294 matches
-
mic, doar că mai întâi ar trebui găsite câteva persoane care să poată corecta cele scrise. Cu aceste cuvinte, Müteferrika a putut pune bazele mult-doritei tiparnițe chiar în propria casă, cu condiția netipăririi cărților religioase. İbrahim Müteferrika a tipărit în tiparnița înființată de el însuși în total 17 cărți : İbrahim Müteferrika nu s-a rezumat la fondarea primei tipografii turce, ci a încercat să-i dea viață. El însuși a ales cărțile pe care le-a tradus, adunat și scris. A
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
perioada modernă Originile legii drepturilor de autor în majoritatea țărilor europene rezidă în eforturile guvernelor de a legifera și controla tipăriturile. Tehnica tipăririi a fost inventată și s-a răspândit în secolul al XV-lea și al XVI-lea. Înaintea tiparniței, scrierile puteau fi multiplicate doar prin copierea lor manuală, un proces laborios și predispus la erori. Tipărirea a permis realizarea mai multor copii identice a unei lucrări, ceea ce a dus la o circulație mai rapidă și o răspândire mai largă
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
ideilor și informațiilor. În timp ce guvernele și biserica încurajau tipărirea, deoarece permitea diseminarea Bibliei și a informațiilor guvernamentale, și opozanții se foloseau de această tehnică pentru a își răspândi ideile. Drept urmare, guvernele din întreaga Europă au stabilit reguli menite să controleze tiparnițele, solicitând existența unor licențe oficiale pentru a tipări și a vinde cărți. Licențele dădeau papetarilor dreptul exclusiv de a tipări o anumită carte pentru o anumită perioadă, împiedicând în același timp alte persoane să tipărească acea lucrare în perioada ce
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
situată în centrul orașului, pe str. Anastasie Panu nr. 69, în preajma vechii Curți Domnești, între Palatul Culturii și Biserica „Sf. Neculai Domnesc”. În prezent, ea găzduiește secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași, înființată în 1970. Casa tiparniță a mitropolitului Dosoftei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Pe această listă este trecut 1677 ca an al construirii acestui edificiu. Această casă cu arcade a făcut parte inițial
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
strămutarea capitalei Moldovei la Iași. Alți cercetători, printre care Nestor Vornicescu și Petru Comarnescu, au considerat că aici ar fi fost locuința mitropolitului cărturar Dosoftei Barilă (1671-1674, 1675-1686) sau că aici ar fi funcționat, între anii 1679 și 1686, prima tiparniță din Moldova, înființată de același mitropolit, unde au fost tipărite "Dumnezeiasca Liturghie" (1679, 1683), "Psaltirea de-nțeles" (1680), "Molitălvnic de-nțeles" (1683), "Parimiile preste an" (1683) și "Viața și petriaceria sfinților" (4 vol., 1682-1686). Săpăturile arheologice efectuate în anii 1966-1968
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistență a expoziției. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
au fost construite cu toleranțele ce puteau fi realizate cu tehnologia secolului al XIX-lea, rezolvând o veche discuție privind fiabilitatea proiectului lui Babbage. Deși „imprimanta” este astfel denumită aici, scopul ei principal era cel de a produce matrițe pentru tiparnițe; intenția lui Babbage era ca rezultatele mașinii să fie transmise direct tipografiilor, nu prin intermediul unui culegător care ar fi putut introduce greșeli. Tipărirea pe hârtie a rezultatelor este în principal un mijloc de verificare a performanțelor acesteia. Pe lângă finanțarea construcției
Mașină diferențială () [Corola-website/Science/322260_a_323589]
-
Erasmus, Vulgata, traducerea Bibliei în latină efectuată de Sf. Ieronim (cca. 405 A.D.) și folosită în mod exclusiv în Biserică, începuse să fie dovedită ca având lacune. Ideile protestante de traducere a Scripturii în limbile naționale ale popoarelor, propagate cu ajutorul tiparniței lui Gutenberg, au pus într-o perspectivă proaspătă adevărul și geniul creștin. A fost o personalitate plină de contradicții interioare, clădită din extreme și exprimată în paradoxuri, o mare de puteri, de impulsuri, de cunoștințe, de nerăbdare. Emotiv și sincer
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
italiană și provenea dintr-o familie catolică. Atunci cand soțul său a fost înscăunat Domn, a fost nevoită, că Doamna a Țarii Românești, să treacă la ortodoxism. A ctitorit Mănăstirea Slătioarele din Ocnele Mari. În 1573 a înființat, împreună cu domnitorul, prima tiparnița din București, la Mănăstirea Plumbuita. Când fiul ei, Mihnea al II-lea, inca minor, a fost înscăunat Domn în Țară Românească de către sultanul Murat al III-lea, ea a condus țara, în calitate de regenta, timp de șapte ani (între 1577-1583). Era
Ecaterina Salvaresso () [Corola-website/Science/299777_a_301106]
-
de revenire pe tron a lui Petru cel Tânăr) care are drept urmări un nou val de execuții și exproprieri, 17 dintre capetele celor uciși sunt trimise Înaltei Porți că trofeu. În 1573, împreună cu soția sa, Ecaterina Salvaresso, fondează prima tiparnița din București, la mănăstirea Plumbuita. Un alt moment important al domniei este obținerea tronului Moldovei de către fratele voievodului Petru Șchiopul în 1574. Pentru a marca momentul, la Săpățeni (localitate în apropiere de Focșani) se organizează o impresionantă petrecere la care
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
deși nu a desființat iobăgia. Regele Carol al XI-lea a confiscat unele mari moșii nobiliare, făcându-le domenii ale Coroanei și transformând efectiv iobagii de pe acele moșii în țărani liberi, plătitori de impozite. În 1632, s-au înființat o tiparniță și o universitate în orașul Dorpat (astăzi, după 1918, Tartu). Această perioadă este denumită în istoriografia naționalistă estonă „Bunele Vremuri Suedeze”. Creșterea demografică constantă a continuat până la epidemia de ciumă din 1657. Marea Foamete din 1695-97 a ucis circa 70
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
impozant și împrejmuită cu un zid de piatră măcinat de vreme. Ea a fost construită de la început ca un complex fortificat medieval capabil să ofere domnitorului și boierilor un reazem pentru o rezistență înarmată împotriva invadatorilor. Aici a funcționat o tiparniță cu litere grecești, adusă de la Veneția. Ajunsă o ruină la sfârșitul secolului al XIX-lea, mănăstirea a fost restaurată în perioada interbelică la inițiativa istoricului Nicolae Iorga. Ansamblul Mănăstirii Cetățuia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
scris în letopisețul lui Ion Neculce și în cronica tradusă de Alexandru Amiras, se poate deduce că zidul de vest nu se prăbușise încă. În 1682, la sfatul patriarhului Dosithei Notaras, Duca Vodă a instalat în clădirile complexului mănăstiresc o tiparniță cu litere grecești, adusă de la Veneția. Aici au lucrat călugări români cunoscători ai limbii grecești, în frunte cu ieromonahul Mitrofan, ajuns apoi episcop de Huși. Tiparnița a funcționat aici o scurtă perioadă, ultima lucrare tipărită aici datând din anul 1698
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
la sfatul patriarhului Dosithei Notaras, Duca Vodă a instalat în clădirile complexului mănăstiresc o tiparniță cu litere grecești, adusă de la Veneția. Aici au lucrat călugări români cunoscători ai limbii grecești, în frunte cu ieromonahul Mitrofan, ajuns apoi episcop de Huși. Tiparnița a funcționat aici o scurtă perioadă, ultima lucrare tipărită aici datând din anul 1698, când tiparnița a fost mutată la Mănăstirea Sfântul Sava din Iași. Această tipografie era la acea vreme singura de acest fel din întregul Orient. Având o
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
litere grecești, adusă de la Veneția. Aici au lucrat călugări români cunoscători ai limbii grecești, în frunte cu ieromonahul Mitrofan, ajuns apoi episcop de Huși. Tiparnița a funcționat aici o scurtă perioadă, ultima lucrare tipărită aici datând din anul 1698, când tiparnița a fost mutată la Mănăstirea Sfântul Sava din Iași. Această tipografie era la acea vreme singura de acest fel din întregul Orient. Având o incintă fortificată, Mănăstirea Cetățuia a servit, în mai multe rânduri, ca loc de refugiu al mai
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
milioane de cărți, reprezentând 30.000-35.000 de ediții la un tiraj mediu de 500 de exemplare. Spre comparație, Sorbonna avea 1000 de manuscrise la 1300, iar Biblioteca Vaticanului în jur de 1200, în timpul papei Nicolae al V-lea. Primele tiparnițe au apărut în 1450, după aceea, Italia preia controlul, astfel încât, la 1480, Veneția era capitala tiparului. Din totalul cărților, 45% erau cele religioase; 30% - literatură și istorie; 25% - juridice și științifice; din toate acestea, 77% erau în latină. În secolul
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
alta, o roată cu călușei, Înaltă de douăzeci de centimetri, un tourniquet électrique à atraction et repulsion. Talisman pentru a stimula curenții de simpatie. Colonnade étincelante formée de neuf tubes, électroaimant, o ghilotină, În centru - și părea o presă de tiparniță - atârnau niște cârlige susținute pe lanțuri ca de grajd. O presă În care se poate vârî o mână, un cap de strivit. Clopot de sticlă acționat de o pompă pneumatică cu doi cilindri, un soi de alambic și apoi, dedesubt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pamflet în care să-l atace pe Eminescu; urma să iasă scandal (primele două pagini din Convorbiri literare erau deja pregătite cu descrierea conflictului și cu scrisori imaginare ale publicului indignat) și ediția în trei volume ce aștepta cuminte în tiparniță s-ar fi vândut ca pâinea caldă, îmbogățind deopotrivă literatura română și pe mentorul „Junimii“. În schimbul hârtiei, Macedonski ar fi primit zece la sută din încasări. Din motive care astăzi ne scapă, Macedonski a refuzat. În decembrie, mai exact între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Biblie cu 42 de rânduri, pe care au și publicat-o în 1455. Fust a mers chiar mai departe și, ajutat de alt neamț, Schöffer, a imprimat Psaltirea din Mainz, prima carte tipărită purtând o dată pe ea. Dar nici una din tiparnițele sau cărțile scoase de Gutenberg, Fust sau Schöffer și puse în circulație în secolul 15 nu conține corpul respectiv de literă. De font, nu mai vorbesc. Practic, ce-avem sub linie nu exista în epoca lui Gutenberg; mai grav, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a lui Dănuț: Deci, jos, pe reproducere, în colțul stâng, este acronimul lui Dürer și anul realizării operei... Leatul 1513, cunosc, concede Poetul. Stai ușor! Acolo am văzut scris 1640! Imposibil! Fugi de-aici! O fi fost vreo greșală de tiparniță. Exclus, exclus, mai ales că se fotocopiază electronic, la o scară industrială, un model verificat, preexistent. Dar, dacă, prin absurd, s-a scos taman acuma o întreagă tranșă de calendare, cu o asemenea eroare parșivă, era un semn suficient de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Deocamdată mă duc să demontez spânzurătoarea. Încet, binefacerile democrației au Început să pătrundă și la noi, până acum numai sub forma presei libere, care Încearcă, În modul cel mai obiectiv cu putință, să informeze corect opinia publică. Deocamdată, În lipsa unei tiparnițe adevărate, domnul Primar, un democrat de vocație, ca să zic așa, a Încurajat Înființarea unei publicații ce va fi, pentru Început, afișată pe panouri special Înființate În acest scop lângă Monumentul eroilor. Săptămânalul se numește Gazeta de centru, nu atât pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
deficite mari (mai ales cel comercial) și că, deci, problemele nu sunt departe. Cum să aibă deficit o țară care tipărește banii lumii? Este ca și cum vecinul meu s-ar lăuda că mă are dator, iar eu aș avea acasă o tiparniță de fabricat bani. Interesant!?! Masa monetară în circulație a crescut permanent, dolarul primind o încărcătură politică și militară extrem de pronunțată. Pentru americani, moneda este altceva decît pentru noi. Economiștii austrieci (Ludwig Von Mises) sunt împotriva folosirii în acest fel a
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
adevărat raționali, greci sau străini, ar putea avea încredere în revenirea la drahmă. În aceste momente, țara nu poate ține stabilă o monedă proprie. Inflația va răbufni la cote pe care cu greu le pot imagina. Efectul va fi pornirea tiparniței de bani proprii în încercarea de a asigura un nivel de trai ridicat, comparabil cu perioada în care funcționa moneda euro. Izolarea economică va accentua sărăcia, pentru că țara nu dispune de elemente de economie, de avantaje notabile în raport cu alte state
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de acoperiș și ajungând până la deprinderi, până la confecționarea de săgeți cu pene, până la dialect sau grupul de dialecte, până la preferințele gastronomice, până la o anumită tehnologie, o structură de credințe, un mod de a face dragoste și până la busolă, hârtie sau tiparniță. Civilizația este modul în care aceste lucruri sunt grupate, frecvența cu care revin aceste particularități, ubicuitatea lor într-o anumită zonă, o anumită formă de permanență temporală". Apud Niall Ferguson, Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 18
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
timpului în ,,Viața românească”, ,,Viața literară și artistică”, ,,Convorbiri critice”, ,,Pagini libere”, ,,Rampa”, „Flacăra”, ,,Conservatorul Brăilei”, ,,Curierul”, ,,Vieața nouă”, ,,Noua revistă română”, ,,Tânărul evreu”, ,,Țara nouă”, ,,Flacăra”, ,,Junimea Moldovei”, ,,Ecoul”, ,,Cugetul liber”, ,,Gândirea”, ,,Luptătorul”, ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Lumea ilustrată”, ,,Tiparnița literară”, ,,Epoca”, ,,Șantier” ș.a. Traduce versuri de Edwin Markham și Charles Baudelaire. Maghernița veche și alte versuri din anii tineri, întâiul lui volum, fructifică amintirea copilăriei, cu ambianța atelierului de fierărie, în care o muzică ,,infernală”, împletită cu efortul, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]