167 matches
-
56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a târși, 195 teasc, 132 tei, 53 teren, 43 teslă, 132 a teși, 132 a ticsi, 132 tijă, 105 tisă, 132 a toarce, 195 toc, 105 toloacă, 43 traci, 47 trai, 195 traistă, 135 a trăi, 139 a trânti, 195 treabă, 56 a trece, 43 troc, 195 trup, 43 tură, 195 a turba, 56 a turti, 195 țară, 43 țăran, 52 țărână, 195 țărm, 43 țânțari, 110
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cinematograf, aflăm informații valoroase din „Amintirile” depanate cu prospețime de Șt. Andreșanu, altele despre Victor Tăbăcaru și George Talaz, scriitor și pictor, ca și precedentul sculptor și pictor, ambii de loc din satul Toporăști. Interviul în două faze cu Grigore Toloacă este un alt mare ecran de pe care citim cum era viața, obiceiurile tradiționale la localnici, de la o dată la alta, înscrise în calendar dar și cele cu moștenire de la înaintași. Viața localnicilor, fie școlară, cazonă sau chiar în timp de război
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
trupelor sovietice de pe teritoriul românesc, pariu câștigat de Gheorghe Gheorghiu -Dej la un pahar cu vin servit împreună cu Nichita Serghievici Hrușciov, marele conducător al Uniunii Sovietice, cu ocazia unei acțiuni de vânătoare în România... Interviul lui Ștefan Boboc cu Grigore Toloacă, fostul său coleg de școală primară și gimnazială, ajuns mare comandant în armata română, început la Alba-Iulia, va continua cu ceea ce numește autorul „O poveste de neuitat, Borna, de Gr. Toloacă”, în fond, brodată folcloric, era vorba despre Borna care
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
vânătoare în România... Interviul lui Ștefan Boboc cu Grigore Toloacă, fostul său coleg de școală primară și gimnazială, ajuns mare comandant în armata română, început la Alba-Iulia, va continua cu ceea ce numește autorul „O poveste de neuitat, Borna, de Gr. Toloacă”, în fond, brodată folcloric, era vorba despre Borna care a fost „Frontiera de stat a României”, descoperită în piatra de la „1 decembrie 1918” în Ardeal. Despre profesorii Elena Averescu, Iulia Vrânceanu, Constantin Obreja și Săndel, cum a ajuns Săndel secretar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
intrare în brazdă, la diferite adâncimi, mărirea brazdei în raport cu solul, densitatea viitoarei culturi, semănatul și grăpatul. Aceste erau și principalele activități și culturi care se practicau și de către oamenii din sat. CAPITOLUL V Interviul dialog: Iași - Alba-Iulia, Ștefan Boboc - Grigore Toloacă - partea întâi - Un vechi prieten, din anii 1939-1946, coleg de școală primară și gimnazială, după ani de instrucție, studii și înalte responsabilități, până la comandant de mari unități militare, cu grad de colonel, pe nume Grigore Toloacă, cunoscător al ororilor celui
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Alba-Iulia, Ștefan Boboc - Grigore Toloacă - partea întâi - Un vechi prieten, din anii 1939-1946, coleg de școală primară și gimnazială, după ani de instrucție, studii și înalte responsabilități, până la comandant de mari unități militare, cu grad de colonel, pe nume Grigore Toloacă, cunoscător al ororilor celui de-al II război mondial, prin pierderea tatălui său, a rudelor apropiate precum și a altor ființe dragi lui, la îndemnul meu de a-și aduce aminte de anii copilăriei, de anii de elev și de adolescență
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
era dacă școala noastră era mai scurtă, poate și războiul se termina mai repede cu 2-3 ani...În orice caz, războiul m-a afectat enorm, mai ales după ce în iunie 1941, în conflict a intrat și România. Tatăl meu, Constantin Toloacă, împlinea atunci doar treizeci de ani. Fusese concentrat, cu gradul de sergent, într-un regiment de infanterie, la Bârlad, fiind încadrat într-o companie de mitraliere. Mi-aduc aminte perfect de ziua în care începea războiul la Prut. Era într-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
au ajuns, asta se datorește în mare măsură și necruțătoarei doamne Averescu. Nu ierta nimic. Dacă veneai la școală cu lecțiile neînvățate, era jale mare. Punea în funcție vergeaua. Nu de puține ori îmi ordona ca un veritabil sergent major : Toloacă, mâine să am pe catedră o sfântă vergea nou-nouță. Asta însemna că din cea veche mai rămăsese doar un căpețel. Conștiincios din fire, nu aveam încotro. Altfel te ia mama dracului și pe tine, mă anunța doamna Averescu. Căutam în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
primară? Sau am fost și ceva prieteni. Din câte mi-aduc aminte, noi ne-am cunoscut, ca să zic așa, prin Bogdana. Întâmplarea a făcut pesemne ca tatăl tău și bunicii mei - din partea mamei și din partea tatei (Ghiță Florea și, respectiv, Toloacă Vasile) participanți cu arma în mână la primul război mondial, să fie împropietăriți cu câte cinci hectare de pământ în Bogdana. Pământul vostru era pe partea stângă cum intrai pe vălișoara aia a Bogdanei - cu fața la soare - iar cel al nostru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
era păzită. - Ne-am cunoscut mai bine în școală. Nu știu prin ce bancă stăteai. - Eu mă aciuam mai prin fundul sălii de clasă, într-o bancă de lângă geam. Prilej pentru doamna Averescu să mă avertizeze din când în când : Toloacă ! Ai să rămâi cu gâtul sucit!, bă ! Știu că prin clasa a patra sau a cincia ne-am apropiat mai mult. Mă invitai pe la voi să învățăm împreună. Veneam de fiecare dată cu multă plăcere și tragere de inimă. Dar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Contingentul nostru - 54 - se prezenta pentru încorporare la Comisariatul militar din Vaslui. Vizita medicală și repartizarea pe arme. Infanterie, artilerie, geniu etc. Nu știu din ce motive, cei de la primărie l-au pus șef peste lotul de tineri pe „tovarășu Toloacă”. Nu-mi mai aduc aminte câți am fost. Te aflai și tu printre noi? Îmi amintesc, însă, că deplasarea noastră la Vaslui a fost o adevărată aventură. Urma să vină după noi un autocamion. N-a venit. Am luat-o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
În fine, a fost o întreagă poveste. Repartizarea, pentru mine, a fost simplă. Fusesem recrutat deja pentru școala militară de ofițeri. Pe care am și început-o în același an, 1952, în luna august, la Sibiu. Încă odată, succes! Grigore Toloacă Interviul dialog: Iași - Alba-Iulia, Ștefan Boboc - Grigore Toloacă - partea a doua - Despre alți elevi îți mai amintești? - Unul dintre colegii de care îmi aduc aminte este Puiul Tabacaru. Nu știu de ce, dar nu m-am prea împăcat cu el. Poate
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pentru mine, a fost simplă. Fusesem recrutat deja pentru școala militară de ofițeri. Pe care am și început-o în același an, 1952, în luna august, la Sibiu. Încă odată, succes! Grigore Toloacă Interviul dialog: Iași - Alba-Iulia, Ștefan Boboc - Grigore Toloacă - partea a doua - Despre alți elevi îți mai amintești? - Unul dintre colegii de care îmi aduc aminte este Puiul Tabacaru. Nu știu de ce, dar nu m-am prea împăcat cu el. Poate pentru faptul că făcea parte dintre târgoveți. Care
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
la școală - nu purta cărțile în traistă ca noi - avea întotdeauna câte ceva bun. Felii de franzelă cu salam italian, pastramă de oaie, cașcaval, halva, rahat, biscuiți, bomboane...De la un timp a început să le împartă cu mine. ce zici, măi Toloacă, de rahatul ăsta? vrei? Nu m-am dat în lături. Vorba ceea : bei, Grigore, aghiasmă ? (sau cum se mai zice : mânânci calule ovăz?) Dar, într-un târziu, l-am interpelat, ca să zic așa. De ce faci asta, jidane? Dacă cumva e
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mi-l dai prin aceste răspunsuri, constituie o bună bază în prezentarea spre cunoaștere a locurilor și obiceiurilor natale, din plasa Pungești, județul Vaslui. La revedere dragă prietene ! - Cu drag și respect, prietenul tău de demult și de acum, Grigore Toloacă, Alba Iulia, 2008. CAPITOLUL VI Nemărginitele dureri ale românismului Suntem în toamna anului 1945. Cel de al doilea război mondial s-a terminat cu înfrângerea definitivă a puterilor Axei, ultimul episod fiind capitularea Japoniei datorată enormelor distrugeri provocate de cele
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
jitar care era ajutat de paznici (nemeasnici) care păzeau gardurile arinilor și constatau pagubele făcute de vite. Și în satele de clăcași, țăranii aveau vii și livezi, grădini de legume, pe lângă țarini, aveau acces la apă și la imașurile satului (toloaca satului), aveau fâneață și izlaz. Pentru tot pământul aflat în folosința țăranului clăcaș, acesta era dator cu un număr de zile de clacă, cu zeciuiala din produse, cu zile de reparat (meremet) la iazuri, mori, curtea boierească, cu alte daruri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut un act de caritate; se supunea și el necesității, dar și obiceiului pământului, dar mai ales reglementărilor scrise, date de domnitorii Constantin Mavrocordat (1746 și 1749), Grigore al II-lea Ghica în 1766. Pentru locul ocupat cu gospodăria, grădina, toloaca satului, apoi pentru plantațiile de pomi și de vie, țăranul clăcaș nu datora nimică boierului; prețul pentru acestea era cuprins în situația de dependență și în munca de clacă. Primele înjghebări făcute cu ce aveau la îndemână - lemnul de salcie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
copii. Când s-a aplicat legea rurală, în 1864, mulți luncași aveau boi de tracțiune și vaci pentru lapte, la care se adăugau oi, mai multe la unii, mai puține la alții, iar păsările - găinile, gâștele, curcile, rațele, creșteau pe toloacă, pe lângă iazuri și pârâu. Proprietarii de oi, oierii mai bogați, luau suhat (terenurile degradate, improprii semănăturilor) de la boieri pentru care erau datori cu 3 kg de brânz pentru fiecare oaie, să dea plocoane la anumite zile constând din miei, lână
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moisei 1934-1938 32. Gheorghe Călinescu 1940-1941 33. Fevronia Chitică 1926-1927. Condițiile materiale și școlare determinau familiile țărănești să nu-și trimit copiii la școală. Copiii țăranilor intrau „în producție” de la o vârstă fragedă: începeau cu păscutul gâștelor și mieilor pe toloacă, grija față de gospodărie și de frații mai mici, apoi munca grea la câmp, la toate muncile, cu puțin câștig și cu efort mare. Avem mărturiile celor care au trăit la începutul secolului al XX-lea despre greutățile întâmpinate de copiii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de dans. Pentru satul Lunca din comuna Filipeni, când spunem horă, „la horă”, „gioc” și joc, trebuie să înțelegem ansamblul dansurilor populare care, acum, le mai vedem pe scenele căminelor populare sau în concursuri. Se poate spune că de pe imașul, toloaca sau din fața crâșmei satului, „hora” a intrat în sălile de spectacol, purtând amprenta creatorilor neștiuți, care, prin contribuția lor, au îmbogățit și diversificat „hora” (Hai la horă, hai la joc!) pigmentând-o cu strigături mai mult sau mai puțin deocheate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adeverința, secretara mi-a zis: "Vedeți că tovarășul nu a semnat!". Și am cerut o audiență de la prodecan. N-o să uit niciodată ce mi-a zis: "Băi, Tompea, păi tu ai venit aici să bați berbunca, să joci fotbal pe toloacă? Sau ai venit să fii filosof?". "Tovarășul prodecan, în timpul liber". Ci timp liber, bre? Ție îți trebuie timp liber să mergi la bibliotecă, să mergi să-nveți, să citești, lasă toloaca și fotbalul!" "Tovarășul prodecan, știu să-mi administrez timpul
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
venit aici să bați berbunca, să joci fotbal pe toloacă? Sau ai venit să fii filosof?". "Tovarășul prodecan, în timpul liber". Ci timp liber, bre? Ție îți trebuie timp liber să mergi la bibliotecă, să mergi să-nveți, să citești, lasă toloaca și fotbalul!" "Tovarășul prodecan, știu să-mi administrez timpul". "Băi, bagă-ți mințile în cap!". S-a ridicat, discuție încheiată. M-am ridicat și eu și am plecat. I-am spus profesorului Leonida Antohi, și mi-a zis: "Eu te
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mirare; mocirla; mormoloc; murdare; neant; neliniște; nepăsător; neplăcut; nimic; nord; ocolire; omul; pădure; părăsire; părăsit; peisaj; de pescuit; cu pește; fără pește; pietre; plouă; probleme; puritate; rău; rece; Republica Moldova; sat; scăldat; la scăldat; seacă; spurcată; static; stuf; stufos; suferi; supărare; toloacă; tristețe; a uda; urăsc balta; urît; urîtă; uscată; verdeață; viață; viețuitoare; vomă; zoi (1); 794/144/54/90/0 ban: avere (109); monedă (101); leu (40); bogăție (35); putere (24); valoare (21); muncă (16); avuție (12); bancă (12); bogat (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la sută din copiii țării, cei de vârsta preselecționaților, care nu știu ce înseamnă grădinița și nu au nici perspectiva de a o ști, și care, dacă nu se scaldă câtu-i ziulica în colbul ulițelor lăsați de capul lor - păzesc bobocii pe toloacă în așteptarea amurgului când vor veni părinții de la tras sapa să le facă un borș... Nu m-am gândit nici la nerușinarea celor unu sau doi la sută dintre părinții ce nu vor ezita să etaleze în văzul tuturor mătăsurile
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
rămâne să vedem în numărul viitor cum a reacționat partea adversă, adică Victor Florean, în calitatea lui de patron și nu de funcționar public, și ce soartă au avut lucrările care n-au fost demne să se așeze pe actuala toloacă din Baia Mare numită, cu mult romantism și cu tot atîta imaginație, Cîmpul tineretului.
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]