280 matches
-
variate, menționate în tabelul următor: Tabelul indică preponderența ceramicii lucrată la roată (65-70%), pentru zona bazinului, dar și pentru restul teritoriului Moldovei. Dacă ceramica la roată este reprezentată îndeosebi de vasele-borcan (oale), pentru cea modelată la mână se adaugă și tipsiile (nouă exemplare). Etapa preliminară a culturii Dridu se diferențiază de perioada secolelor VI-VII prin abundența obiectelor, executate din materiale diverse (pl. XXXVI-XXXVIII), precum străpungătoare din os (20), fusaiole (16), cuțite (10), cute (9), vârfuri de săgeți (8), catarame (6
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
podoabă sau anumite unelte, din afara celor menționate. Totalul pieselor poate fi împărțit pe categorii de obiecte și materiale componente: ceramica, lucrată atât la mână cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de aproximativ 1300-1500 de vase-borcan și de tipsii fragmentare (ultimele în număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
referă la vasele modelate la mână, cu buza mult răsfrântă la exterior și strânsă, cu umerii foarte aplatizați. Fundul este îngust și mai mic decât gura, ultima fiind largă și decorată cu alveole (pl. LI/1, 5-7), ornament specific și tipsiilor (pl. LI/2-4). Recipientele acestei variante sunt lucrate din pasta categoriei a doua. Tipul IV: Oală-borcan, de mărime mijlocie, cu gura largă, buza înaltă și arcuită în afară. Gâtul este scurt sau lipsește, umerii sunt aplatizați, corpul bombat, iar fundul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pisate în compoziție, inestetică. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Uneori, fragmente de vase borcan s-au găsit amestecate cu cele specifice tipsiilor, ce aveau fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), rareori ornamentată cu alveole (Dănești). Decorul alveolat, caracteristic spațiului geto-dacic, s-a perpetuat în timp, fapt ce denotă cu certitudine apartenența etnică locală a vaselor respective. În câteva stațiuni s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fost împărțite după cum urmează: a) ceramica, modelată atât la mână cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de circa 1.800-2.000 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, doar 20-25% au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b) unelte de os și metal: străpungătoare os (36), cuțite (11), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), și câte un exemplar de cui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VII, ca ulterior să-și piardă din calitate și cantitate, ajungând pe plan secund, principală devenind în intervalul veacurilor VIII-XI (îndeosebi în ultima parte, secolele X-XI) ceramica executată la roată. Tipurile ceramice sunt variate, însă cele mai multe sunt vasele borcan și tipsiile, modelate cu mâna și vasele borcan (oalele), lucrate la roată, descoperite pe întreg intervalul veacurilor VI-XI. În cazul culturii Costișa - Botoșana - Hansca prioritară era ceramica făcută cu mâna, la care se observă o evoluție. Primele, datând din secolele V-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu cioburi pisate în compoziție, neaspectuoasă. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), decorată uneori cu alveole (Dănești). Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul într-o varietate impresionantă de motive: linii lustruite, incizate vălurit, circulare, așezate orizontal. Ca zonă de dispunere a ornamentării, se observă preferința
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la mână și la roată, care reflectă fluctuațiile celor două categorii ceramice, de la o etapă la alta: pentru secolele V/VI-VII, în cele opt așezări, s-a găsit ceramică modelată cu mână (îndeosebi vase-borcan și șase exemplare fragmentare de tipsii prezente doar în trei situri) și doar cinci stațiuni conțineau ceramică lucrată la roată. pentru secolele VIII-IX, în toate cele șase situri s-a identificat ceramică la mână (patru așezări având fragmente de la nouă tipsii) și la roata înceată (o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și șase exemplare fragmentare de tipsii prezente doar în trei situri) și doar cinci stațiuni conțineau ceramică lucrată la roată. pentru secolele VIII-IX, în toate cele șase situri s-a identificat ceramică la mână (patru așezări având fragmente de la nouă tipsii) și la roata înceată (o așezare cu ceramică de lux); deși reprezentate ambele categorii ceramice, ceramica lucrată la roată o devansează cantitativ pe cea modelată cu mâna. pentru secolele X-XI, în toate cele 12 așezări s-a descoperit ceramică făcută
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cea modelată cu mâna. pentru secolele X-XI, în toate cele 12 așezări s-a descoperit ceramică făcută la roata rapidă (cinci situri conțineau ceramică de lux) și numai în trei stațiuni ceramică la mână; comparativ cu etapele precedente, scade numărul tipsiile (doar trei exemplare fragmentare la Dănești), însă crește numărul stațiunilor cu ceramică de lux, de la una la cinci și se generalizează ceramica la roată, în defavoarea celei modelată cu mâna, care aproape dispare. Într-un sit s-au găsit fragmente de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Teodor 1997c, p. 66. d) La Velniță: în marginea nordică a satului, într-o vale, s-au descoperit fragmente de vase-borcan (secolele V-VI) modelate la mână ori la roată, unele cu buzele alveolate (secolele VI-VII), dar și de tipsii, care sunt decorate pe fund cu brăduți. Totodată, s-au găsit și fragmente de vase, cu aspect grosier, făcute la mână (secolele VIII-IX), precum și din pastă fină, cenușie (secolele VIII-IX și X-XI). Din această așezare, cu straturi succesive, provin și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județul Vaslui a) Lutărie (Cimitirul evreiesc): pe terasa stângă a Râului Bârlad, lângă cimitirul evreiesc, în preajma lutăriei din marginea sud-estică a orașului s-a descoperit o stațiune cu straturi de cultură succesive. Complexele de locuire includeau materiale diverse, precum vase-borcan, tipsii, modelate îndeosebi la mână, din pastă grosieră, caracteristice secolelor V-VII, dar și ceramică la roată, din pastă fină, cenușie, uneori decorată cu linii vălurite, din veacurile VIII-IX și X-XI. De asemenea, se adaugă obiecte din lut (fusaiole), piatră (cute
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
confirmat prezența unei locuințe rectangulare, prevăzută cu o vatră din pietre. Inventarul locuinței conținea un vas întreg și numeroase fragmente de recipiente făcute la roată, ornamentate cu linii vălurite și orizontale. De asemenea, s-au găsit fragmente de vase-borcan și tipsii modelate cu mâna. Ceramica era însoțită de alte obiecte din os (împungătoare), piatră (râșnițe circulare, cute), lut (fusaiole) și metal (o verigă din fier, un inel ș.a.). Prin analogii, întreg materialul s-a datat în secolele VIII-IX. Cercetare M. Florescu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și trei locuințe cu material specific culturii Dridu (secolele X-XI). Cercetare Gh. Coman, I. Bauman, 1976; sondaj, 1977, I. Bauman și C. Buzdugan. Întreg materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (pandantiv de harnașament - nr. inv. 1668; tipsie - nr. inv. 3950). Bibliografie: Coman 1980c, p. 221, nota 9, 354 (fig. 144/5) - piesa de harnașament a fost datată greșit în secolele X-XI; Teodor 1997c, p. 134. 98. Rădăcinești (comuna Corbița), județul Vrancea a) Biserică: între Biserica veche și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente de vase modelate cu mâna și la roată caracteristice secolelor VII-VIII. Ulterior, s-a întreprins un sondaj, între 1986-1987, care a dezvăluit existența unei așezări, prin prezența a patru locuințe adâncite (parțial distruse), cu ceramică (fragmente de la vase-borcan și tipsii) și alte obiecte din lut (fusaiole) și piatră (cute). Cercetare S. Ștefănescu, 1984-1985; sondaj D. Gh. Teodor, R. Maxim-Alaiba, 1986-1987. Materialul inedit se află o parte în colecția personală S. Ștefănescu, iar restul la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fețele de masă (2-4) abundă într-o descriere plină de detalii asupra calității, cantității sau utilității fiecărui obiect. Duzina de linguri apare întotdeauna alături de cea de cuțite, ambele din argint, de cele șase talere de cositor și de cele șase tipsii de aramă cu capace sau fără, de căldări mari și mici, de pirostrii și sfeșnice de aramă sau argint. Nelipsite sunt ceștile de cafea, mașina de măcinat cafea, farfuriuța și lingurița din argint folosite numai pentru servitul dulceții, ligheanul și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dramuri, din batiste nu a primit decât patru, pentru argintăria mesei a trebuit să insiste și până la urmă i s-au dat 110 taleri și patru parale, să-și cumpere singur, în locul ligheanului și al ibricului „mi-au dat 6 tipsii de aramă și le am făcut lighean și ibric“, din șase iepe una i se pare prea tânără, cei doi bivoli de jug sunt de fapt tauri. Scurte notițe de acest gen se re găsesc pe parcursul întregului manuscris, iar neînțelegerile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Jilava s-a gândit la martirii legionari, la mamele acelor martiri, la copiii și soțiile acelor martiri. În noaptea sechestrării și aducerii lui la mormântul legionarilor ștrangulați, Iorga s-a simțit ca Irod în fața capului sfântului Ioan Botezătorul adus pe tipsie de fiica Irodiadei. Pentru a scăpa de acest moment, savantul i-a determinat pe sechestratorii lui să-l ucidă. Dar, cei 312 martiri legionari sunt un număr mic față de zecile de mii care au fost uciși pe timpul guvernării lui Antonescu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cazane de fiert și de obținut sau distilat țuica(figura nr. 22), cazane de fiert săpunul (figura nr. 26), găleți de apă etc. și de ritual religios (criștelnițe pentru botez); - vase mici sau medii de uz gospodăresc: tăvi, tigăi, căni, tipsii, talere, oale, ibrice(figura nr. 24), ceaune și de cult: pocalul bisericesc, căldărușa de Bobotează. Toate aceste vase au rol dublu, funcțional și decorativ. În special vasele rituale au decor complex, atât prin tehnică cât și prin valoare simbolică și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
este o figură de stil a ambiguității prin care se atenuează o expresie dură, substituită cu o alta, mai puțin directă: De la adormirea bătrânului ȘtefanVoievod, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci și doi de ani. (M. Sadoveanu); Era calul din poveste, înainte de a mânca tipsia cu jar. Numai pielea și ciolanele. (M. Sadoveanu) Antifraza, figură de stil cu caracter ironic, constă în utilizarea unui cuvânt, a unei lo cuțiuni sau sintagme, cu un sens opus celui denotativ: Răsplata prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la cel al poveștii. "Amenințând" că va spune o poveste "mai strașnică", menține atenția trează și-i provoacă pe ceilalți la istorisiri. Imaginea comisului Ioniță trimite indirect la calul "vrednic de mirare" care era "calul din poveste, înainte de a mânca tipsia de jar. Numai pielea și ciolanele!" În narațiunea Iapa lui Vodă, comisul se autoprezintă: "eu, de neamul meu, sunt răzăș de la Drăgănești, din ținutul Sucevei". Răzeșul cu mustața tușinată, liderul informal al adunării de la Hanu Ancuței, ar fi putut istorisi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și tîrziu (sec. XVIII); La Meri. în apropierea iazului Buragăi, la cca. 300m. nord-vest de sat, din La Tene-ul II au fost descoperite resturi de vase lucrate din pastă grosieră de culoare cenușie negriciosă și galben roșcată ( în special de tipsii plate fără gardină) precum și un frgment dintrun vas de grafit și cîteva resturi de vase grecești de import. Tot aici și din aceiași perioadă au mai fost descoperite: o fibulă din sîrmă de bronz, fragmente dintr-o brățară tubulară din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de pisică siameză”. Acuarelele dunărene sunt proiecții care și ele au inflexiuni orientale: „Dintr-un fildeș lucrat foarte proaspăt/ stârcul alb ia o gâză în cioc;/ ce subțire-i al smârcului oaspăt/despletindu-și penajul din coc!”; „Pe-o fragedă tipsie de smarald,/ un nufăr aburind în rouă, cald:/ ou despicat prin dur albuș,/până-n polen de gălbenuș.” Un număr important de poezii sunt scrise în călătoriile în jurul lumii, constituindu-se în mărturii transfigurate ale unor întâlniri cu alte civilizații. Exotismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
sumara descriere făcută mai sus, ați recunoscut fără probleme deosebite pe cel care, având mâncărimi la limbă și luându-l gura pe dinainte, a rămas la un moment dat fără partea superioară a trunchiului, aceasta fiind pusă ulterior pe o tipsie și prezentată de o cadână în ritmul unui dans lasciv, provocator și excitant. De aceea, pentru a menține veșnic treaz în memoria urmașilor acest episod tragicomic, în fiecare an evenimentul este comemorat cu mare pietate pe 6 ianuarie, moment în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Unde te trezești? Ai cerut voie? Decât să te faci de râs, mai bine taci! Cine se face de râs? Doar ego-ul are de suferit, căci Spiritul, adică partea cea mai frumoasă din mine, Realul meu, se poate oferi pe tipsie, fără temeri! Tot ce vreau să spun aici este că, dacă ne-am descotorosi de condiționările persoanei fizice, nu ne-am mai teme de noi înșine și nici de ce vorbește lumea. De multe ori mi-a fost frică să mă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]