463 matches
-
cârne ale puradeilor din mahala. Știa de ce o luaseră așa, drumul prin mahalaua jitnițelor domnești era anevoios de mulțimea căruțelor cu grâne, negustoria lui Constantin Vodă ce acum la mai bine de două luni de la mazilirea lui aducea mult aur. Toca la biserica lui Mircea Vodă Ciobanul, cea de pe colina lui Bucur. Au ajuns la zidul mânăstirii și nu-și putea da seama ce-i veni să-i spună surugiului să oprească. De jos, măsură din ochi poteca pietruită cu piatră
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de pe urma atmosferei în care trăiește; se amestecă în intrigile de familie și devine lingușitorul stăpânului care îl hrănește. Într-un cuvânt, bietul popă de la sat, cu fața pârlită, cu mâini bătătorite merită să i se dea preferință. Popii poartă o tocă și o haină lungă neagră, asemănătoare togii folosite în tribunalele și universitățile noastre. Episcopii și arhimandriții (stareții mănăstirilor) au același costum; doar că la toca lor se pune un văl lung ce cade pe spate. Nu e primit nimeni în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu fața pârlită, cu mâini bătătorite merită să i se dea preferință. Popii poartă o tocă și o haină lungă neagră, asemănătoare togii folosite în tribunalele și universitățile noastre. Episcopii și arhimandriții (stareții mănăstirilor) au același costum; doar că la toca lor se pune un văl lung ce cade pe spate. Nu e primit nimeni în clerul român dacă nu are talie și figură frumoase; regula spune că preotul trebuie să impună respect și simpatie prin atitudinea sa. Toți au părul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în Yalta și se obișnuise cu aceste obiceiuri, era, de asemeni, interesat de noi apariții. 3. Într-o zi, stînd pe terasa restaurantului Vernet, a văzut o tînără plimbîndu-se pe promenadă; ea era blondă, nu foarte înaltă și purta o tocă: în spatele ei țopăia un pomeranian. 4. O întîlni apoi de cîteva ori pe zi, în parc și în piață. 5. Întotdeauna era singură, purta aceeași tocă și era urmată de un pomeranian alb, nimeni nu știa nimic despre ea, și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o tînără plimbîndu-se pe promenadă; ea era blondă, nu foarte înaltă și purta o tocă: în spatele ei țopăia un pomeranian. 4. O întîlni apoi de cîteva ori pe zi, în parc și în piață. 5. Întotdeauna era singură, purta aceeași tocă și era urmată de un pomeranian alb, nimeni nu știa nimic despre ea, și deveni cunoscută drept doamna cu cățelul. Acest fragment este în întregime focalizat de un FE. În al treilea enunț are loc o schimbare de nivel, indicată
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de prezentare a unui cuvânt „străin”: GANDIRE, -escu, v., cogitare, meditari, judicare, putare, opinari, sentire, etc., a cogitá, meditá, judicá, crede; derivate: ganditu, -a, part. sup. subst., ganditoriu. toria, adj. s. cogitans, intelligens, opinans, putans, etc., care cogita, crede, judica; − tote essite d’in gându, pl. -uri, cogitatio, cogitatum, intentio, propositum, opinio, judicium, sententia, mens, animus, attentio, cura, sollicitudo, etc., pre deplenu, in totu si in parte, ba inco cu prisosu, respunde gându-lui coventulu genuinu: cogitu, care se refere nu numai
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
d’in gându, pl. -uri, cogitatio, cogitatum, intentio, propositum, opinio, judicium, sententia, mens, animus, attentio, cura, sollicitudo, etc., pre deplenu, in totu si in parte, ba inco cu prisosu, respunde gându-lui coventulu genuinu: cogitu, care se refere nu numai la tote actionile si actele suffletului integru, la mente, ca si la ânima, pre candu, lucru curiosu, nu espreme nemica d’in ale animei cuventulu gându, care déro cu dereptu a cadutu mai de totu in lupt’a sea cu cogitu; se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dimineața zilei a opta. După ce servim micul dejun urcăm cu toții în autocar și plecăm cu toții spre Evia, la biserica Sf Ioan-Rusul, loc unde se afla moaștele Sfântului. În curtea bisericii era frumos amenajat un mic paraclis. Acolo era icoana Sfântului, toca și cureaua lui. Intrând în acel micuț paraclis îți puneai pe cap toca lui și te încingeai cu cureaua. Cu acestea pe tine îți făceai și o scurtă rugăciune...Apoi îți puneai în sticluțe ulei din candela Sfântului. Acestea erau
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
plecăm cu toții spre Evia, la biserica Sf Ioan-Rusul, loc unde se afla moaștele Sfântului. În curtea bisericii era frumos amenajat un mic paraclis. Acolo era icoana Sfântului, toca și cureaua lui. Intrând în acel micuț paraclis îți puneai pe cap toca lui și te încingeai cu cureaua. Cu acestea pe tine îți făceai și o scurtă rugăciune...Apoi îți puneai în sticluțe ulei din candela Sfântului. Acestea erau aduse special pentru pelerini. Toată lumea stătea la rând și în câteva minute te
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
câteva magazii de cartușe. Vai, nu! Mi-am luat o fustă scurtă, neagră și sexy, o jachetă neagră, ciorapi de mătase și tocuri foarte, foarte înalte. Dacă aș fi avut așa ceva prin casă, atunci mi-aș fi pus și o tocă neagră cu văl pe față. Dar, din fericire, toca îmi lipsea. Voiam să arăt ca o criminală apărută din Iad. Însă, privind retrospectiv, presupun că toca ar fi fost o exagerare. Aș fi fost ca una dintre văduvele alea superbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Dacă aș fi avut așa ceva prin casă, atunci mi-aș fi pus și o tocă neagră cu văl pe față. Dar, din fericire, toca îmi lipsea. Voiam să arăt ca o criminală apărută din Iad. Însă, privind retrospectiv, presupun că toca ar fi fost o exagerare. Aș fi fost ca una dintre văduvele alea superbe, care vin la cimitir și arată minunat și tot orașul le urăște pentru că le suspectează că și-au ucis soții și au moștenit banii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
dar am reușit să Întrezăresc o bărbie drăguță și o gură cu buze pline, care-mi aminteau de Alice Hollinger În perioada petrecută la J. Arthur Rank. Domnișoara de onoare purta rochie lungă pînă la jumătatea gambei, mănuși albe și tocă, iar părul pieptănat pe spate Îi dezvăluia tenul puternic bronzat. Îmi aminteau amîndouă de fauna care se bronza la Clubul Nautico: lustruiți, la ani-lumină distanță de orice noțiune de plictiseală, zăcînd Întinși pe spate În propria lor fericire. Obiectivul camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
aflate pe masă. Nu-i așa domnule locotenent erou? Răspunsul vine sec. Nu am informații proaspete asupra acestui subiect. Încetează, Iorgu. Ești beat, nu te mai poți controla. De sub voaleta subțire ca pânza de păianjen, aruncată cu aparentă neglijență peste toca mică, luminile întunecate ale ochilor Smarandei se transformă în stilete. Și crezi că-mi pasă? De vreme ce tot vom muri, consider că trebuie să-mi alung plictiseala așteptării într-un mod cât mai plăcut. Și cam ce pericole mortale te pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
până trece povestea asta. Vorbim mai târziu.“ Maria s-a uitat la mine straniu, cu un amestec de furie și tristețe pe care i-l cunoșteam foarte bine. Privirea ei devenea castanie. Se încuia în baie sau în bucătărie și toca mărunt cojile fructelor, se-auzeau zgomote vreo două ore. Sunete reci, uscate, de fier pe lemn. Găseam mașina de spălat plină de bucățele minuscule, parfumate, cât o granulă de zahăr. „Așa e. Ai dreptate.“, și-a adunat ea mândria, înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de constatarea că niciodată spiritul național n-a fost mai lipsit de apărare în fața detractorilor săi, când "natiunalitatea loru e amenintiata mai alesu dein trei parti: 1) de catre strainii dein midiloculu loru, carii le au apucatu industri'a, comerciulu, si tote sorgentile de venituri, prein carile 'si au cêstigatu dominatiune preste d'insii; 2) de catra civilitatea europeana cea egoistica, despotica si materialista, carea voesce a le impune sub nume de civilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismului si sistem'a de coruptiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
super-macro (lentilă ~), super-softy (vibrator ~). În urmă trunchierii părții inițiale sau a celei finale au rezultat și unele adjective invariabile folosite glumeț, ironic, în limbajul tinerilor, în cel familiar și argotic: lesbi, nesi, plicti, popo, sado-maso, simpa, supi, șme, ștocar, șucă, toci. 3.8. Creații invariabile noi cu anti-, post-, pre-, pro- atașate substantivului O serie de adjective categorizante nou intrate în a doua ediție a DOOM sunt formații cu anti-9 (vezi supra 2.1). Modelul este foarte productiv și numărul compuselor
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
se sinucid, valul de viață moartă ce a cuprins lumea, "Ambulanța Prahova" sediul central, hai să-nchidem ușa! ușor, ușor, cu milă, că mă doare sufletu'! mai este și altă mașină, blondă 1,95 m, rămîi în picioare, încapi cu toca pe cap, autobuzul în depășire burduf, nici o geană de zi, oricum obiectele sînt o inovație, mirosul de gaz energia, cîte pretexte să mai nască oamenii? cîmpuri virane și supermagazine, spasmul suprem înainte să scape mulțimea de lume, ca să probeze că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de constatarea că niciodată spiritul național n-a fost mai lipsit de apărare în fața detractorilor săi, când "natiunalitatea loru e amenintiata mai alesu dein trei parti: 1) de catre strainii dein midiloculu loru, carii le au apucatu industri'a, comerciulu, si tote sorgentile de venituri, prein carile 'si au cêstigatu dominatiune preste d'insii; 2) de catra civilitatea europeana cea egoistica, despotica si materialista, carea voesce a le impune sub nume de civilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismului si sistem'a de coruptiune
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după ce se va întări prin decretu domnescu conformu art. 403. 17. Consiliulu, în esercitialu atributiuniloru sale contentiose, nu vă pute fi presedutu de ministru. În acestu casu va preside vice-președintele sau în lipsă celu mai vechiu dintre membri. Ministrulu cu tote acestea va pute asiste la desbatere și a da lămuririle ce va judeca. 18. Conisiliulu, în ceea se privesce cărțile didactice, va propune ministrului concursuri pentru elaborarea loru, defigendu-se premie din fondurile budgetului instrucțiunii pentru stimularea barbatiloru capabili, deosebitu de
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
prin art. precedente. 43. Comunele, îndeplinindu sarcinele impuse lor pentru invetatura obligatoria prin art. 42 vor pute să înființeze scole cu invetaturi mai întinse. Secțiunea ÎI Despre organisatiunea instrucțiunii primărie I Scolele primărie de baeti din comunele urbane 44. În tote comunele urbane se va stabili cate una sau mai multe scole primare. 45. Scola primară a unei comune urbane se va împărți în trei clasi, fie care decate un anu. Pentru fie care clase va fi cate unu invetiatoru titulariu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
va fi încredințată la unu invetatoru divisionariu. 46. Se va regulă treptatu că numerul scolelor primărie și alu clasilor lor să fie în reportu cu populațiunea fie carii comune. În fie care suburbiu va fi cel putinu o scola. Cu tote acestea ministrul instrucțiunii va pute, prin decisiune dată în formă determinată prin art. 14, să permită că doue suburbie putinu populate să aibă o singură scola. 47. Institutorele clasii superiori va ave îndatorirea esecutarii legii pentru obligațiunea, impusă parintiloru, tutoriloru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
că doue suburbie putinu populate să aibă o singură scola. 47. Institutorele clasii superiori va ave îndatorirea esecutarii legii pentru obligațiunea, impusă parintiloru, tutoriloru și celoru alți, de a tramite pe copii la scola. 48. Institutorii voru ține scola în tote dilele afară de duminice și serbatori dominicali sau naționali. 49. Vacațiuni voru fi optu dile la Craciunu, cinci-supra-dece la Pasce și în tota luna Septembre. 50. Se voru ține doue esamine generali, unulu în septimana care precede septemana Patimiloru, si celu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
ani să intre în scola. 60. Objectele de studiu ale scoleloru primărie, peste cele obligatorie prescrise prin art. 32, se voru defige de ministeriu în formă determinată prin art. 14. ÎI Scodele primărie de fete de prin orasie 61. În tote comunele urbane se va stabili una sau mai multe scole primărie de fete, deosebite de cele de baeti. 62. Fie-care scola de fete va ave doue institutrici din cari una va fi totu de-o-data și directrice. Pentru religiune se va
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Comitatulu ingrijesce că toți copiii să mergă la scola conformu reguleloru din acestă lege, si pronunța penalitățile într'însă prevedute. 90. Funcțiunea membriloru comitatului scolariu este gratuită și ține catu și calitatea loru de membri ai consiliului comunale. 91. În tote orașele consiliulu municipale, în rapportu cu scolele primărie din acelu orasiu, va fi comitatu scolariu. 92. Comitatele municipali voru ave aceleași drepturi că și cele comunali, si voru esercita aceleași atribuțiuni. Capitolul 3 Despre organisarea instractiunii secundarie Dispositiuni generali 93
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
aci mai josu se areta, adică: În Bucuresci, doue licee și trei gimnasie; În Iași și în Craiova, cate unu liceu și cate doue gimnasie; În Botoșani, Bușeu, Focșani, Ismailu și Barladu, cate un liceu. În Ploiesci, doue gimnasie; În tote cele-l-alte capitale de județe, cate un gimnasiu. 94. Liceele voru fi compuse de șepte clasi. Gimnasiele voru cuprinde patru clasi. 95. Invetaturele propuse într'un gimnasiu voru fi totu acele ce se propunu în cele d'antei patru clasi ale
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]