2,014 matches
-
noi, cititorii, nu suntem vizați, mottoul redă un citat din Victor Hugo fără nici un echivoc: „Ah! Quand je vous parle de moi, je vous parle de vous. Comment ne le sentez-vous? Ah! Insensé qui crois que je ne suis pas toi! ” (Contemplations)/„ Ah! Când vă vorbesc de mine, eu vorbesc de voi. Ah! Smintit e cel ce crede că eu nu sunt tu!” (traducere: C. E.) Iubirea redobândită pentru Relli și Olivier - fiul „uitat” și el! - îi redă încrederea și dorința de
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
singuri, sau rămânem până la urmă singuri într-o zi: amanții fără ființa iubită, părintele fără copii sau copiii fără părinți, și revoluționarul pur în fața tristei materializări a acelor idealuri pe care lea apărat cu ani în urmă cu suferință, în toiul torturilor atroce; și pentru că întreaga viață e un contratimp perpetuu, și pe cel întâlnit în cale nu-l îndrăgim când el ne iubește, sau îl iubim când el nu ne mai iubește, sau îl iubim după ce a murit, când dragostea
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
consumul de gaze naturale pentru a nu face risipă, după ce duce o politică agresivă de convingere a clienților sistemului centralizat să-și pună centrale individuale, GDF șantajează la propriu Primăria Focșani, amenințând că ar putea lăsa orașul în frig în toiul iernii. Credem că aceste garanții constituite de Primăria Focșani prin CL sunt o dovadă a interesului pentru nevoile locuitorilor orașului de a avea apă caldă și căldură pe perioada mai sus menționată. Nu vrem ca în urma unor posibile acumulări de
Primăria Focşani dorită garant de GDF pentru furnizarea gazelor naturale () [Corola-journal/Journalistic/24342_a_25667]
-
întreagă va încânta cu vocea sa emoționantă telespectatorii români în inimile cărora a intrat în urmă cu o jumătate de veac și de unde nu a mai plecat. Primul succes al lui Adamo s-a înregistrat în 1963 cu melodia ''Sans Toi Ma Mie''. Au urmat celebrele ''Tombe la Neige'', ''Vous permettez, Monsieur'', ''La Nuit'', ''Dolce Paola'' și multe altele. Recunoașterea uriașului său talent nu a venit doar de la fanii săi de pe tot mapamondul, ci și din partea Alteței Sale, regele Albert al
Salvatore Adamo readuce nostalgia la ÎnTrecerea anilor () [Corola-journal/Journalistic/24254_a_25579]
-
de Rubens." Cunoaște de pe acum limbile germană și franceză, va lua mai tarziu lecții de engleză, citind cu profesoară să din Conan Doyle. În vacanțe, străbate sistematic întreaga țară, în ceea ce are această pitoresc, întocmai ca într-un program. În toiul adolescenței începe portretizarea cunoscuților: "Am călătorit de la Bacău la Piatră cu domnul Cantemir. Mă așteptam să văd un adevărat Tom Mix; aș!(!) Avea niște ghete americane cu niste tălpi de patru degete și o pălărie de planteur pe care și-
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
Gheorghe Grigurcu Cartea lui C. Rădulescu-Motru, intitulată Enitcul românesc, a apărut în 1942, asadar în toiul ultimului război mondial. Ea răspunde nu doar unor mai vechi preocupări ale filosofului, ci și unui impuls de moment, ce-i imprimă, așa cum a admis ulterior însuși autorul sau, "un caracter ocazional în timp de război". Accentele antibolșevice sînt grăitoare
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
doi scriitori atacîndu-se unul pe altul cu înverșunare într-o limbă pe care abea o cunosc... Doi meșteri ai stilului, înfruntîndu-se într-o limbă complet străină! Nu mai țin minte de ce ne certam și ce ne spuneam unul altuia în toiul conflictului. Cîteodată se întîmpla să se afle în prezența noastră și buna noastră profesoară, o femeie matură, germană de origine după accent și care avea obiceiul să stea lîngă noi, să ne asculte cum ne ocăram și să noteze ceva
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
conducătorul statului, în problemele interne și externe. Regina mamă a fost însărcinată să-l viziteze pe Hitler, cu care a convorbit, indecis, vreo jumătate de oră, la 10 decembrie 1940, adică atunci cînd mariajul generalului cu legionarii era încă în toi, deși vrajba era arhicunoscută. Hitler a prevenit-o despre fiul ei că "un om nu poate să conducă o țară pînă nu ajunge măcar la vîrsta de patruzeci de ani", lăsînd-o să înțeleagă că Antonescu (cu care Hitler avusese celebra
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
Constantinescu rămâne o enigmă chiar și acum, după prematura retragere din cursa prezidențială. Se pot face presupuneri, dar nu se pot trage concluzii certe. Exact ca din viața politică a României. Pot, de pildă, presupune că imprudente angajamente semnate în toiul bătăliei electorale l-au împiedicat ulterior să-și pună în practică promisiunile de schimbare. Pot presupune că situația economică a țării, văzută dinăuntru, era infinit mai dramatică decât se prezenta ea dinafară. Dar atunci, de ce a continuat domnul Constantinescu să
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
-mi orbi nu prinde să răsară./ Cu pașii tăi, la fel, port o povară/ ce-i pentru pașii-mi osteniți străină.// Arípa-ți, fără pene, mă anină,/ roșesc la bunul plac ori sunt de ceară,/ mi-e iarna cald, îngheț în toi de vară/ și-n cer mă-înalță mintea ta senină. Dincolo de buticari și Fane Spoitoru Noul primar general al Capitalei și-a început mandatul cu un război ieftin, cel împotriva buticarilor, dar a pierdut o luptă mult mai importantă - aceea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
sub scăunelul tatălui ca să asculte fără să fie văzut"). Șiretenia, modul oblic permit punerea în mișcare a polilor opuși. Dar, mai ales, situația de prag critic apare cînd copiii, pierduți în adîncul pădurii, cea mai deasă și mai sălbatică, în toiul nopții celei mai întunecoase cînd eroul, obosit și înfricoșat de către urlete de lup, udat pînă la piele de o ploaie grozavă, alunecînd la fiecare pas în noroi zărește (la Perrault) o luminiță, precum cea a unei lumînări. Totul începe pe
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
care un cuvînt al său i-ar fi putut salva. Iată o opoziție la curent care nu mă tulbură deloc. Dar în Pluta de piatră, un cataclism rupe peninsula iberică de continent și o angajează în derivă spre sud. în toiul procesului de integrare europeană (și de pe urma căreia Portugalia a beneficiat imens), romanul lui Saramago a fost interpretat ca un protest anticomunitar. Pe bună dreptate. Scriitorul s-a justificat extrem de curios, turnînd gaz pe foc: pluta lui ar fi remorcherul care
Evanghelia după Saramago by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17101_a_18426]
-
sună medicul de gardă să-mi anunțe o neplăcere. Sau dacă medicul de gardă trebuia să sune la o anumită oră, și nu suna - altă idee; de ce nu sună, ce s-a întîmplat? Și noaptea - insomnii, gînduri negre. Deseori, în toiul nopții, îmi venea să sun medicul de gardă să întreb care este situația unor bolnavi... Doamnă doctor, pînă și timpul de cînd te-ai trezit din somn și pînă ajungi la spital, să știi ce s-a întîmplat cu bolnavii
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
vopsit tricolor. Monumentul eroilor era împrejmuit de patru țevi de oțel alcătuind un patrulater. De ele, țăranii veniți la iarmarocul local, își legau boii, caii... Din acest punct începea ulița numită Țigănie, aici locuind majoritatea lăutarilor renumiți... Ei, și în toiul unei veri fierbinți și prăfoase, la Monument avu loc evenimentul mult comentat de generațiile următoare, întrecând până și faima manevrelor militare ce aveau loc din când în când în împrejurimi... Într-o bună zi, un scamator, un mare iluzionist din
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
constantă "da capo al fine", scrisul lui Iustin Panța este captivant, are umor, ironie, melancolie sau, dimpotrivă, gravitate și foarte multă poezie care potențează expresivitatea textului: "din când în când mă simt ca un om care cosește de zor în toiul unei nopți fără lună", "așa cum trosnesc genunchii când se îndoaie pentru rugăciune eu mă gândesc din când în când la ea", "valurile mării sunt mai îndrăznețe decât mâna, atunci când iubita intră în spuma lor". Manualul... este, în fond, obsesia "bucuriei
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
căreia se lasă, Nicolae Țone beneficiază astfel de șansa unui paradoxal acces la impactul metafizic, ocultat de versificația de ,,poante", de ,,spirite" spectaculare, gen Prevert sau Sorescu. I se potrivesc vorbele lui Artaud: ,,Sîntem aici și ne trezim brusc în toiul luptei metafizice, iar partea împietrită a corpului aflată în transă, înăsprită de refluxul forțelor cosmice care o asediază, este admirabil transpusă în acest dans frenetic, dar totodată stăpînit de unghiuri încordate, în care imediat simțim cum începe căderea liberă a
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
Cu vreo lună în urmă, premierul Năstase a ordonat să se facă o anchetă în mijlocul nopții fiindcă se stinsese lumina pe Stadionul Giulești, în timpul unui meci internațional, punînd în primejdie obrazul națiunii. Cîte asemenea anchete s-au făcut însă în toiul nopții pentru rezolvarea unor probleme sociale mai presante decît un incident la un meci de fotbal? Ochiurile sitei politicianului român se pare că sînt mult mai largi decît aceste probleme ale alegătorului. Știind că n-a făcut mai mult pentru
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
un infractor, iar legea era la fel de aspră cu cei ce-l favorizau pe infractor, pe fugar, pe urmărit. Ca să nu mai vorbim de faptul că existau categorii de inși ce se ocupau anume cu turnătoria. Lupta de clasă era în toi, nefericiții căzuți în masa celor neagreați de regim se considerau salvați când ocupau cel mai mărunt post, ce-i îndrituia a fi tolerați în societate. Dacă, așa cum spunea Talleyrand, aceia care nu au trăit în poleitul veac al XVIII-lea
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
am reușit să schimb subiectul până am termina cu spălatul. Când am ieșit însă de la duș, m-a rugat să rămân să-i țin de urât. - E încă lumină - i-am spus. Am dat la o parte perdelele. Eram în toiul lui august și prin fereastră se vedea încinsa câmpie lunară până la capătul celălalt al insulei, și soarele neclintit pe cer. - Nu de-asta - zise fratele meu. Mi-e frică să nu-mi fie frică. Totuși, când ajunserăm la masă părea
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
nu spun însă nimic cuiva care n-a citit romanul. Caruselul farmecului literar se pune în mișcare abia în momentul lecturii pe cont propriu a textului. Ce poate fi nemaipomenit la o nuntă? Iată ce poate fi: " Nunta era în toi. Trecuse de miezul nopții. Băuserăm peste măsură. În veselia generală, Ioana, balerina principală de la teatru, dansa pe o masă. Tocurile-i înalte găureau feliile de pâine și foile de salată." Nu nunta în sine, nu dansul pe masă, ci tocurile
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
că, în 1936-1937, cînd N. Iorga a pornit campania împotriva pornografiei în literatură, Universul a spus imediat prezent, publicîndu-i lui Brătescu-Voinești oribile articole ce condamna drumul pe care a apucat literatura română. Atunci, în 1936, cînd campania denigratoare era în toi (și Universul, desigur, se afla la post în primele rînduri), E. Lovinescu, într-un răspuns la o anchetă a ziarului Credința, declara: Chiar dacă s-ar ridica spînzurători în Piața Teatrului literatura acestei țări nu se va imbeciliza". De altfel, în
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
a întrebat el, cunoscînd arghirofilia prozatorului. Atunci Beniuc i-a spus că nu-i nici o pagubă că s-a dus; este altul, mai tînăr și mai talentat, Titus Popovici... Urmarea a fost că peste cîteva zile am fost chemat în toiul nopții la cabinetul secretarului general și am avut o lungă și revelatorie discuție la o sticlă de molan ruj". Îmbuibat, plictisit de atîtea avantaje, Titus Popovici își permite gesturi de insubordonare minoră pe fondul saturației cu "delicatese" de care a
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
o dungă colorată: roșu, verde, galben, albastru sau violet)“. Era locul disputelor fotbalistice dintre cartiere, sfidând trecătorii, trăsurile sau băncile cu îndrăgostiți. „Veneam acasă și, senin, spuneam că am fost la lecția de pian. Firește, mama mă mirosea imediat. În toiul meciurilor, îmi uitam pe câmpul ostilităților fie notele, fie bocancii care ținuseră loc de «barele porților», fie bluza de marinar. Să vii de la lecția de pian... desculț? Cu pantalonii făcuți praf și fără bluză? Bineînțeles că mama, așa julit cum
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
lume așa cum e. Nu mă îndoiesc că tot așa era și omul din spatele scrisului, binedispus și răbdător printre corvezi de tot soiul, care firește că nu puteau să nu macine. Într-un octombrie năbădăios, când la Brașov ningea ca-n toiul iernii și telefonul meu își pierduse semnalul (iar era să mă rătăcesc, iar era să- ntârzii...), i-am dus teza mea de doctorat, să o citească. Și a citit-o până la cele mai subtile detalii. Am zăbovit destul atunci, vorbind
Liniile morții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2654_a_3979]
-
unde-și avea gazdă popa. Ne obișnuiserăm să nu ne dorim ce nu puteam avea. Nu ne visam la Miami, speram să supraviețuim. Dorm de la zece la șase și încă aș dormi. Criza „voinței de viață”, vorba neamțului, e în toi. Cu vârsta am ajuns unde ajunsese tata, oricum. Decât că tristețea lui începuse mult mai devreme, iar ultimii doi ani i-au fost îngrozitori. Wallace Stevens: Neîntrecuta strălucire a soarelui în zori Mi-arată cât de întunecat am devenit. „Totuși
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2656_a_3981]