456 matches
-
ieri, la care au fost părtași și încă mai sunt toți oamenii de știință germani. Astăzi, Heidegger nu este încă întru totul demascat, vaca Heidegger a mai slăbit, dar laptele Heidegger se mai mulge încă. Heidegger, în pantalonii săi bufanți tociți, în fața casei-bloc din Todtnauberg, ca într-un decor, mi-a rămas în minte ca fotografie demascatoare, filistinul gânditor cu scufie neagră de Pădurea Neagră pe cap, în care s-a tot pus la fiert imbecilitatea nemțească, spunea Reger. Suntem bătrâni
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
O restrîngere perplexă, un reflex dureros, anesteziat în răstimpuri doar de uimiri tîrzii, reprezintă scutul împotriva sinelui însuși a poetului „împuținat”, care, recurgînd la pluralul tagmei alcoolice, se întreabă: „ce-om face noi pe-acolo (prin ținuturi/ cu faptele noastre tocite, cu făpturile noastre rîncede și atît de lesne de uitat”. Spre a-și răspunde, pierdut în sublimă iresponsabilitate: „zău, nu am habar”. Vinicius e un poet de-o intensitate cu nimic inferioară celei pe care o vădește atît de mediatizatul
Poezia alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3967_a_5292]
-
și cu suficient umor: ,...nu aș fi de acord, pentru că eu și prietenii mei schimbăm canonul cum ne schimbăm cămașa. Canonul de luni nu-i canonul de vineri. ș?ț Modelele sunt adesea acelea care au supraviețuit într-o frază tocită și prăfuită, cu zero interes la tineri. De exemplu, modernismul la facultate: Pound, Eliot, Stein, Stevens, Williams. O serie ușor de spus, scriitori de necitit." Nimic ultragiant sau demolator aici, la urma urmelor, doar o funciară (și justificată) lipsă de
Sine qua non-ul occidental by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10803_a_12128]
-
trîmbițe ("Mai suntem încă! Și mai rămîn/ În constelații urmele noastre:/ Limba Română, Poporul Român/ Și Cîntărețul «Florii albastre»!"), un poem este închinat lui Sadoveanu, în altul se vorbește de virtuțile dacice. La ele se adaugă pe alocuri vocabule deja tocite (cel puțin astăzi): "cîntec" (pentru poezie), "pasăre albastră", lună, stele, aripi, lacrimă, păduri, frunză, rug, foc, păsări, "semințele țării", îngerii, Orfeu, Iov, etc. în romanțe, poeme galante și chiar poezii ocazionale (specie des cultivată în no man’s land-ul
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13706_a_15031]
-
foame. Așa că am coborît și mai jos, predînd desen tehnic loazelor de la un liceu industrial. Totuși, împreună, cele două pasiuni stinse mi-au lăsat un gust bizar pentru detalii și culori, care mă urmărește peste tot. Un fel de simț tocit care nu-mi mai servește la nimic; eu nu mai pot și nu mai vreau și nu mai aștept decît să ies la pensie de la C.S.A. Un motiv în plus să nu supăr Consiliul. Am găsit adresa pe o stradă
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
lor li s-a ascuns...” „Dacă voi n-ați fost stea niciodată, de ce mă mustrați ca o ploaie mâloasă și grea ce-ți bate-n ferestre? Cât a trebuit să vă trag cămilele și vorbele purtătoare de pleavă de hamul tocit și căpestre? Pe cerul inimii voastre nu știți că numai spinii cresc și pălămida care mi-au sfâșiat deopotrivă stihirile și hlamida? Aveam nevoie de-nveșmântare nouă de stea ca a Fecioarei, cum o vedeți în icoană. Rusalimului i-am bătut
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016 Toate Articolele Autorului semafoare pentru îngeri ar trebui să ne împăiem sufletele cu pene colorate și să fugim din țara tragediilor unde se flutură mereu niște idei confuze sub steagul tocit al patriei Dumnezeu extenuat de creație ne-a lăsat în voia șobolanilor unde inimile ard fără lacrimi și încep să se topească unde oasele devin semafoare pentru îngeri unde semnele vorbesc o altă limbă pe care n-o înțelege nimeni
SEMAFOARE PENTRU ÎNGERI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384939_a_386268]
-
activiștilor de partid. Pe el l-au propus țăranii, că-l apreciau ca fiind cel mai bun gospodar. Îl respectau, că era înaintea lor la toate ale câmpului. Le știa pe toate. Mai bine decât inginerii agronomi după atâta carte tocită parcă-n doru’ lelii la facultate. Se orienta după calendarul bisericesc. Aproape la fiecare mare sfânt, se începea ori se sfârșea o activitate legată de lucrările agricole. Erau zile în care refuza să meargă pe tarla. Nimeni nu-l putea
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
cer și pământ prin Coloana Infinită-buricul lumii în sufletul Carpaților și-n inimi de viteji ai frăției lupilor din totemuri. a semănat el iubirea de neam și datini în în ochiul acvilelor și inimile stâncilor străvechi leagăne tăcute culcușuri osemintelor tocite ale voievozilor și lacrimile valahilor ce-au clădit scut gliei din trupurile lor în calea valurilor păgâne care le potopeau țarinile pustiindu-le precum lăcustele dansul caprelor și urșilor la răscruce de ani și ahourile plugușoarelor printre muscele ne amintesc
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
de chei. FILOZOFUL. „Ce știe Filozoful despre dragoste?” - asta o frământă pe Caravella. S-a mutat cu catrafuse cu tot la Darling și, seara, ține „conferințe”. Am ajuns de basmul unei târfe! Ce cred despre iubire? Nu există cuvânt mai tocit în lume! Iubire! O stare trecătoare, magnetică; unde ce produc o puternică atracție sexuală; afectul numit dragoste este doar o exacerbare în planul cerebral a dorinței de împreunare. Există în creier un punct. Înnebunisem, în tinerețe, după Balerină; îmi vâjâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
striga pe nume. Mă străduiam să ignor cântecul ei de sirenă când o voce a spus: —Scuză-mă. Era o fată cu părul des și scurt, blond decolorat, cu ruj roșu și o față foarte drăguță. Picioare lungi, în blugi tociți, și o jachetă neagră cu franjuri peste umeri. Părea că ezită. Stătea cu mâinile băgate adânc în buzunarele blugilor. —Locul ăsta e ocupat? — Da. Aștept pe cineva. —Ah... A făcut o pauză. M-am uitat în jur. Doar jumătate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Aceste câteva ruble care, într-o lună, ajungeau cam la patruzeci, apăsau foarte greu asupra vieții mamei mele. De ani buni, umbla într-un palton cârpit în fel și chip, destrămat și urât mirositor, purta ghete cu tocuri strâmbe și tocite, din cauza cărora cred că o dureau atât de tare picioarele ei umflate. Când avea bani, mi-i dădea plină de bucurie, în timp ce eu îi primeam cu expresia de dispreț îngăduitor a omului care depune la bancă un mărunțiș fără importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
am convins imediat ce l-am scos de acolo. Acest album avea o închizătoare metalică cu arc și era îmbrăcat în catifea liliachie. Partea pe care stătea albumul era ghintuită la colțuri cu niște flori de cuie de aramă rotunde, puțin tocite, flori pe care albumul se sprijinea ca pe niște rotițe; pe coperta de deasupra se putea vedea imaginea în culori plesnite a unei troici în galop, cu vizitiul ridicând biciul și cu nori deasupra tălpilor saniei. Deschisesem albumul și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
mie îmi place asta și acum (adică să văd eu dimineața, când mă trezesc, un trup gol lângă mine), eram sigur că va învăța să gătească, era fidelă pe atunci, o femeie obișnuită, de casă... Puică, acum e o nevastă tocită, dar țin foarte tare la ea - căsătoria îmi dă mie siguranță, curățenie, dar îmi ia din libertate, mă înnebunește ideea cu libertatea... îîî, nu cred, eu totdeauna am făcut ce am vrut - țin, deci, și la ea, și la relația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
însorită cum era asta, biroul meu avea un aspect întunecat, deprimant. Biroul din metal verde-oliv avea mai multe margini în care te puteai agăța decât un gard din sârmă ghimpată și singura lui virtute era că se asorta cu linoleumul tocit și cu draperiile murdare, în timp ce pereții aveau o tentă galbenă de la câteva mii de țigări. Intrând în birou, după ce furasem câteva ore de somn în apartamentul meu, și zărindu-l pe Hans Illmann așteptându-mă răbdător cu un dosar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
II a murit de la răni multiple provocate de secure. El a murit în luptă, executat la final, sau chiar asasinat. Un cuțit cu lama lungă, despre care se presupune că aparținea fiului său, Kamose, are urme de uzură (strâmb și tocit), semne ce ar sugera posibila folosire a acestuia pentru răzbunare tatălui său. Elita Egiptului Antic, printre care și faraonul, purta pumnale, săbii sau securi ornate în lupte sau pentru execuțiile de prizonieri, potrivit . De obicei, decapitau persoane de rang apropiat
Faraonii deţineau arme sofisticate () [Corola-journal/Journalistic/69431_a_70756]
-
albe...... dinții de ferăstrău/ sub streșini/ lustruiesc cizmele albe ale dimineții”. (Corsetul iernii) Asistăm cumva nepăsători și abulici cum roata destinului ”învârte cercurile înalte/ din care am fost smulsă, ........, cum de un veac șterg cu lacrimi/ dinții ei/ până sau tocit vârfurile”.(Roata destinului) Impresia este puternică în acele poeme în care mă unește revolta, în care eul este tulburat de apele învolburate ale unei existențe tumultoase, și aici poate fi găsit filonul de aur al lirismului salvat ”in extremis”. Viforul
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
etajera din colț printre afișe lozinci papagali împăiați ce încă se moțesc rânjesc către oglindă apoi își zic fazani trecut uitat prezent îngălbenit tu țară mireasă timidă cu nuntași indeciși încremeniți la poza de grup iz de mucegai sepia trepte tocite vieți risipite talcioc totul de vanzare e ieftini poftiți de luați. Referință Bibliografică: În râșnița vremii / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2202, Anul VII, 10 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate
ÎN RÂȘNIȚA VREMII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362894_a_364223]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MINCIUNI CONVENȚIONALE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 742 din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului De câte ori nu s-a întâmplat să auzim în jurul nostru minciuni convenționale, complimente fardate, tocite și în care nu mai crede nimeni, de genul: - Vai ce bine ați făcut că ați venit pe la noi, chiar ne plictiseam să știți, când musafirii deschid pe neanunțate ușa gazdelor. Sau: Plăcinta asta de mere a fost nemaipomenită, să
MINCIUNI CONVENŢIONALE de ION UNTARU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361175_a_362504]
-
melodiei valurilor. Într-o zi, chiar/ aceste dune marine vor forma unica prezență pe solul Egiptului. Și/ atunci, erodate de trecerea timpului a cărui acțiune combinată de sare și/ apă le-a șlefuit cântecele, finalurile de strofă vor renaște firesc./ Tocite, vor merge spre moartea lor naturală, precum aceste grăunțe de / somn de care ne/ sprijinim capul pe aceste plaje, aceste furtuni roșietice în/ vis. Noapte bună nisip, fără un poet care să-ți termine cântecul”. O secvență destul de consistentă este
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
sub cerul gol în fa diez, în si bemol. O ascultau mirații trecători și-o murmurau iubiții din catren dar cei plecați, cei călători se adânceau în zori mânați de șuieratul unui tren. Pianul trist suna dezacordat iar clapa lui tocită o visez; Cânta o melodie bătrânul tonomat în si bemol în sol, în do diez. Leond IACOB Referință Bibliografică: melodie în minor / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright
MELODIE ÎN MINOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360841_a_362170]
-
sate Se așterne omăt peste crucile toate, Viscolește pe pâini și ne ninge cu sare, Tăvălind un bazar de blazări sub picioare. Și mi-e bine cu ea, și mi-e rău, mi-e rușine... Trec căruțe cu cai prin tocitele vine Ale sângelui meu, ale patrie mele Trec poteci cu bunici prin odăi și prin stele... --------------------------------------------------------------------------- *************************************** ''Să-ți fie dor de dorul meu Și ploaia ochilor să doară Cînd va cădea întîia oară Din ochii mei, în ochii tăi.'' --- CAMELIA
CAMELIA RADULIAN,´´FEMEIA -POEM´´, VA INVITA LA LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI ´´ OGLINZI´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363233_a_364562]
-
înfățișeze în fața lumii fără rușine. Dar tot de atâtea ori vanitatea bărbătească îl făcea să creadă că numai el este în stare s-o iubească așa cum ar merita, tinerii din ziua de astăzi sunt furați de sclipirea banilor, sentimentele deja tocite i-au aruncat într-o prăpastie din care nu vor mai ieși niciodată. A încercat de câteva ori să aducă conversația despre viitorul lor, dar Georgia i-a pus degetul pe buze spunându-i doar atât, să lase totul în
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
păsări, acesta fiind condamnat pentru omor. Am pășit alături de o mare de oameni aproape să ne dăm coate, pe culoarele „celularului” am trăit fiorii apropierii de cumpliții indivizi care au înfricoșat o Americă întreagă, auzeam pașii lor înfundați în încremenirea tocită a pietrei și a cimentului rece ca iernile noastre de-acasă cele mai aprige și păstrând încă ecourile în pereții despărțitori dinspre coridoare ai celulelor, am făcut poze „crucificat” de gratiile de-afară - ca să „dau bine(!?)” nepoților că n-am
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
păscând iarba înaltă umbra unui cal 17 Acoperiș de lemn - pe coamă doi guguștiuci își cheamă puii 18 leagănul de lemn - două mâini de copil cuprinzând luna 19 Copil cu trișcă- pe miriștea uscată doi boi costelivi 20 Pe pragul tocit un câine făcut covrig - în blid soarele... 21 Gura mamei și cotcodăcitul găinii - tata în delir 22 fluier prin vifor - ieșit din hornul casei un șarpe alb 23 iarba uscată - peste leșul calului corbii hulpavi 24 Prin geamul deschis mâini
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]