290 matches
-
erau cel puțin tot atât de mari ca și în cazul falsificării monedelor metalice. Bancnota este o formă de existență a monedei cu o puternică încărcătură politică. Bancnota are avantajul flexibilității sale uriașe, dar are dezavantajul că puterea politică poate abuza de tiparnița cu bani. Din această cauză, economiștii austrieci nu vor considera niciodată bancnota ca fiind o formă de existență a banilor, ci un "substitut monetar"662. În contradicție cu tendința reală de impunere a bancnotei, ,,austriecii" consideră aurul ca fiind singura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economisirea, respectul față de muncă nu mai sunt credibile și cu greu mai pot fi impuse. Jörg Guido Hülsmann, în opera sa "Băncile nu pot crea monedă"1068, arată: "Aceasta (moneda din hârtie n.n.) poate fi produsă în cantități nelimitate cu ajutorul tiparniței. Această inflație monetară creează o situație de hazard moral pentru potențialii beneficiari și distruge economia prin avânturi și prăbușiri". O altă condiție pentru reușita programelor antiinflaționiste este legată de fundamentarea lor de către cele două instituții ale statului-guvern și bancă centrală
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și Romulus Dianu, „Viața minunată a lui Anton Pann”, „Ultima oră”, 1929, 127; Mircea Damian, „Viața minunată a lui Anton Pann”, „Bilete de papagal”, 1929, 459; T. Arghezi, Al. V. Bratu, [Romulus Dianu], „Cronicarul”, 1930, 3; Camil Baltazar, Romulus Dianu, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Lucian Boz, Romulus Dianu, „Adorata”, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Const. D. Ionescu, Două romane autobiografice, G, 1930, 8-9; Șerban Cioculescu, Romulus Dianu, „Adorata”, ADV, 1932, 14 929; Cezar Petrescu, Romulus Dianu, „Nopți la Ada-Kaleh”, CRE , 1932, 1428
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
Ultima oră”, 1929, 127; Mircea Damian, „Viața minunată a lui Anton Pann”, „Bilete de papagal”, 1929, 459; T. Arghezi, Al. V. Bratu, [Romulus Dianu], „Cronicarul”, 1930, 3; Camil Baltazar, Romulus Dianu, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Lucian Boz, Romulus Dianu, „Adorata”, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Const. D. Ionescu, Două romane autobiografice, G, 1930, 8-9; Șerban Cioculescu, Romulus Dianu, „Adorata”, ADV, 1932, 14 929; Cezar Petrescu, Romulus Dianu, „Nopți la Ada-Kaleh”, CRE , 1932, 1428; Cezar Petrescu, Romulus Dianu, „Târgul de fete”, CRE, 1933
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
1926 de George Enescu cu o mențiune onorifică pentru Cvartetul de coarde nr.1. În 1926, absolvind Facultatea de Drept, intră în diplomație și este trimis la Berna, Oslo și Stockholm. Debutează în octombrie 1928 cu proza Match nul, în „Tiparnița literară”, apoi publică versuri și proză în revistele românești de avangardă. Primul volum îi apare în 1934: Apunake și alte fenomene; „autor devorat de personajul său” (Monica Lovinescu), Apunake devine pseudonimul lui C. O nouă ediție din Apunake... iese în
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
cu revista condusă de Nichifor Crainic; obiectul polemicii va fi poezia lui Blaga, față de care el își exprima o admirație entuziastă și era indignat de ceea ce i se părea a fi o insuficientă înțelegere din partea „Gândirii”. De asemenea, în 1928-1929, „Tiparnița literară” (ai cărei codirectori erau C., pe atunci în vârstă de douăzeci și trei de ani, și Camil Baltazar) își va defini o atitudine clară față de tradiționalism și îndeosebi față de excesele recent constituitului grup al „Crinului alb”, reprobând „înșiruirea de
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
în timpul vieții (broșura Odaia ambulantă a apărut la puțin timp după dispariția lui, iar din proiectatul roman Din amintirile unui derbedeu s-au păstrat doar câteva fragmente), C. a publicat în „Universul literar”, „Viața literară”, „Capricorn”, „Gândirea”, „Vitrina literară” și „Tiparnița literară”. Proza lui C. se reține nu prin anecdotică, ci prin atmosferă. Stilul, marcat de dificultăți de exprimare sau de erori gramaticale, este într-o mică măsură apt să contureze o mișcare epică. Narațiunile apar descompuse în scene, în fotograme
CORNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286419_a_287748]
-
cele din urmă prin audiovizual de Universitate și de sferele literaților, astfel încît viața politică este eliberată de sub tutela aparatelor și aleșilor. Invectivele profesorilor împotriva micului ecran (1960-1980) sînt ecourile strigătelor din gură de șarpe ale călugărilor copiști (1480-1510) împotriva tiparniței? Și într-un caz, și în celălalt, profesioniștii refuză disponibilizarea prin expropriere și scoaterea la licitație a secretului corporației. Un mediu închis izbucnește, o concurență "neloială" se produce, amatorii se umflă în pene fără să știe. "Miracolul grec" al alfabetului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Frollo, arhidiaconul catedralei, pronunță, răsfoind un Pierre Lombard nou-nouț, editat la Nürnberg, și contemplînd catedrala, o propoziție enigmatică: "Cartea va ucide edificiul." Urmează o celebră meditație profetică, anacronică (căci știm că toți acei Frollo reali au suspinat de bucurie văzînd tiparnițele) și nebunesc de înțeleaptă. Imaginați-vă un romancier creionînd un arhidiacon comunist în mai 1968: "Secretarul de partid privi pentru cîtva timp în tăcere monumentala casă de sticlă, apoi întinse suspinînd mîna stîngă spre televizorul care trona pe masă și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la început, uimitoare. Compactul volum de Poezii al Ilenei Mălăncioiu ne pune în fața unei opere, de pe acum vastă și indiscutabil de prima mărime. AVEM UN HÖLDERLIN! Întâlnirea cu un tânăr poet încă neștiut de lume, al cărui nume nu umple tiparnițele și văzduhul, dar ale cărui versuri vor rămâne asemenea marilor zidiri, întâlnirea cu un tânăr poet de acest nu neașteptat nici nefiresc, dar nu mai puțin uimitor soi, e o întâmplare unică, exaltantă, irepetabilă. Sunt, fără merit, unul dintre cei
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I. D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu, Râmnic), cu meșterii tipografi, manuscrisele și cărțile ieșite din tiparnițele vâlcene, Antim Ivireanul, episcopul Damaschin, Chesarie de Râmnic, Grigore și Naum Râmniceanu fiind nume care au dat strălucire „școlii de la Râmnic”. Cercetarea depășește cadrul local, interesând pe specialiști prin informația oferită, dar și marele public prin pasiunea cu care se
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
timpului în ,,Viața românească”, ,,Viața literară și artistică”, ,,Convorbiri critice”, ,,Pagini libere”, ,,Rampa”, „Flacăra”, ,,Conservatorul Brăilei”, ,,Curierul”, ,,Vieața nouă”, ,,Noua revistă română”, ,,Tânărul evreu”, ,,Țara nouă”, ,,Flacăra”, ,,Junimea Moldovei”, ,,Ecoul”, ,,Cugetul liber”, ,,Gândirea”, ,,Luptătorul”, ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Lumea ilustrată”, ,,Tiparnița literară”, ,,Epoca”, ,,Șantier” ș.a. Traduce versuri de Edwin Markham și Charles Baudelaire. Maghernița veche și alte versuri din anii tineri, întâiul lui volum, fructifică amintirea copilăriei, cu ambianța atelierului de fierărie, în care o muzică ,,infernală”, împletită cu efortul, dar
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
pentru ca apoi să se atașeze de gruparea condusă de Camil Petrescu, care îi publică, în 1927 și 1928, poezii, traduceri și note critice în „Universul literar”. Anterior, iscălise câteva articole în ziarul „Dreptatea”. Mai colaborează la „Sinteza”, „Vitrina literară”, „Contimporanul”, „Tiparnița literară”, „Radical”, „Excelsior”, „Cuvântul”, „Clopotul”, „România literară” (la care e, timp de un an, cronicar literar), „Azi”, „Reporter”, „Herald”, „Progresul social”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Studio”, „Lumea românească”, „Viața românească”, „Universul literar”, „Pământul românesc”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
Societății de Științe Filologice”. În 1968 își ia doctoratul în filologie cu teza Sămănătorismul (Geneză, ideologie, reprezentanți). Colaborează, în afara publicațiilor pe care le conduce, la „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „România literară”, „Tribuna învățământului” ș.a. Debutează cu volumul De la tiparnița lui Macarie la Combinatul Poligrafic (1959), un scurt istoric al tipografiilor din România. După o serie de studii dedicate clasicilor literaturii române, figurilor reprezentative ale culturii naționale și curentelor importante de idei, H. începe să cerceteze, aproape în exclusivitate, istoria
HANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
scena literară a multor scriitori. Întrucâtva înrudite ca sferă de preocupări cu istoricul presei române sunt și lucrările Societăți și asociații în știința românească (1981) și Centenarul concursurilor școlare. De la „Tinerimea Română” la Concursul „M. Eminescu”. 1885-1985 (1985). SCRIERI: De la tiparnița lui Macarie la Combinatul Poligrafic, București, 1959; Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste. 1789-1948, I-II, introd. D. Micu, București, 1968; Reviste și curente în evoluția literaturii române, București, 1978; Societăți și asociații în știința românească, București, 1981
HANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
în colaborare cu Alice Gabrielescu); Dimităr Ianakiev, Experiența nu a reușit, București, 1964; Elin Pelin, Broscuța nemulțumită, București, 1972; Nevena Stefanova, Mulajul de ghips, București, 1980. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 288-289, IV, 248; Camil Baltazar, „Poeme în aer liber”, „Tiparnița literară”, 1929, 6-7; P.C. [Petru Comarnescu], „Poeme în aer liber”, „Ultima oră”, 1929, 100; Virgil Ierunca, „Manifestație”, RMB, 1945, 379; Mihu Dragomir, „Manifestație”, „Înainte”, 1945, 332; Iosifescu, Drumuri, 93-96; Philippide, Considerații, I, 275-283; Piru, Panorama, 69; Eugen Luca, Ștefan Roll
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
pe care Ioan Zoba din Vințu de Jos, „notarăș - adică secretar - al soborului mare”, le publica (mulțumindu-i craiului Mihail Apafi, instituitor în Ardeal al unui timp al prosperității și excelenței și închinându-i „pârga dintâi a tipografiei”) la Sas-Sebeș (tiparnița fiind, probabil, cea confiscată de la mitropolitul Sava Brancovici la scoaterea sa silnică din scaun) în 1683, sub titlul Sicriul de aur, alcătuiesc un discurs eminamente livresc. A fost un cărturar harnic acest preot calvin (înnobilat, împreună cu fratele său Oprea, la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, pregătindu-și doctoratul la Paris (1930-1931). Debutează cu versuri în 1926, la revista „Lumea” (Iași), sub pseudonimul Eraclie Pralea, apoi își începe colaborarea de lungă durată la „Cuvântul”, fiind și redactor al acestui ziar (1927-1934). Concomitent, va colabora la „Tiparnița literară”, „Vitrina literară”, „Vremea”, „Contimporanul”. Semnează și cu pseudonimul de sursă gidiană Amyntas. Înapoiat de la Paris, participă, în 1932, la organizarea grupării Forum (cu Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu ș.a.), înlocuită curând de gruparea Criterion, precum și la întemeierea revistei
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
a născut lupta împotriva nefastei democrații și a corolarului ei, sălbatica demagogie, și exponenți ai unor sentimente care au cuprins de la o vreme, ca o volbură, sufletul românului, noi nu vrem altceva decât să dăm unei limbi sătule de bătrâne tiparnițe o altă tiparniță nouă”. În genere, editorialele sunt semnate de director. Rubrici mai importante: „Un tăciune și-un cărbune”, „Una caldă și-una rece”, „Acum o sută de ani”, alături de cele de cronică literară, cinematografică, plastică, teatrală. O bună perioadă
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
împotriva nefastei democrații și a corolarului ei, sălbatica demagogie, și exponenți ai unor sentimente care au cuprins de la o vreme, ca o volbură, sufletul românului, noi nu vrem altceva decât să dăm unei limbi sătule de bătrâne tiparnițe o altă tiparniță nouă”. În genere, editorialele sunt semnate de director. Rubrici mai importante: „Un tăciune și-un cărbune”, „Una caldă și-una rece”, „Acum o sută de ani”, alături de cele de cronică literară, cinematografică, plastică, teatrală. O bună perioadă ultima pagină conține
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
cronică muzicală, teatrală și cinematografică la diverse periodice, între care ,,Facla”, ,,Rampa” și ,,Zorile”, unde va fi redactorul rubricilor artistice și culturale. Versuri, proză și reportaje îi apar în ,,Universul literar”, unde va debuta cu o poezie în aprilie 1928, ,,Tiparnița literară”, ,,Săptămâna literară, plastică, teatrală”, ,,Vremea”, ,,Meridian”, ,,Floarea de foc”, „Adam”, ,,Azi”, ,,Cuvântul”, ,,Contimporanul”, „Litere”, „Premergătorul”, „Stilet” și „Curierul” (Brăila), „Start”, ,,Omul liber” ș.a. Cronici, recenzii, note critice publică în ,,Bilete de papagal”, ,,Viața literară”, ,,Clopotul”, iar după 1944 în
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
care va fi și secretar la Universitate. Debutează cu versuri la „România nouă”, în 1921, își continuă activitatea de poet și gazetar la „Farul” (Constanța, 1922). Primul volum de versuri, Comornic, îi apare în 1925. Colaborează la „Gândirea”, „Lumea”, „Sinteza”, „Tiparnița literară”, „Convorbiri literare”, „Contimporanul”, „Cuvântul” ș.a., iar mai târziu scoate revista „Floarea de foc” (1932-1933, 1936) și este directorul ziarului „Credința” (1933-1937). Cu o psihologie febrilă, cu un temperament inflamabil, sceptic în privința capacității filosofiei și științei de a formula adevăruri
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
analize pertinente, chiar execuții fără menajamente la adresa unor confrați și a opiniilor pe care le emit, uneori completate la „Cronica literară”, unde se inventariază polemic sumarele la zi ale unor publicații ca „Adevărul literar și artistic”, „Kalende”, „Săptămâna literară”, „Gândirea”, „Tiparnița literară”, „Contimporanul” sau se ia poziție față de câteva „foi dubioase”, adevărate instrumente de pervertire a simțului critic, a ierarhiei valorilor, calificate ca „reviste-pistol”. Informații culese dintr-un spectru mai larg - cărți în pregătire sau recent apărute, știri din teatru, conferințe
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
este chemat ca asistent la Catedra lui Gusti. Conduce seminarii unde se analizează metodele de cercetare monografică și teoria monografiei sociologice, ține conferințe despre teoria ortodoxă a culturii sau, din nou, despre libertate și autoritate în viața spirituală, răspunde, în „Tiparnița literară” (noiembrie), la ancheta despre „noua spiritualitate” (subiect preocupant pentru generația ce se ridică), vorbește despre Léon Bloy, participă la o campanie de presă pornită de Nae Ionescu în „Cuvântul” împotriva Sinodului, este, pe scurt, prezent în mai toate acțiunile
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Dramele Parisului, Iași, 1970; I. L. Caragiale, Abou-Hassan, București, 1971. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Primul romancier” român, „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»”, 1927, 3; Iorgu Stoian, „Aspecte literare”, „Ideea pedagogică, literară, socială”, 1928, 9-12; C.B. [Camil Baltazar], Sevastos et Co., „Tiparnița literară”, 1929, 8-10; Nichifor Crainic, „Puncte de vedere”, G, 1930, 6-7; Pompiliu Constantinescu, „Puncte de vedere”, VRA, 1930, 115; F. Aderca, Hai să polemizăm, VRA, 1931, 218; Ion Radu Tomoiagă, Divagații în marginea „Mioriței”, RFR, 1937, 7; Biberi, Études, 140-141
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]