443 matches
-
pasajul din discursul d-lui senator Mihălescu prin care d-sa zice că se constată că s-a luat cară de rechiziție cu călărași, în contra ordinelor date de Ministerul de Interne ca acele care să se ia numai cu bună tocmeală: "Secretarul general al Ministerului de Interne l-a recomandat la prefecți ca să-i facă înlesnire să ia care cu bună tocmeală, după cum l-a recomandat d. ministru de externe. Acel d. însă, după ce a văzut asemenea {EminescuOpXI 56} recomandare, s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rechiziție cu călărași, în contra ordinelor date de Ministerul de Interne ca acele care să se ia numai cu bună tocmeală: "Secretarul general al Ministerului de Interne l-a recomandat la prefecți ca să-i facă înlesnire să ia care cu bună tocmeală, după cum l-a recomandat d. ministru de externe. Acel d. însă, după ce a văzut asemenea {EminescuOpXI 56} recomandare, s-a crezut sprijinit, el știe pentru ce, a început să dea ordine autorităților comunale cam în acest mod, dacă-mi aduc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt la putere și ce moft e catonismul lor când sânt în opoziție! [ 5 septembrie 1880] ["NU NE ÎNDOIM... Nu ne îndoim că și articolii 82 și 83 din Constituțiune, cari regulează succesiunea la tronul României, vor forma obiectul unei tocmeli între guvern și nație, în care guvernul va începe prin a nu concede nației nici un fel de drept de-a se pronunța. Într-adevăr, art. 82 prescrie că puterile constituționale ale Domnului sânt ereditare în linie directă și legitimă a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mâine, că republicile de la Ploiești se pot repeta periodicește și că cei cari apară azi maniera de a vedea [a] "Presei" vor fi cei dîntîi cari vor combate-o când vor fi în opoziție. Clara pacta, boni amici, zice latinul. Tocmeală limpede, prieteni buni. Nu voim în adevăr ca, atunci când ne-o fi lumea mai dragă, să ni se caute nod în papură și să se ceară de la șeful statului bilet de botez de către controlorii fără plată din Ploiești sau de către
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ns. D. V.), primejdiile care au amenințat existența țării și, mai presus de toate, biruința inexorabilă a adevărului istoric, certitudinea nedesmințită a faptului - probat, secole de-a rîndul - că un popor, fie el mic, tratat nu o dată ca obiect de tocmeală, căzut vremelnic pradă opresiunii, își conservă și își dezvoltă individualitatea pe temeiul tăriei ce-și trage seva din conștiința de sine și grație legităților obiective care prezidează mersul societății”. Predilecția nu i-a îngustat însă orizontul preocupărilor. Prin devoalarea tendințelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
an o patentă de 120 lei; b. „cei ce țin fabrici mici” plăteau câte 80 lei pe an; c. „cei ce țin dugheni și lucrează meșteșugul” câte 50 lei pe an. Meșterii nu plăteau capitația. „Lucrarea fieștecăruia meșteșug cerșind îndeplinirea tocmelilor și siguranța lucrului, nici un meșter nu va fi slobod a întrebuința lucrarea meșteșugului până când nu se va înscrie în catastihul meșterilor și va câștiga patentă de la Ocârmuire”. (art. 25). „Înscrierea lor va fi prin știința și recomandația starostelui, ca unul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrului, nici un meșter nu va fi slobod a întrebuința lucrarea meșteșugului până când nu se va înscrie în catastihul meșterilor și va câștiga patentă de la Ocârmuire”. (art. 25). „Înscrierea lor va fi prin știința și recomandația starostelui, ca unul ce adeverind tocmelile pentru lucru rămâne și în răspundere pentru împlinire” (art. 26). Calfele urmau ca la majorat să plătească capitația anuală de 30 lei. Articolele 79, 89, 99, capit. III și anexa lit. R dezvoltă și precizează dispozițiunile de mai sus. La
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
e copilul să nu poarte o cârmă Ce nu-i încă în stare cu dreapta încă crudă, Dar tot socot cu mintea așa-n prostia mea Că trebuia norodul, boierii, ostășimea Să giuruie credință copilului Bogdan. Prea șubrede sânt Doamne, tocmelele în țară. De, eu cam cârtesc cu vorba, cioplit cam din topor, Căci n-au stătut nici craiul, nici papa (se descopere). (Pe amândoi Să-i ție Domnu-n lume ani mulți și fericiți) Dar numai, vorba vine, nu m-au
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
v-a insuflat voința Și bine e copilul să nu poarte o cârmă Ce nu-i de a sa mână... Dar a fi trebuit Norodul și boierii și ostășimea toată Să giuruie credință lui Bogdan Voievod... Prea șubrede sânt Doamne, tocmelele Moldovei Și pentru-a sale cumpeni o pază trebuiește... Măriei Tale fost-am o slugă credincioasă Deși cam cârtitoare... Dar de-ai [fi] spus vreodată: "Roman Bodei să fie epitropul moșiei", Eu aș fi spus: "O Doamne, deschide bine ochii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de rea, d[om]nialui vechilul poate să-ți dea ceva din paralele ce ai a le lua. LEIZER Ceva din parale? chit, chit? VULT[UREANU] De pildă jumătate... LEIZER Jumătate? Vas zagt er vas... Jumătate... Știi dimiata! Si facem tocmeala. Am să iu iu patrezeci de galbănă... de-mi dimiata 35 și să nu mai avem vorbă. VULT[UREANU] Da știi că nu ești prost giupîne. Ei vrei să iei acu jumătate ori nu-ți dau nimic și te dau
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vezi că nu-ți voiesc rău, iaca, îl mai rog pe director ca să-ți mai lase secăturile astea de scris, da' ia ascultă, iese și pentru mine ceva, vro dobândă, ceva? HISTR[IO] (apart) O, ce mai suflet!... Ce mai tocmeală de creștin încît mi se varsă fierea de turbare! (tare) Bine, primesc, vrei tu însă ca-n fiecare zi să-ți scurg o picătură de sânge ca să nu mai cumpăr cerneală roșie? Ce, nu vrei? Aida de! nu-i și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a se lupta pe întrecute ei în de ei pentru scaunul domnesc. Cel mai mare dintre ei și cel mai în drept de-a peți domnia, anume Roman, se învoi cu doi dintre frații mai mici, Ivașco și Vilcio, cu tocmeală pacinică, dar împrotiva lui se ridică un frate cu mult mai mic, Iuga, care știuse a-și câștiga cu dibăcie și bun succes cooperarea lui Swidrigello, ce petrecea în Podolia și era frate cu regele Vladislav Iagello. Swidrigello ademeni pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și Occidentului (195). în romanul popular Alexandria (primele traduceri în românește s-au făcut la începutul secolului al XVII- lea) se vorbește despre „emurlucul lui Solomon, tot cu ochi de șarpe, și era într-însul trei pietre de avea 12 tocmele și toate boalele vindeca” (129, p. 636). Sau, în altă versiune a Alexandriei, se vorbește despre „plașca și emurlucul lui Solomon” ca „vindecând toate boalele”. Filologul Vasile Bogrea a făcut legătura între această informație și înțelesul de „vraci” al cuvântului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
după popularitate, într-un titlu de-a pune mâna pe destinele, dar mai cu seamă pe resursele țării, fără a compensa aceste foloase prin lucrare intelectuală, prin înțelegerea marilor interese cari atârnă de organizarea muncii. Proiectul de reformă a legii tocmelelor agricole, atingând tocmai organizarea muncii în ramura de căpetenie și cea mai productivă a activității noastre naționale, ar fi fost de așteptat ca espunerea de motive a proiectului să coprindă un studiu al cestiunii în amănuntele ei locale, după diversitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
UN LUNG ARTICOL"] Într-un lung articol, prin care ni se impută nouă îndeosebi boala morală de care n-am suferit niciodată, reaua credință, " Romînul" substituie adunării proprietarilor, ținute la Iași, intenția de-a amâna la calendele grece reforma legei tocmelelor agricole. Întrebăm cu mirare cine îndreptățeste pe scriitorii organului oficios de-a presupune o asemenea intenție unui Vasile Alecsandri, unui Nicolae Roset - rosnovanu, unui Grigorie Sturza? Noi am sfătuit din nou pe confrați, precum i-am fi sfătuit și în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că criteriul acestei alegeri ar fi cunoștința stării economice și de cultură a țăranului, nu împrejurarea că delegatul e sau nu țăran. Un alt mijloc pentru a atrage pe țărani în sfera luptelor politice este esploatarea violentă a neajunsurilor legii tocmelelor agricole. 47 {EminescuOpXIII 48} " Romînul" numește legea "barbară, ilegală, ucizătoare " Dar cine a propus-o, cine a votat-o? D. C. A. Rosetti și I. C. Brătianu, la 7 martie 1866, după căderea lui Vodă Cuza. Deși însă legea actuală e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
produce și vara și iarna, și noaptea și ziua, oricând și oriunde. Cine însă nu ară la vreme, nu prășește la vreme, nu seceră la vreme, acela nu recoltează nimic și degeaba și-a băgat capitalul în producțiune. Spiritul legii tocmelilor a fost a asigura termenele deosebite ale muncilor agricole, a căror neținere ar fi echivalentă cu ruina sigură a producțiunii, deci cu ruina țării. Orice reformă s-ar face, spiritul acestei legi nu se poate înlătura și tăgădui daca nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
căpetenie. Daca roșii au făcut-o sau au contribuit a o face, ci au creat o lege " barbară, ilegală și ucizătoare " și contra lor înșile ar căta să-și îndrepte armele polemice. Dar precum am zis la început: nu legea tocmelelor e în cestiune pentru roșii. Ei vor să-și creeze și din greaua și gingașa cestiune a organizării muncii o armă electorală căci polemicele "Romînului" și propunerea din Cameră privitoare la delegați au amândouă acceași țintă: demagogizarea locuitorilor săteni. [5
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
șopti ceva, ca îmbunătorii fanarioți, aceste urechelnițe care se furișează în auzul și farmecă mintea Domnilor, ci pe față și verde erau să vorbească și să arate M[aiestății ] 48 {EminescuOpXIII 49} Sale că " sub pretextul de reformă a legii tocmelelor, un consiliar al M[aiestății ] Sale au răspândit circulări cari au înlăturat legi în vigoare și au provocat patimi rele între muncitori în contra agricultorilor mari" Nu dar cu persoana privată a regelui și nu în particular veniseră proprietarii din Moldova
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Candianoul, unde Mihălescul nostru? Cine dintre noi a călătorit la Livadia? Cine au făcut milioane cu răscumpărări, cine au prefăcut Parlamentul în local de ruletă și de joc de bursă? Quousque tandem...? [10 februarie 1882] REFLECȚIUNILE UNUI AGRICULTOR ASUPRA LEGEI TOCMELELOR AGRICOLE Ne-am întreținut în mai multe rânduri și foarte pe larg cu o persoană care în toată viața ei s-a ocupat de agricultură, de un caracter moderat și foarte imparțial, care niciodată nu s-a ocupat nici preocupat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și late - ne înșiră foaia guvernamentală ca program viitor al partidului roșu. 1. Dreptatea nu este așezată pe temelii. 2. Instrucțiunea în sate nu este. 3. Nu s-au îngrijat nime ca sătenii să nu fie din nou robiți prin tocmeli agricole. 4. În comune nu sunt drumuri, plantații, poliție, spitaluri. 5. Bătaia nu e bună. Știam până acum că un program cată înainte de toate să fie pozitiv. Din negațiunile: "nu este dreptate" "nu este instrucție" "nu 'ngrijește nime de săteni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
județul? Și mijlocul de a le îndrepta starea, consistă în sufrajul universal, în seducerea populațiunilor prin amăgitori de profesie, prin oameni cari și-au făcut o meserie din a promite marea cu sarea și a nu ținea nimic? Sunt rele tocmelele agricole? Dar cine l-a silit pe țăran să se tocmească decât sarcinile impuse de stat, de comună, de județele cu selfguvernmentul lor plătit și compus din simpli postulanți? Și azi - spre îndreptare - voiți să desființați libertatea tranzacțiunilor, stipulând tocmai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Și azi - spre îndreptare - voiți să desființați libertatea tranzacțiunilor, stipulând tocmai contrariul unicului principiu de drept care domnește în materie de când lumea? Principiul tuturor legislațiunilor de când i-a venit în minte unui legiuitor să dispuie ceva e că absolut libere sunt tocmelele, dar făcute odată, îndeplinirea lor e obligatorie. Voi întoarceți principiul pe dos și ziceți: Tocmelele nu sunt libere, se vor face cum zic eu, iar îndeplinirea lor rămâne la discrețiunea fiecăruia. Cum o vrea și de-o vrea o face
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
drept care domnește în materie de când lumea? Principiul tuturor legislațiunilor de când i-a venit în minte unui legiuitor să dispuie ceva e că absolut libere sunt tocmelele, dar făcute odată, îndeplinirea lor e obligatorie. Voi întoarceți principiul pe dos și ziceți: Tocmelele nu sunt libere, se vor face cum zic eu, iar îndeplinirea lor rămâne la discrețiunea fiecăruia. Cum o vrea și de-o vrea o face. Și acum, după ce toate espedientele și panglicăriile s-au înfundat, vine "Pseudo - românul " și proclamă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
face bilanțul, el va fi scurt și dureros: mizerie înlăuntru! umilință în afară! Duceți-vă de unde ați venit! [14 februarie 1882] 55 {EminescuOpXIII 56} ["ÎN ZIUA OMINOASĂ "] În ziua ominoasă de 11 fevruarie s-a continuat în Adunare discuția reformei tocmelelor agricole și, ca și când această zi ar fi păstrat pentru de-a pururea însemnătatea ei, a dat naștere unui schimb de idei care, daca nu mai trădează pe alții, a fost în stare cel puțin a trăda pe deplin cugetările celui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]