1,018 matches
-
al IV-lea la catolicism in 1593. Henric este celebru pentru următoarea afirmație: "Paris vaut bien une messe" (Parisul merită o liturghie). La început hughenoții au fost tolerați prin semnarea edictului de la Nantes de către Henric în 1598. Această perioadă de tolerare a luat sfârșit odată cu revocarea edictului de către Ludovic al XIV-lea, în 1685. În timpul lui Ludovic al XIV-lea chiar dacă Franța rămase puternic catolică, exista un fel de ruptură față de dependența de Roma. Noțiunea de "drept divin al regilor", care
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
au remarcat că femeile aveau în medie 34 de fibre nervoase pe centimetru pătrat de piele facială în timp ce bărbații nu aveau decât 17 (Mowlavi, Cooney, Febus, Khosraviani, Wilhelmi și Akers, 2005). Aceste rezultate arată că femeile au un prag de tolerare a durerii fizice mai scăzut decât bărbații. Cercetările arată că în final durerea femeilor ar putea avea de asemenea un substrat fiziologic. Faptul că bărbații suferă mai puțin decât femeile în plan fizic și-ar putea găsi explicația în evoluție
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
adaptabilitatea, achiziția, inițiativa, optimismul) și competențele sociale (autoconștientizarea socială, empatia, conștientizarea organizațională, serviciile, managementul relațiilor, leadershipul inspirației, influența asupra dezvoltării celorlalți, calea comună acceptată, rezolvarea conflictelor, colaborarea și cooperarea). La acestea se mai pot adăuga: autoobservarea, independența, autoactualizarea, responsabilitatea socială, tolerarea stresului, controlul impulsurilor, testarea realității, flexibilitatea, rezolvarea de probleme (sesizarea problemei, observarea, analiza, raportarea la context, eforul de înțelegere complexă, efortul căutării soluției, perseverența rezolvării), afirmarea bucuriei față de succes. La fel, paradigma formării competențelor trebuie să se refere și la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
drumuri diferite care ajung în final în același loc. Pentru relativism, toate religiile provin din aceleași credințe fundamentale, care capătă apoi o coloratură diferită în funcție de cultura locală. Pluralismul reprezintă o atitudine care depășește relativismul prin aceea că nu mai promovează tolerarea celorlalte religii, ci îmbrățișează valorile care se găsesc în afara granițelor propriei comunități. Pluralismul își asumă nevoia de a explora celelalte comunități religioase, de a învăța din experiențele diferite ale celorlalți și de a îmbogăți astfel experiența religioasă a grupului de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
gospodării „mijlocașe”, cu o suprafață de teren agricol de 4 până la 8 hectare. Din cauza solului cu fertilitate scăzută, specific acestui sat de munte, mulți drăgușeni munceau pământul prin alte sate din învecinata luncă a Oltului, în sistem de arendare, prin tolerare sau chiar prin cumpărare. „Ceea ce a ajutat pătrunderea drăgușenilor pe teritoriul altor comune și în chip deosebit pe teritoriul comunei Sâmbăta de Sus a fost spiritul lor activ, o deosebită putere de muncă, un dinamism specific al lor” (Bărbat, 1944
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
suicid al căror obiectiv este acela de a ucide corpul sexuat și de a face să înceteze excitația pubertară invadatoare și nelimitată. În cazul acestor tentative de suicid dificultatea, pentru adolescent, constă în acceptarea transformării pubere a corpului său, în tolerarea excitației psihice deoarece aceasta îi reamintește de o amenințare incestuoasă și în reducerea acesteia la tăcere, printr-un travaliu psihic de dezinvestiri, deplasări, sublimări, tolerând în același timp perioada necesară de așteptare în același timp în care excitarea invadatoare îi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
preveni eșecul, elaborând un plan de studiu etc.). Frustrare în schimb, desemnează o „orientare prezentă sau în trecut” (examenul este deja pierdut sau pe cale de a fi pierdut inevitabil); „răul” ne mai putând fi prevenit, se cer acțiuni corective de tolerare sau înlăturare a acestuia. Posibilitatea de a face față pericolului include, astfel, strategii diferite de acelea folosite în cazul frustrației. Între aceste două, realități psihologice noi considerăm că, exită, totuși, raporturi de intercondiționare, de influențare reciprocă: fenomenul frustrației, ca fenomen
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de motive, transformări (sau deformări) ale unuia În celălalt, prin urmare perspective asupra (și Înăuntrul) aceluiași sistem. Oricine are cele mai vagi noțiuni despre creștinismul timpuriu știe cît de aprige pot fi dezbaterile teologice, mai ales după declarația constantiniană de tolerare a creștinilor (313) și cît de inimaginabil de odioși au fost mulți dintre cei pe care Biserica i-a canonizat. Se pare că miza era imensă, din moment ce, după cum ne spune un Părinte al Bisericii din secolul al IV-lea, pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Tracia (Bulgaria de azi), În jurul fortăreței Philippopolis. Firește, mulți cărturari s-au grăbit să tragă concluzia că aceștia trebuie să fi fost strămoșii bogomililor, Însă chestiunea nu este chiar atît de simplă. În schimbul aportului lor militar, paulicienilor li se garanta tolerarea religiei proprii; numai că, În timp, loialitatea lor s-a dovedit mediocră. În vremea campaniei din Epir Împotriva normanzilor (1081), cînd circa două mii cinci sute de paulicieni au dezertat, a fost revocată această poziție tolerantă. Împăratul Alexis I Comnenul, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
studii culturale, psihologie, sociologie, comunicare. Ceea ce dă unitate acestor perspective eclectice este scopul cercetărilor: de a oferi un cadru general menit să faciliteze comunicarea dintre oameni care s-au născut și trăiesc în diverse părți ale lumii, prin cunoașterea, înțelegerea, tolerarea și aprecierea diferențelor. De exemplu: Cum comunică un american cu un japonez, un italian cu un suedez, un grec cu un turc? Cum se explică diferențele de percepții, expectații, viziuni, forme de comunicare dintre ei? Cum pot fi conciliate diferențele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Alcătuiți un eseu în jurul celor trei termeni aleși anterior, în care să vă exprimați opinia în legătură cu modul în care nu percepeți dumneavoastră timpul. 34. Reacțiile oamenilor în diverse situații sunt indicii ale orientării lor culturale: colectivism/individualism; masculinitate/feminitate; evitarea/tolerarea incertitudinii; distanță mare/mică față de putere; orientare pe termen lung/scurt. Prezentăm în continuare câteva situații și mai multe tipuri de răspuns pentru fiecare. Asociați fiecare tip de răspuns cu posibila orientare culturală a individului. Explicați asocierea făcută (exercițiu tradus
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
extrem de importantă. Sunteți întâmpinat de o tânără drăguță în jeanși. Ce gândiți? a) Probabil este secretara omului de afaceri cu care urmează să mă întâlnesc. (masculinitate) b) Probabil e chiar omul de afaceri cu care urma să mă întâlnesc. (feminitate, tolerarea incertitudinii) c) E plăcut să fii întâmpinat la aeroport de o persoană drăguță. (colectivism) d) Cum își permite să vină așa îmbrăcată pentru a mă întâmpina? (distanță față de putere) e) Trebuie că e o greșeală. E clar că eu ar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din cauza limbajului abuziv, angrenajul afacerii sau industriei se gripează, iar relațiile cu clienții, angajamentele de afaceri și scopurile corporației sunt puse sub semnul întrebării. Această carte se dovedește la fel de valoroasă și pentru companii, prin recomandările cu privire la coduri și proceduri corporatiste. Tolerarea limbajului abuziv într-o organizație este o problemă de cultură a acesteia, la fel ca în cazul hărțuirii sexuale și al discriminării rasiale sau pe criterii de vârstă. Art Bell arată cum, cu ajutorul unor programe concrete de pregătire prezentat și
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
atacuri care amenință să le distrugă demnitatea, motivarea, productivitatea și încrederea în propriile forțe și abilități. 2. Persoanele care au în subordine angajați „cu gura mare”. Managerii cu experiență cunosc efectul negativ pe care îl va avea asupra propriei cariere tolerarea abuzurilor verbale între angajații aflați în subordinea lor, chiar dacă ei nu sunt implicați personal. Sunt conștienți de faptul că abuzul verbal distinge spiritul de echipă, paralizează indivizii și poate genera litigii neplăcute. Tolerarea abuzului verbal între subordonați conduce inevitabil la
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
care îl va avea asupra propriei cariere tolerarea abuzurilor verbale între angajații aflați în subordinea lor, chiar dacă ei nu sunt implicați personal. Sunt conștienți de faptul că abuzul verbal distinge spiritul de echipă, paralizează indivizii și poate genera litigii neplăcute. Tolerarea abuzului verbal între subordonați conduce inevitabil la se deteriorează propriilor interese. Rezultatele echipelor devin mai slabe pe măsură ce atmosfera din birouri se deteriorează. Managerii încep să se întrebe ce se petrece. Între timp, angajații se concentrează asupra găsirii unui răspuns la
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
pentru pace și democrație, pentru libertatea și bunăstarea cetățenilor, pentru o societate ce conjugă eficacitatea și refuzul alienării. 3. Scopuri de importanță centrală: ele privesc dezvoltarea personală, asigurând o nouă calitate a vieții. Între acestea: achiziționarea unui bagaj personal permițând tolerarea schimbării; dezvoltarea afectivă în conjuncție cu cea cognitivă; conservarea unui spirit tânăr, caracterizat prin flexibilitate, curiozitate și creativitate; dezvoltarea capacității de a face alegeri responsabile, nelăsând altora decizia pentru viitorul propriu; angajarea socială; dorința de a se depăși în permanență
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să fie, poate fi cu adevărat și împreună cu ceilalți. Căci normele sociale care stau la baza bunei conviețuiri trebuie admise din interior (acceptate ca norme interioare), și nu suportate sub formă de constrângeri dinafară. A trăi împreună cu nu înseamnă simpla tolerare a celuilalt, ci "a te recunoaște pe tine însuți în chipul celuilalt" (B.N.,1999, p.158). Dar această recunoaștere înseamnă, de fapt, recunoașterea în ființa interioară a celuilalt, a nucleului său sacru. Asumarea terțului ne construiește, apoi, o viziune diferită
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
prima dată, cînd a fost tratată de Walter pentru neurastenie -, Lenora se confruntă apăsător cu ostilitatea locului în care se știe străină. Nici situarea maritală convențională, în apartamente separate, nici sfiala neverosimilă a relațiilor conjugale nu sînt altceva decît expresia tolerării unui locuitor efemer. Văzută sub această tensiune, prezența Lenorei în palatul / sanatoriu apare dramatic încorsetată (autoarea nu ezită să asocieze un complement material acestei evidențe sufocante: "Strînsă în corset încă de dimineață, Lenora își stăpînea respirația cam anevoioasă..."). Forma de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de a acciza serviciile medicale speciale (foarte scumpe) și de a utiliza resursele obținute astfel pentru a îmbunătăți educația publică, infrastructura economică sau alte arii sociale ce influențează accesul indivizilor la serviciile de îngrijiri medicale sau starea lor de sănătate. Tolerarea accesului inegal la serviciile de îngrijiri medicale nu este, așadar, neapărat contrară intereselor celor mai defavorizați din punct de vedere economic membri ai societății și, drept urmare, evidențiază Dworkin, nici exigențelor dreptății sociale. Aș dori să adaug acestor argumente dworkiniene în favoarea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
teoria valorii, legea cererii și ofertei, ca și principiul schimbu-lui echivalent. De altfel, autorul nu precizează clar cum trebuie să se facă cuantificarea și diferențierea respectivelor prețuri. Spre deosebire de mulți contemporani ai săi, Toma D'Aquino a avut o atitudine de tolerare față de comerț și de profitul comercial. El nu condamnă bogăția și e de acord cu ierarhizarea ei. Față de capitalul cămătăresc, atitudinea inițială este mai degrabă ostilă. De ase-menea, e condamnată dobînda, cu valoarea că-reia creditorul recuperează o valoare mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și arbuști ca mirtul (Mirtus communis), leandrul (Nerium oleander), laurul (Laurus nobilis). În regiunile montane din Atlas și în munții Liban și Antiliban este dispusă altitudinal o vegetație mediteraneeană forestieră alcătuită din păduri sempervirescente cu arbori etajați în funcție de gradul de tolerare a frigului, element ce a determinat structurarea sa pe trei etaje de altitudine: la înălțimi de 500-1500 m. se dezvoltă etajul stejarilor termofili, format din stejarul sempervirescent (Quercus ilex), stejarul de plută (Quercus suber), stejarul de cârmâz (Quercus coccifera), stejarul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
fi, de exemplu, abuzarea sexuală sau de orice altă natură a copiilor - ci a aceluia bazat pe concesii reciproce. Compromisul acceptabil presupune, Înainte de orice, reciprocitate. Descriindu-și experiența personală În cadrul multiculturalismului american, Michael Walzer, afirmă că toleranța ca atitudine și tolerarea ca practică sunt soluțiile de necontestat ce pot face posibilă coexistența pașnică a grupurilor cu identități, istorii și modele culturale diferite. „Tolerarea nu este o cale spre consensul rațional universal ci, mai degrabă, un necesar modus vivendi.” Acolo unde consensul
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Înainte de orice, reciprocitate. Descriindu-și experiența personală În cadrul multiculturalismului american, Michael Walzer, afirmă că toleranța ca atitudine și tolerarea ca practică sunt soluțiile de necontestat ce pot face posibilă coexistența pașnică a grupurilor cu identități, istorii și modele culturale diferite. „Tolerarea nu este o cale spre consensul rațional universal ci, mai degrabă, un necesar modus vivendi.” Acolo unde consensul rațional se relevă imposibil, acolo unde dilemele de ordin acțional sau moral fac rațiunea inoperantă, recursul la toleranță poate realiza compromisul rezonabil
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
măsură În construcția și menținerea civilizației umane ca unitate În diversitate. Astfel conceput, spiritul de toleranță poate fi probat prin cultivarea pluralismului valorilor și acceptarea multiculturalismului, includerea democratică a minorităților, Anton Carpinschi, studiu introductiv la eseul lui Michael Walzer, „Despre tolerare”, Institutul European, Iași, 2002, p.III II. Despre toleranță și violență Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În lumea contemporană recunoașterea identității lor și respectarea «sferelor dreptății» sociale.” Tolerarea, ne spune Michael Walzer, face diferența posibilă, diferența face
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Carpinschi, studiu introductiv la eseul lui Michael Walzer, „Despre tolerare”, Institutul European, Iași, 2002, p.III II. Despre toleranță și violență Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În lumea contemporană recunoașterea identității lor și respectarea «sferelor dreptății» sociale.” Tolerarea, ne spune Michael Walzer, face diferența posibilă, diferența face tolerarea necesară. Dar, pentru ca diferențele să se mențină În cadrul unei coexistențe pașnice, indivizii trebuie să se Înscrie Într-o comunitate “morală” prin care Walzer Înțelege un ansamblu social, spațio- temporal
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]