429 matches
-
d. Grădișteanu spune că - într-o exploziune de dragoste - "bea în sănătatea femeilor române, căci atât valorează un popor cât valorează femeile sale". A esploda pentru atâta lucru dovedește un grad aproape necuviincios de combustibilitate. În orice caz în acest toast ar fi putut - d-sa îndeosebi - să lase cu totul afară numele unei Auguste persoane, care va fi puțin cam... uimită de onoarea ce i-o face d. Grădișteanu. D-sa nu uită nici pe consiliarii tronului - pe bătrânii țării
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Regestae dacă nu din practică, la câtă umilire ajunge o coroană și un popor, care, ca noi, coboară în noroiul desfrâului și al neadevărului. [18 iunie 1883] [""MONITORUL" DE IERI, DUMINECĂ... "] "Monitorul" de ieri, duminecă, publică următorul comunicat, privitor la toastul d-lui Grădișteanu: Ziarele din țară și cele din străinătate se ocupă de oarecari cuvinte pronunțate cu ocaziunea festivităților ce au avut loc la Iași, la inaugurarea statuei lui Ștefan cel Mare. Cuvintele aceste, în parte exagerat, în parte neexact
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ceea ce nu pricepe nimenea e acea fanfaronadă ticăloasă, urmată de scuze și de umiliațiuni cari nu se răsfrâng numai asupra dumnealor, cari nu au ce pierde, ci cad asupra națiunii întregi. De aceea nu este exact ceea ce afirmă comunicatul, că toastul din Iași a fost rostit prin surprindere de cătră o persoană care n-avea nici un "rol oficial la acea solemnitate". D. Grădișteanu e, atât prin prezentul cât și prin trecutul d-sale, espresiunea cea mai pură a regimului actual, a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Kogălniceanu, nu vrea să-i primească fără observarea ad literam al acelui reglement ceremonios, conform, zicem, acelui ceremonial strict de la care nu există abatere posibilă pentru nimenea, oricine ar fi acela, onorabilul d. Grădișteanu a fost însărcinat să poarte un toast în sănătatea Maiestății Sale, Reginei, lucru care n-a putut fi încredințat, după toate regulile etichetei ș' ale bunei cuviințe, decât personajului celui mai important și celui mai respectabil din acea respectabilă adunătură care are onoarea a înconjura pe M.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rămâie cititorului din toate acestea: că. d. Grădișteanu a vorbit ca reprezentant al guvernului; că comunicatul care l-a dezmințit e datorit presiunii Austriei. [21 iunie 1883] ["MÎINE VOM PUBLICA... Mâine vom publica articolul din "Neue freie Presse" privitor la toastul ridicat de d. Petre Grădișteanu. Ne rezervăm a mai vorbi asupra acestui incident caracteristic; deocamdată observăm numai că, prin retractările și scuzele sub forma de comunicate făcute de guvern prin "Monitorul" de ieri, cestiunea pare terminată pe calea diplomatică între
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
disprețuitoarele cuvinte ale "Monitorului". A doua minciună a comunicatului, cumcă cuvintele d-lui Grădișteanu n-au fost nici esagerate nici neesact reproduse, ca martori avem sutele de persoane cari le-au auzit, ca probă scrisă "Monitorul" însuși, care, vorbind despre toastul d-lui Grădișteanu, vorbește de cuvinte bine - simțite, cu aplauze frenetice. În sfârșit, avem chiar mărturia personajului în cestie și scrisoarea care a trimis-o "Romîniei libere". Dar cea ce dă o neasemănată importanță acestui discurs de sfârșit de masă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
importanță acestui discurs de sfârșit de masă este prezența Regelui la banchet. Orcine știe că, atunci când se întîmplă ca un suveran sau un președinte de republică să asiste la o solemnitate de felul acesta, toate discursurile și cele mai neînsemnate toasturi cari au să fie ridicate sunt comunicate guvernului, numărul și textul lor 319 {EminescuOpXIII 320} este hotărât dinainte și nimănui nu-i este permis nici a improviza o cuvântare care n-ar fi fost autorizată dinainte, nici a schimba ceva
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Petre Grădișteanu. Lașitate în acte, obrăznicie în cuvinte: iată deviza guvernului actual, pe care viitorimea i-o va lipi pe frunte. [22 iunie 1883] ["O PROBĂ PENTRU CELE AFIRMATE... O probă pentru cele afirmate în numărul nostru de alaltăieri cu privire la toastul d-lui Grădișteanu și totodată o verificare a aserțiunii că guvernul austriac ia cam peste picior elucubrațiunile acestui buchet de virtuți în descompunere ne dă "Neue freie Presse" prin articolul pe care-l publicăm imediat la vale. Constatăm că foaia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ținut discursul, ba chiar lui i s-a adresat. D. Petre Grădișteanu, care a vorbit cel din urmă la banchet - în favorul căruia însă ora înaintată se poate invoca ca circumstanță atenuantă - a 320 {EminescuOpXIII 321} {EminescuOpXIII 322} ridicat un toast în sănătatea provinciilor surori Bucovina, Banatul și Transilvania, cari ar fi lipsind încă, din nefericire, Coroanei României, dar cari poate nu-i vor lipsi totdauna. Apoi, adresîndu-se către rege, zise: "Frumoasă este coroana voastră, Sire, dar mai lipsesc încă câteva
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lor dacă s-ar convinge de vechiul proverb german: Tăcerea e de aur". Cât despre conversațiunea pe care reprezentantul nostru o va avea în curând cu d. Sturza, am dori ca ea să fie insuflată de spiritul conciliațiunii. Din cauza unui toast spus în stare cheflie Austria se va certa tot atât de puțin cu România precum nu se turbură relațiunile noastre cordiale cu Italia pentru că o seamă de sanguinici nesocotiți răgușesc strigând după Tretin și după Triest. Am reprodus în întregul său articolul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu putem descoperi originea etnopsicologică a impertinenței parveniților ovrei, cunoaștem însă bine istoria română, maghiară și polonă și ne rămășim a nimici punct cu punct toate neadevărurile politico - istorice afirmate de "Pester Lloyd". Deocamdată iată articolul foii oficioase din Pesta: Toastul pe care senatorul Grădișteanu l-a ținut la banchetul festiv din Iași merită o atențiune oarecare nu numai prin cuprins, ci și prin corelațiunea împrejurărilor în cari s-a rostit, daca nu de altceva măcar pentru a arăta printr-un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că graiul cel neîngrădit al senatorului șovinist n-a făcut alt decât a spune-n gura mare ceea ce mișca inima celor de față. Între cei de față se afla însă și regele Carol al României. Prezența lui devine, în fața acestui toast, de-o semnificațiune caracteristică prin împrejurarea că dânsul a ciocnit grațiozamente cu oratorul, i-a strâns zâmbind mâna și abia după aceea a părăsit sala. Discursul senatorului constituie însă o provocare directă la adresa Austro-Ungariei. D. Grădișteanu a îndrăznit a ridica
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o semnificațiune caracteristică prin împrejurarea că dânsul a ciocnit grațiozamente cu oratorul, i-a strâns zâmbind mâna și abia după aceea a părăsit sala. Discursul senatorului constituie însă o provocare directă la adresa Austro-Ungariei. D. Grădișteanu a îndrăznit a ridica un toast. "Pentru provinciile surori ale regatului nostru (romîn) și anume pentru Bucovina, Transilvania și Banat, cari, din nenorocire, lipsesc încă dintre odoarele Coroanei noastre (romîne), dar care nu vor lipsi poate pentru totdauna". Apoi se adresează direct către Rege și zice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Țara Românească și Moldova). Secțiunea istorică a Academiei Maghiare de Știință precum și Societatea Istoriografică ar afla multe probleme interesante, politicește chiar însemnate, a căror soluțiune abia s-a 'ncercat pîn' acum în mică parte. Dar să ne întoarcem la faimosul toast al d-lui Grădișteanu. Am zis mai sus că nu vedem în el emanațiunea unei "colosale lipse de tact", nu vederile individuale ale unui politician cu mintea pe dos sau palavrele unei inspirațiuni de șampanie. Noi vedem în acest toast
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toast al d-lui Grădișteanu. Am zis mai sus că nu vedem în el emanațiunea unei "colosale lipse de tact", nu vederile individuale ale unui politician cu mintea pe dos sau palavrele unei inspirațiuni de șampanie. Noi vedem în acest toast și-n purtarea Regelui confirmarea unui program politic care de mult nu mai este un secret pentru noi. Acest program se predică pe față în școli, se predică în întruniri și în Camera Deputaților, se proclamă zi cu zi în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
consecințele lor. Când merge să bea ceva cu ea, Într-o seară, Îi notează băutura preferată pentru a o comanda ostentativ În aceeași „a doua zi”. Și după ce face greșeala - deloc fatală În această unitate spațio-temporală - de a Închina un toast În cinstea cârtiței Phil și de a o face foc și pară pe iubita sa care Îi declară sec că nu bea decât pentru pace În lume, Își Îmbunătățește perfomanța „În ziua următoare”, propunându-i el Însuși toastul pacifist potrivit
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Închina un toast În cinstea cârtiței Phil și de a o face foc și pară pe iubita sa care Îi declară sec că nu bea decât pentru pace În lume, Își Îmbunătățește perfomanța „În ziua următoare”, propunându-i el Însuși toastul pacifist potrivit. Scena care ne interesează aici, cea cu privire la rolul cărților necitite În declanșarea unei relații amoroase, se petrece tocmai În contextul perfecționării cotidiene. După numeroase zile de repetiții, Phil reușește să Închege cu Rita o conversație care o face
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
interioare, adică lumea lor secretă, atât de cu neputință de comparat sunt fragmentele imaginilor și ale discursului. În cazul Încetinelii cu care trăiește Phil, limbajul nu mai este un flux neîntrerupt și fără Întoarcere, și devine posibil, ca În scena toastului pentru cârtiță, să te oprești asupra fiecărei fraze ca să-i prinzi sensul și valoarea, legând-o de biografia și de viața sufletească a celuilalt. Numai această oprire artificială a timpului ar da șansa apropierii de aceste texte imuabile, dinlăuntrul nostru
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ST, 1984, 11; Ghițulescu, O panoramă, 201-208; Ungureanu, Proza rom., I, 437-451; Rotaru, O ist., III, 874-881; Cosma, Romanul, I, 289-290; Dorina Grăsoiu, Proza lui Vasile Rebreanu, TR, 1982, 4; Miron Scorobete, Vasile Rebreanu 60, TR, 1994, 48; Negoiță Irimie, Toast la „Casa” scriitorului, TR, 1994, 48; Constantin Cubleșan, Vasile Rebreanu, ST, 1994, 10-11; Petraș, Lit. rom., 98-102; Lovinescu, Unde scurte, V, 111-115; Ghițulescu, Istoria, 357-361; Dicț. scriit. rom., IV, 61-63. D.Gr.
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
Memoriile unei părechi de foarfici dezvăluie resurse satirice. Poliglot (cunoștea franceza, italiana, engleza, germana, turca, greaca modernă și latina), N. a tradus din Byron, Schiller, poate și din André Chénier. În decursul activității lui a rostit multe discursuri, remarcabil fiind toastul ținut la Paris (în decembrie 1848), cu prilejul comemorării lui Ștefan cel Mare. Epistolele, cu pecete oficială (adresate lui Al. I. Cuza) sau destinate unor prieteni (V. Alecsandri, I. Ghica) și unor membri ai familiei, constituie partea atașantă a scrisului
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
cuprinzător, Adevărul despre himere atestă cota estetică a creației lui O., acuratețea scrisului său, proeminentă cu deosebire la nivelul simbolurilor, puritatea construcției. Majoritatea nuvelelor și povestirilor din acest volum sunt proiecții simbolice: obsesii, fantasme, neliniști, himere ale lumilor interioare. Un toast pentru Proteu figurează „o falie în timp”, o stare de somnie a conștiinței („Femeia îl privi mirată, apoi pricepu că el vorbea de dincolo de luciditate, aproape scufundat în somn”), care egalizează timpurile și reperele convenționale. O lume invizibilă își trimite
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
Anamorfoză și poetică, Timișoara, 1988; Modalități lirice interbelice, I, Timișoara, 1995; Telecordii și ludisme, Timișoara, 1998; Lecturi (ne)canonice, Timișoara, 1999. Ediții: Mihail Sebastian, Orașul cu salcâmi, pref. edit., București, 1969; Octavian Goga, Poezii, postfața edit., Timișoara, 1984; Gh. Brăescu, Toasturi cazone, Timișoara, 1985; Ion Minulescu, Versuri, postfața edit., Timișoara, 1985. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Opera lui Ion Vinea”, RL, 1972, 40; M. Nițescu, „Opera lui Ion Vinea”, VR, 1972, 12; Vasile Popovici, „Structuri literare”, O, 1981, 26; Dicț. scriit. rom
MIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288164_a_289493]
-
la 7 februarie 1932, în cadrul balului reuniunii la Oradea, pe care l-a patronat distinsul oaspete. La masa ce s-a servit au participat peste două sute de persoane, tot ce a avut Oradea mai select. S-au rostit mai multe toasturi, la care a răspuns sărbătoritul spunând între altele că „opera d-sale nu este un merit personal, ci ea se datorește unei voințe mai înalte, care totdeauna i-a poruncit ce să lucreze și cum să lucreze; era porunca neamului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
scrisă de A. Toma, M. Beniuc, Violeta Zamfirescu, Tiberiu Utan, Ion Brad, Nicolae Labiș, Paul Anghel (în Contemporanul nr.31-32), Aurel Rău, A. Gurghianu, V. Felea (în Almanahul literar, Cluj, nr.6-7) și alții. Mihai Beniuc scrie, de pildă, acest Toast în cinstea tinerilor de la Festival: Veniți de peste nouă mări, De peste nouă țări veniți! Veniți și fiți primiți cu-mbrățișări. Cu cântece veți fi primiți. Noi înșine vă dăm bucate, Căci n-avem slugi și slujitori. Dar iată și așa se
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-i placă», «tot ceea ce-ți face traiul mai frumos», e o proclamație a bucuriilor omului, a luminozității sentimentelor în salutarea specifică a omului orânduirii noastre, a fenomenelor de viață celor mai ingenue și mai pure. De curând, închinând un «toast în cinstea tinerilor de la Festival» poetul reia veghea sa bahică, deschizându-și sufletul său de om al norodului și recapitulând, de astă dată într-un ton mai potolit, deși la fel de apăsat, durerile trecute: Dar dacă n-am trântit paharul E
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]