent greoaie, iar în locul mișcărilor dezinvolte, o reținere puțin timorată. Mai greu i-am recunoscut privirea. Ochiul, luminătorul sufletului, a vorbit aproape totdeauna mai mult decât cuvântul. Privirea de altădată, luminoasă, francă, neduplicitară, era înlocuită cu o uitătură vinovată, duplicitară, ascunzând o vină încă nemărturisită. Poate că undeva în duhul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
destul de mare. Aurel Obreja mi-a șoptit: Acesta e Costache Oprișan. Îl cunoșteam doar din auzite. Deși era foarte slăbit și bolnav, fizionomia lui inspira încredere; bărbia ieșită puțin înainte îi dădea un aer de o voință deosebită. Toți păreau timorați, dar nu deznădăjduiți. Până spre miezul nopții am fost alergați, sub lovituri de bâte, cu saci grei în spinare, până la epuizare. Spre miezul nopții a intrat în cameră un bărbat osos, cu capul mai mare decât ar fi fost proporțional
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
atunci nu l-am mai văzut pe Savin. După mine au ieșit toți bucuroși, dar îngrijorați de cele ce vor urma. Timorarea nu dispăruse încă din suflete și aveam să o ducem cu noi, afară, să o purtăm între alți timorați, care intraseră cu toții într-un fel de lașitate rațională; „Asta-i viața! Pot eu să schimb lumea?”, zicea fiecare. Blazarea și frica de luptă îi dă adversarului biruința sigură și permanentă asupra oricărei armate deznădăjduite. Cântec de luptă de Radu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
știau: Doamne, Doamne, Ceresc Tată, noi pe Tine Te rugăm: luminează-a noastră minte, lucruri bune să-nvățăm. Căci Tu ești Stăpânul lumii și al nostru Tată ești și pe toate cele bune numai Tu le împlinești. Copiii erau puțin timorați. Se uitau prea fix la mine, parcă voiau să-mi spună ceva. Cu globul, planiglobul și harta Africii am fixat coordonatele geografice, explicând deplasarea continentelor prin mișcarea plăcilor tectonice. Am vorbit despre climă, vegetație și animale și ne-am oprit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sic!) care au condus cele două țări. În cursul discuțiilor pe această temă din anul 1993, prilejuite de vizita fostului premier Nicolae Văcăroiu la Moscova, un diplomat român de nivel mediu 9 a "îndrăznit", spre stupoarea unei delegații române profund timorate, să-l întrebe pe interlocutorul rus care sunt aspectele negative ale istoriei comune care ar urma să fie condamnate. Fără ezitare, diplomatul rus a răspuns: "Prezența trupelor române în fața Odessei". Netulburat, românul s-a arătat interesat în ce calitate se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
simț patriotic exemplar), ci din bâjbâiala și politica lipsită de clarviziune și coerență a politicienilor noștri, care au negociat (așa cum au făcut-o și cu Ucraina și Federația Rusă, înfundând, în mod fatal, România în patul lui Procust) cu spatele la zid, timorat și neinspirat; exista și un concurs la modă în acea vreme: "cine ajunge mai repede să fie mângâiat pe creștet ca bun european ce a devenit". Partea ungară, care avea deja o strategie, a folosit sistematic, cu abilitate și insistență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
făcând concesii în van, și nesăbuite, de dragul de a fi bătută pe umăr (good boy); dacă circumstanțialele cuvinte de laudă s-au uitat repede, noi am rămas cu povara unui angajament ce ar putea deveni tot mai greu de gestionat. Timorați și fără vlagă, negociatorii noștri nu au făcut față. Ilustrativ, evoc următorul episod. În paralel cu negocierea Tratatului cu Ungaria, aveau loc tratative și cu Iugoslavia, pentru încheierea unui document de același gen. Fiind rechemat de la Haga, am revenit în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a trimis la primăria comunei Corodești (de care aparținea satul meu, Stâncășeni) pe secretarul de partid al Universității, tov.Batcu, să urmărească dacă părinții mei s-au conformat ori nu, de unde am tras concluzia că și domnia-sa era realmente timorat, nicidecum rău intenționat. Iată-mă, deci, în cea mai penibilă acțiune din viața mea, aceea de a pleda în fața părinților necesitatea de a renunța la pământul pe care l-au muncit efectiv pentru ca din producția-marfă să obțină banii cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Fals, uz de fals, delațiune publică și mărturie mincinoasă (acei care au spus că sunt declarații olografe) ce intră sub incidența Codului Penal. Comisia nouă, de bună credință, s-a speriat de falsurile folosite în scopul calomniei și e puțin timorată (probabil se fac unele presiuni asupra ei). Sper ca săptămîna viitoare raportul, potrivit discuțiilor orale, să fie prezentat în Senat și să se deblocheze concursul, după care vor urma reparațiile morale și materiale (repunerea mea în drepturile care mi-au
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pe capitala al U.T.M.. Nu era însă decât primul pas al ascensiunii adolescentului Iliescu, regizată formal de români, în umbră acesteia aflându-se, în realitate, ocupantul sovietic, cu politica să de cadre. Comuniștii români nu erau decât simpli executanți, timorați și obedienți, ai ordinelor date de consilierii sovietici, instalați în România odată cu Armata Roșie. Că lucrurile stăteau așa, anume că adolescentul Iliescu devenise un fel de ienicer sovietic, în care se puneau speranțe, o dovedește un alt detaliu din raport
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
șeful său numit de Lukașenko este cam al treilea om în stat ca putere reală, după președinte și șeful administrației prezidențiale. KGB-ul ochii și urechile președintelui este perceput ca atotputernic, prezent pretutindeni și, în același timp, malefic. Dar Lukașenko, timorat și foarte prudent, ca orice dictator, are grijă să nu lase niciun șef al KGB să capete prea multă putere, așa că îi schimbă periodic. Foștii șefi fie intră în anonimat, fie trec în opoziție. Apoi, există o întreagă rețea de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
de compromis, în locul unei soluții firești, pur legi-[226]onare. S-a spus de nenumărate ori că asasinatele de la 27 Noiembrie 1940 au fost începutul pierderii popularității legionare și principala cauză a căderii ei. Este adevărat că foarte mulți burghezi timorați, luați până atunci de curent, s-au speriat, dându-se la o parte și devenind chiar dușmani fățiși ai Legiunii. Totuși Mișcarea Legionară ar fi putut trece destul de ușor peste acest moment critic, dacă generalul Antonescu și clica lui n-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
credință, înfrățit cu minorii și cu întreaga creație, au fost secole marcate de războaie violente și transformări sociale dramatice. În timpurile acelea era cumplit de greu să supraviețuiești și pe aceste meleaguri: războaie, jafuri, năvăliri, molime, tâlhării într-o societate timorată și mereu pusă pe fugă. În conștiințe domnea disperarea, neîncrederea, spaima, ura, și, mai ales, aspra lege a luptei pentru supraviețuire. În timpurile acelea grele, se impunea cu necesitate un sprijin, o călăuză de încredere: Cristos și urmașii lui, misionarii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
super-eroi pătrund și teme din cea de dragoste, care nu era frecventată doar de către fete, ca dovadă tot reclamele la arme și bodybuilding), iar lectura se face în funcție de mediul cultural (în Italia, de exemplu, unui cititor Spiderman îi părea prea timorat de femei).551 Psihologizarea personajelor este un factor de stimulare a facultăților expresive și empatice ale cititorului, inclusiv moartea unor eroi (de cele mai multe ori feminini). Adăugarea, la valorile percepute ca tipic masculine (violența fizică, forța, tehnica), unora considerate ca feminine
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fost trecută cu vederea de către muncitori. Mulțimea nu s-a descărcat doar asupra obiectelor: au fost agresați și câțiva membri ai nomenclaturii brașovene, atât verbal, cât și fizic - primarul orașului, de pildă, dar și alte figuri ale nomenclaturii locale, vizibil timorate și îngrijorate pentru siguranța lor (unii chiar au manifestat crize nervoase de depresie, în public sau în mediu restrâns). Uneori au fost agresați și membri ai autorităților de supraveghere: este cazul unui milițian de la o secție de votare, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]