16,850 matches
-
ani, în 1943. într-adevăr, acesta din urmă reia într-o oarecare măsură mai vechea încercare literară - după cum însuși autorul mărturisea - , dar numai ca punct de plecare, deoarece va suferi numeroase modificări de substanță și structură, ce vor face din Tinerețe ciudată un roman de sine stătător, cu suficiente diferențe specifice. Apărut în foileton în paginile puținelor numere ale controversatei reviste Albatros, tipărită în tiraj redus și difuzată de înșiși membrii grupului, primul roman al lui Dinu Pillat nu a beneficiat
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
citit atunci mai ales de colegii de facultate și, abia după moartea scriitorului, grație reeditării romanelor în 1984, de către Monica Pillat, a ajuns să fie cunoscut de public și să stârnească astfel reacții critice. Nici cel de-al doilea roman, Tinerețe ciudată, nu va avea o soartă mai bună în epocă. Apărut și el într-un moment nefavorabil, în plin război, la sfârșitul anului 1943, într-un tiraj redus și la o editură fără prea mare prestigiu, nu va stârni în
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
în editura Vatra, a apărut de curând romanul tânărului romancier Dinu Pillat, intitulat "Moartea cotidiană". D. Dinu Pillat nu este un debutant în epoca noastră. D. Dinu Pillat a mai tipărit, acum câțiva ani, încă o carte: un roman intitulat " Tinerețe ciudată", care a însemnat mai mult decât un "debut fericit", ci o adevărată consacrare literară. Suntem siguri că noua lucrare literară a d-lui Dinu Pillat va confirma toate speranțele mărturisite atunci de critica literară, ca și de publicul cititor
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
al lui Dinu Pillat, pe care o propun celor interesați de felul cum a fost percepută Moartea cotidiană la scurt timp după apariție. Cu aproape patru ani în urmă, d. Dinu Pillat a debutat, în literatură, cu un roman intitulat "Tinerețe ciudată". Nu știm întru cât a justificat înâia carte a d. Dinu Pillat, primirea care i s-a făcut, deoarece nu am citit până azi "Tinerețe ciudată". De bună seamă, critica a pus atunci frumoase speranțe în scrisul tânărului debutant. Si
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
patru ani în urmă, d. Dinu Pillat a debutat, în literatură, cu un roman intitulat "Tinerețe ciudată". Nu știm întru cât a justificat înâia carte a d. Dinu Pillat, primirea care i s-a făcut, deoarece nu am citit până azi "Tinerețe ciudată". De bună seamă, critica a pus atunci frumoase speranțe în scrisul tânărului debutant. Si e drept să ne închipuim acest lucru, căci astăzi, după lectura celui de-al doilea roman intitulat " Moartea cotidiană", ne dăm seama că ne găsim
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
și cu orice preț, în literatură. Si acest lucru se va vedea, fără-ndoială, în cel mai apropiat viitor. (N. Papatanasiu, "Moartea cotidiană", roman de Dinu Pillat) 1) Dinu Pillat, Scrisoare către Cornelia Pillat, 22 aprilie 1944. 2) Dinu Pillat, Tinerețe ciudată, ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Monica Pillat, Minerva ,București, 1984.
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
felul acesta s-ar fi dovedit "superior" nazismului. La antipodul tuturor acestora se situează dl. Mihai Șora. Figură de prim-plan a culturii românești contemporane, d-sa n-a fost niciodată un - horribile dictu - proletcultist sau "realist socialist", ci, în tinerețe, doar un vag gauchist pe meridiane galice. Volumul d-lui Șora, Du Dialogue intérieur. Fragment d'une Antropologie Metaphysique, editat la Gallimard, în 1947, i-a provocat un regret, transpus în textul intitulat Cuvînt după o jumătate de secol, care
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
jos", de la baza piramidei", ca și lucrările inițiale ale lui Marx, care, în pofida tezelor inacceptabile ("marxist n-am fost niciodată, nefiind niciodată nici materialist, nici monist, nici imanentist, ci mizînd întotdeauna pe transcendență"), conțineau o problematică a alienării: "lucrările de tinerețe ale lui Marx m-au impresionat prin coincidența problematicii alienării (Entfremdung) - la fel, firește, secularizată din creștet pînă-n tălpi - cu propria mea problematică: aceea a salvării ontologice". Pe fundalul unor atari aspirații și regăsiri înșelătoare, dl. Mihai Șora credea a
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
am făcut martorul nostalgiilor mele în acest microscop. Poate însă că unii dintre dvs veți recunoaște aici ceva din sentimentul straniu, amestec de ură tardivă și de fericire clandesitnă pe care îl poți descoperi cînd te gîndești la propria ta tinerețe.)
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
anul trecut (Cine mă trece strada?) nu este nicidecum singular. Unul din colegii de generație ai lui Dumitru Țepeneag și ai lui Leonid Dimov s-a hotărât anul acesta, cu o întârziere de trei decenii, să-și scoată încercările de tinerețe "de la răcoarea sertarului" și să le prezinte publicului într-o formulă unitară. Puțini își mai amintesc de fragmentele de proză pe care Daniel Tei le publica, la sfârșitul anilor '60, în revista Amfiteatru. Prin 1984 autorul ardelean a mai "recidivat
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
abilitate IMPOSIBILUL printre degete". Atitudinea este ironică, ușor detașată, iar în final prevalează uneori optimismul: "Azi?!... Azi sunt mândru de opera mea, de rolul pe care l-am jucat." Unele povestiri sunt extrem de "candide", marcate fiind de naivitatea specifică anilor tinereții. în Metamorfoze soldații de plumb își trans- formă armele în "piane, târnăcoape sau cărți", într-o utopie pledând împotriva războiului. Aceeași idee apare și în Revolta, care surprinde momentul în care o săgeată refuză să-și ucidă, în ultima secundă
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
pentru că mi s-a păruit incitant să văd aventura propusă de doi artiști importanți ca regizorul Victor Ioan Frunză și scenografa Adriana Grand plecînd de la basmul Făt Frumos din lacrimă al lui Mihai Eminescu și cel al lui Petre Ispirescu, Tinerețe fără bătrînțe și viață fără de moarte. Accentul cade pe fantastic și pe elementele ce-l pun în valoare. În locul păpușilor sau marionetelor, apar de data asta măști, de tot felul, create de Adriana Grand, pe care actorii le mînuiesc cu
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
Ideea de a scrie îmi vine din adolescență. La început, fiind foarte singuratic, socoteam că unicul mod de a reuși să comunic cu lumea era poezia; a trecut timpul, am ieșit din acea izolare naturală a adolescentului, am avut o tinerețe destul de conturbată, dar cuvântul a continuat să fie modul meu de a înțelege mai bine lumea și de a mă înțelege pe mine. Cum spunea un filosof spaniol, "eu sunt eu și circumstanța mea". Simt că trăiesc un vis pe
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
fost, de exemplu, un național-comunism pe care l-am socotit multă vreme original, ca o soluție curat românească. Pînă cînd l-am citit pe Czeslaw Milosz și am descoperit că toate comunismele au virat spre dreapta și unele deja din tinerețe. Diferențele există însă și sînt importante. Una se explică așa-zicînd genetic: extrema dreaptă a reprezentat în multe țări europene din perioada interbelică și în toate țările americane din perioada postbelică o reacție la socialism și la comunism; cazul invers nu
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
ceea ce am putea numi, azi, "atracția italiană" (poate chiar mai tîrziu, prin anii 1850-56), I. Heliade Rădulescu recomanda - și utiliza - formele verbale (ale lui a fi) sînt, sîntem, sînteți (le întîlnim, în Hristianismu la începutul său - 1837, în poeziile din tinerețe, dintre 1830-36). În Paralelismu între limba română și italiană (prima parte) (1840), grafiile trimit la același sînt - ceea ce întîlnim uneori și în Biblice, mai tîrziu (1855). Cu toate acestea, în Mihaiada și în Epistolele din 1848, folosește forma sunt. Atunci
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
neguroasă, populată de duhuri, șerpi și paparude, localizată de Marian Popa în zona Severinului. Artistic, textele se încheagă bine, au unitate în interior și ele între ele, alcătuind un univers fantastic destul de special, ce ar putea datora ceva textelor de tinerețe ale lui Preda, D.R. Popescu și Bănulescu sau chiar fantasticul eliadesc, însă fără ingredientele livrescului. Personajele lui Marius Tupan au rareori identitate și nume, trăiesc în colțuri de case bătrânești, sunt copii ce râd fără noimă, șerpi blânzi și negustorese
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
și un critic care nu se lasă intimidat de capcanele formulelor succes. E nevoie de timp ca să ajungi aici sau e o însușire "naturală" și personală? îmi faceți un compliment frumos și vă mulțumesc. De fapt, nu îl merit. în tinerețea mea am fost foarte influențat de mode. Am făcut, de pildă, parte din grupul structuralist din București, ca mulți colegi și prieteni din generația mea. Deși Mihai Șora m-a avertizat încă din anii 1965 - 66 că formalismul nu duce
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
lui Nicolae Stroescu-Stînișoară, ci doar o circumstanță. M-aș opri, mai degrabă, la o altă idee a sa (din cuprinsul aceluiași interviu apărut în revista Dorul din Danemarca): "Pe plan personal, trebuie să-ți mărturisesc că, din cea mai proaspătă tinerețe, mi-am tot dorit să scriu un roman sau mai multe. Dar romanul real al vieții mele a împiedicat acest lucru." Este ceea ce se putea bănui încă de la primul volum al avatarurilor lui Dinu Rogojeanu. Cartea de față este, într-
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
intimitățile. În ceea ce privește faptul că lectura romanului epistolar le-a încîntat mai degrabă pe cititoare și mai puțin pe cititorii masculini, aceasta s-ar putea datora, în eventualitatea unor resentimente machiste, superiorității pe care în relația dată, o deține femeia, prin tinerețea ei. Este un fel de forță necruțătoare a destinului ca tocmai într-o relație cu un celebru și minunat artist și filozof vîrstnic, tinerețea să fie cea care-i dă cîștig de cauză femeii. Așa ceva îi poate necăji pe unii
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
datora, în eventualitatea unor resentimente machiste, superiorității pe care în relația dată, o deține femeia, prin tinerețea ei. Este un fel de forță necruțătoare a destinului ca tocmai într-o relație cu un celebru și minunat artist și filozof vîrstnic, tinerețea să fie cea care-i dă cîștig de cauză femeii. Așa ceva îi poate necăji pe unii bărbați. R.B.:V-ați referit la o superioritate. Dar vîrsta nu este nici merit, nici dezavantaj. Să revenim la receptarea diferențiată a cărții. In
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
esențe tari ale spectacolului propus de regizor. Când vorbește, nuanțele se adiționează fără a construi un întreg armonios. În plină maturitate creatoare, Dragoș Galgoțiu, el însuși pe vremuri "zgomotul și furia", a convertit șocul teatralității violente și arborescente practicate în tinerețe ( prin care și-a atras atâția admiratori fanatici, acum maturi esteți exigenți) în caligrafia subtilă a tristeții: idiotul și-a aruncat masca. Discursul lui scenic are ambiția totalității și ezitările lui pot fi judecate doar în raport cu aceasta.
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
miracol, pentru că instaurează regatul frumuseții, iar frumusețea este o inițiere în mistere, o întâlnire cu sacrul; experiența senzulă nu trebuie blamată, întrucât ea este un ritual de călătorie, înrudit cu delirul dionisiac. Hadrian avusese, mărturisește personajul Margueritei Yourcenar, tentația de tinerețe de a crea un model de cunoaștere bazat pe erotică, mai exact pe teoria contactului văzut ca o în-tâlnire de gradul III, am spune astăzi, ca o ciocnire și aromire reciprocă între două lumi diferite. Voluptatea era, în cadrul acestui model
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
reprodus parțial de noi, că stînga serioasă din Occident a evoluat enorm din 1968 încoace, spre deosebire de stînga germană, în care I. Fischer, fostul terorist și actualul ministru de Externe german din guvernul social-democrat, nu pare a-și fi depășit idiosincraziile tinereții. Poetul și lumea Dacă scriitorul va continua să creadă că prin scrisul său nu poate schimba nimic în lumea în care îi este dat să trăiască, atunci va avea destinul pe care-l merită: unul minor și periferic". Aceste cuvinte
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
alții, pe la veri, dintre care unii chiar îndepărtați. - Era o decadență. - Bunicul matern, generalul Grădișteanu a fost un foarte prost administrator de avere, cu toate că nu era un mare cheltuitor. Și-a vândut aproape tot pământul în cursul vieții; de unde în tinerețe avea imense teritorii chiar în București - Piața cu Flori și altele erau o moștenire Grădișteanu de trei sute de ani, documentele atestă că le vinde prin anii 1850, probabil aproape pe nimica toată în vremea aceea. Apoi se "repede" după 1877
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
am auzit opiniile multor scriitori germani despre Jünger, căruia îi neagă orice merit artistic din cauza oscilațiilor lui politice, pun sub semnul întrebării valoarea operei lui Günter Grass, pînă și articolele despre Cioran par a acorda mai mult interes simpatiei de tinerețe pentru Garda de Fier decît eseisticii lui inegalabile. Și Christa Wolf e considerată de Marcel Reich-Ranicki, "scriitoarea cea mai lipsită de umor a Germaniei!", iar în revista "Der Spiegel", chiar romanul Medeea, apărut în 1996 în Editura Luchterhand, primește din partea cunoscutului
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]