735 matches
-
vot e la fel cu un bilet de loterie, Ce voiați să spuneți când ați spus cuvântul alb, și din nou, Ce urcior e ăsta, V-ați dus la fântână pentru că vă era sete sau ca să vă întâlniți cu cineva, Toarta urciorului e simbol pentru ce, Când puneți sare în mâncare, vă gândiți că îi puneți speranță, De ce sunteți îmbrăcat cu o cămașă albă, Până la urmă, ce urcior era acela, un urcior real sau un urcior metaforic, Și lutul, ce culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
gravă, serioasă, pătrunsă sau considerați că democrația stârnește râsul, Sau poate credeți că stârnește plânsul, Cum vi se pare, râsul sau plânsul, Vorbiți-mi din nou de urcior, spuneți-mi de ce nu v-ați gândit să-i puneți la loc toarta, există paste de lipit adecvate, Această îndoială înseamnă oare că și dumneavoastră vă lipsește o aripă 1, Care, Vă plac vremurile în care s-a nimerit să trăiți sau ați fi preferat să trăiți în altele, Să ne întoarcem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
contează că este un drept al tău inalienabil dacă ți se spune că acest drept trebuie folosit în doze homeopatice, cu picătura, nu poți veni cu un urcior plin care dă pe afară de voturi albe, de aceea ți-a căzut toarta, ni se părea nouă că era ceva suspect cu toarta aceea, dacă ceea ce putea lua mult întotdeauna a fost satisfăcut cu a lua puțin, asta da, e o modestie demnă de toată lauda, pe tine ceea ce te-a făcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
se spune că acest drept trebuie folosit în doze homeopatice, cu picătura, nu poți veni cu un urcior plin care dă pe afară de voturi albe, de aceea ți-a căzut toarta, ni se părea nouă că era ceva suspect cu toarta aceea, dacă ceea ce putea lua mult întotdeauna a fost satisfăcut cu a lua puțin, asta da, e o modestie demnă de toată lauda, pe tine ceea ce te-a făcut să pierzi a fost ambiția, credeai că aveai să urci până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
că era renumit pentru ceșcuțele lui la care ținea ca la ochii din cap, ne-a și atras atenția să nu care cumva să scăpăm vreuna pe jos, că ne omoară. Pretorian, un oltean dat dracului, leagă o sfoară de toarta ceșcuței și o atârnă de degetul mic, apoi disimulează sfoara, bea cafeaua și când ajunge Moni lângă el, se face că scapă ceașca, asta se duce dracului până aproape de podea, Moni se face galben, se face alb, dă să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
de păsări încarcă adânci poteci, Sclipiri de-argint aruncă pe ale vieții praguri, Pe care le desfaci din palma ta când treci. Cu degetele-nfipte-n miresmele de flori, Aruncă peste ape ce murmură-n vâlcele, De care și-a prins cerul toartele ușor Și unde se-oglindesc clar gândurile mele. Zidește-ți primăvară în al meu trup o poartă, Pe unde să pătrundă parfumul tău mereu, Să renasc din abisuri cu tine, mai voioasă, Feeric curgă-n mine sclipiri de curcubeu. De
PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364531_a_365860]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > • LUMINĂ CU REFLEXII Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 1943 din 26 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Minge de foc aruncată-n miezul zilei topind pendula timpului. Stai aninată de toarta lunii legănată de stele. De sub rimelul greu al genelor mă veghezi să nu mă tem de ce va urma. Îți văd lucirea în globul de cristal cu reflexii. Adio lacrimi cristaline și vârtejuri care mă întorc! Referință Bibliografică: Lumină cu reflexii
• LUMINĂ CU REFLEXII de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362792_a_364121]
-
haină neagră,cu felinarele argintii aprinse.Pe pământ dansează licuricii.... XVIII. • LUMINĂ CU REFLEXII, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 1943 din 26 aprilie 2016. Minge de foc aruncată-n miezul zilei topind pendula timpului. Stai aninată de toarta lunii legănată de stele. De sub rimelul greu al genelor mă veghezi să nu mă tem de ce va urma. Îți văd lucirea în globul de cristal cu reflexii. Adio lacrimi cristaline și vârtejuri care mă întorc! Citește mai mult Minge de
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
genelor mă veghezi să nu mă tem de ce va urma. Îți văd lucirea în globul de cristal cu reflexii. Adio lacrimi cristaline și vârtejuri care mă întorc! Citește mai mult Minge de focaruncată-n miezul zileitopind pendula timpului.Stai aninată de toarta luniilegănată de stele.De sub rimelul greu al genelormă veghezisă nu mă temde ce va urma.Îți văd lucireaîn globul de cristalcu reflexii.Adio lacrimi cristalineși vârtejuri care mă întorc!... Abonare la articolele scrise de cristina mariana bălășoiu
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
glumeț) Și ca să ajungem acolo, iar te transformi în „iapă”!? PRINȚESA:(îi zâmbește cu subînțeles) Te-ai învățat cu călăritul?... (îl sărută scurt pe buze) Vom plana ca doi vulturi pleșuvi peste crestele dantelate ale munților până pe stânca agățată de toarta cerului! Îl prinde de mână și aleargă ușor patru-cinci pași și se transformă în doi vulturi care se ridică peste vârfurile stejarilor și se îndreaptă către munții care se conturează la orizontul îndepărtat. EXT. / PALATUL DIN MUNȚI / ZI Este dimineață
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
-și mai vadă iubita zilnic, eroul liric stănescian, evident, emoționat autumnal, solicită iubitei să-i acopere inima cu ceva, «cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta» (SOrd, I, 131). Evenimente „extraordinare “copleșesc „binomul “îndrăgostiților, surprinși «ca două toarte de amforă» „fixate “pe „trupul ceramic “al orei, angajând și cuvinte-colibri, chiar sublima roire a cuvintelor: Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des. / Eu stăteam la o margine a orei, /tu - la cealaltă, /ca două toarte de amforă. / Numai cuvintele zburau
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
binomul “îndrăgostiților, surprinși «ca două toarte de amforă» „fixate “pe „trupul ceramic “al orei, angajând și cuvinte-colibri, chiar sublima roire a cuvintelor: Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des. / Eu stăteam la o margine a orei, /tu - la cealaltă, /ca două toarte de amforă. / Numai cuvintele zburau între noi, /înainte și înapoi. /Vârtejul lor putea fi aproape zărit, /și deodată, /îmi lăsam un genunchi, /iar cotul mi-l înfigeam în pământ, /numai ca să privesc iarba-nclinată/de căderea vreunui cuvânt, /ca de sub
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
În același tonalitate este descrisă “Cetatea morților”, așezată “peste oasele vechilor locuitori ai Egiptului, la picioarele templelor dedicate lui Horus sau lui Ka, în Kom Ombo sau în Philae, o infinitate de rămășițe de ustensile: / fragmente de marmite, oale, / vase, toarte, capace sau căușe de străchini se întâlnesc răvășind nisipul. Sunt / reziduurile vechilor / așezări de familii cu corturi, abandonate la mijlocul secolului / nouăsprezece, familii care, gătind și dormind sub umbrare legate de coloane, erau / vegheate / de zei”. Cu o astfel de istorie
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
în pat. Și apoi mai trebuia să facă loc și fetei. Dar ce să mai comentăm, eram tineri, veseli și optimiști, așa ca nu ne păsa prea tare de cum vom trage pe dreapta. Ne îmbrăcăm la șapte ace și de toartă cu frumoasele dudui, mergem să cinăm la restaurantul unui hotel din apropiere. Dans, antren, băutură și mâncare bună, stăm acolo până la după miezul nopții, când ne întoarcem la „palatul” noastru. Ne băgăm în pat, înghesuindu-ne cum putem, eu cu
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
Nu hulesc dar mă revoltă Că secunda ce-o rămân Nu-mi dă timp să văd pe boltă Nici cât preț de o secundă C-am trăit și țara-i moartă, Că pădurea mea fecundă E din oală doar o toartă, Că, din jariști, mărăcini Mai cenușăresc icoane, Că românii sunt străini Și străinii-și zic ”Ioane...!” Ce să spun, aș spune multe Dar, mărite Dumnezeu, Cine să mă mai asculte Când la mine-s surd și eu? Când nici să
CÂT O ZA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363073_a_364402]
-
afirmația colegului, fără să-i răspundă. Prefera să profite de oportunitatea ce i s-a oferit de a-i vorbi în particular, fără să-i deranjeze cineva. Întinse mâna pe masă și o așeză peste pumnul colegului său strâns pe toarta ceștii cu cafea. Acestuia prima intenție i-a fost să și-o retragă, însă ridică privirea și-o fixă mirat pe tânără. Așteptă să vadă ce mai urmează după acest prim gest. Era pentru prima dată, nici nu-și mai
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
dar cărora li s-a explicat în timp că sunt niște posibile viitoare somități, deși ei nu stăpânesc cele mai elementare noțiuni de aritmetică și limba română. Purtăm cu mândrie sacoșe de plastic pline de inutilități, până li se rup toartele. Vorbim aiurea, ca-n tramvai, indiferent unde ne aflăm. Dăm sfaturi despre orice lucru pe care nu l-am făcut. Totul cu violență de limbaj și aere de judecători corupți. Cei care înșeală mult și păcălesc, se pretind profesori. În
RADIOGRAFIA ZILEI-NAŢIUNE FĂRĂ RAŢIUNE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368291_a_369620]
-
în lumea mare, Cu o diplomă, măi frate ! (Că dormea la Facultate) Vreo trei fire de verdeață Și-o grămadă de mătreață, Limba o lătra la școală Fiind internațională, O valiză mititică, O boccea, o sacoșică, Agățată-i sta de toartă, Să nu uit, a lui consoartă Într-un mini-jup, parol, De scăpă și de control, Frate, la aeroport, Tocmai bun pentru export ; Cățeluș cu păr buclat, Stând la umbră a visat Covrigei cu mac, cu sare, Peste mări, peste hotare
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
care fugeau arcuite pe sub urechi. De sub basmaua legată la lucru dinspre ceafă spre creștet atârnau alte două cozi zdravene, împletite până dincolo de firele de păr prin terminațiile câte unei panglici roșii. De urechi atârnau lucitori cercei de argint, lungi în toarte, închipuind două frunze crestate pe margini. În jurul gâtului subțirel se orânduia un șirag de pietricele roșii, iar sub el se lăsa un lănțug de argint cu zale jucăușe de forme curioase. Purta o bluză-nflorată de stambă, câmp alb pătat
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
fitomorfe. Aceste flori stilizate sunt dispuse în partea dreaptă, adică în fața figurii, cu tonalități de roșu, iar în partea stângă, cu tonalități de verde. Corpul figurii, așezat central poate fi privit ca un vas antropomorf, iar brațele sunt asemănătoare unor toarte. Vasul, pictat în tonalități de verde cu inflexiuni de negru pare să ne transmită starea ființei umane metamorfozate. Chiar dacă pare un pic mai explicit acest articol, a fost scris cu dorința ca cititorii revistei să pătrundă alături de mine, imaginar, în
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
plajei și nivelarea nisipului după ce turiștii se retrăgeau, deschideau umbrelele și șezlogurile pentru turiștii din aria de plajă a stabilimentului, aveau grijă de bărcile depozitate într-o baracă mare al cărui lacăt îl închideau și deschideau ei, ocupându-se ca toarte ambarcațiunile să fie în stare bună, în fiecare dimineață și la dispoziția turiștilor care doreau să le închirieze. În seri ca aceasta ajutau la servit și la spălat vasele în restaurant, făcând ore suplimentare după terminarea lucrului pe plajă. Salariul
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
dădea posibilitatea realizării unor teme cu sentimente profund omenești. Amforele erau vase cu două mânere pentru vin și untdelemn, mai existau și Hydria - vas pentru apă, Craterul - vas deschis la gură pentru amestecarea vinului cu apa, Lecitul - cu o singură toartă, vas mic pentru păstrarea uleiului. Vasele de aici sunt și cele de început, cu desene negre pe fond roșu și cele mai târzii, cu figuri roșii pe fond negru. Ne dăm seama că dragostea de frumos este una dintre trăsăturile
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
Bolnavul atins de Rusalii era întins pe o pătură în mijlocul curții, pe direcția E-V(capul spre răsărit). Lângă bolnav, se așeza un vas înalt din lut, umplut cu apă neîncepută, scoasă din puț după miezul nopții. La mănușa vasului(toartă) se legau busuioc, pelin și usturoi. În ritualul de vindecare se foloseau și ierburile din traista Mutului. Călușarii formau un cerc magic în jurul bolnavului și dansau, lovindu-i simbolic tălpile cu bâtele, gest care semnifica alungarea bolii. Momentul culminant îl
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
recente, filmatul. Ea era regizor, cameraman și reporter în același timp. Stătea la baza pârtiei, filma și după fiecare coborâre reușită lua interviuri: - Cum a fost ? Ți-a plăcut ? Mai vrei ? În afară de săniuțe aveam cu noi și un lighean cu toarte, din plastic, cumpărat special din Constanța. La început l-am cam disprețuit, dar pe urmă am început să studiez problema. - Monica, nu înțeleg de ce vă răsuciți atâta. Se poate cârmi cu picioarele. Fără alte comentarii, Monica îmi întinde ligheanul. - Arată
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
Baraba fusese prevăzător. Avea chiar acolo în Ierusalim pe cineva de încredere care îi păstra în pivnița casei sale, în cea mai mare taină, un vas de lut în care se aflau monede de aur. O amforă elină cu două torți înalte, conică în partea de jos a vasului, pentru a putea fi înfiptă sau îngropată mai ușor în pământ. Se aflau în acel vas atâta aur încât dacă ar fi reușit să plece cu mica sa avere în altă parte
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]