2,360 matches
-
și de oameni, frumusețea arhetipică și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului, raza dumnezeirii și cele asemenea. Căci se slăvește, zice, trupul deodată cu primirea lui, și slava dumnezeirii se face slava trupului<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul aghioritic, în Filocalia..., vol. VII, p. 415. footnote>. Lumina divină, deși nu are formă materială, nu e ceva difuz, dezorganizat, ci se simte în ea o armonie superioară, o plenitudine de bunătăți și, ca atare, e frumoasă, e chiar frumusețea
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
înfăptuiește în chip tainic acesta unire negrăită. Căci prin el Dumnezeu însuși pătrunde întreg, în cei vrednici întregi și sfinții pătrund întregi în Dumnezeu întreg, luând în ei înșiși pe Dumnezeu întreg și dobândind numai pe Dumnezeu<footnote Grigorie Palama, Tomul Aghioritic..., p. 416. footnote>. În lumină Îl cunoaștem pe Dumnezeu și ne cunoaștem pe noi înșine. Problema vederii lui Dumnezeu este așezată de opozanții isihasmului pe un plan intelectual, ea fiind pentru ei gnoză, cunoaștere, în timp ce pentru Sfântul Grigorie Palama
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
82. footnote>. Învățătura Sfântului Grigorie Palama, aprobată de sinoadele constantinopolitane din iunie și august 1341, a fost solemn confirmată de Sinodul de la Vlacherne din iulie 1351, care l-a condamnat pe ultimul adversar al Sfântului Grigorie Palama, filosoful Nichifor Gregoras. Tomul sinodal, publicat de acest sinod, constituie manifestul oficial prin care Biserica Ortodoxă a aprobat doctrina Sfântului Grigorie Palama. Hotărârile sinodului au fost întărite, în decursul secolului al XIV-lea, de alte sinoade locale. Conținutul lor a fost reprodus în Synodicon-ul
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
români nu au avut la îndemână un instrumentar de prestanța și dimensiunile celor de care dispun filologii, teologii, istoricii, lingviștii etc, pentru manuscrisele teologice, istorice și literare, în limba română, realizate de Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor românești, tomul I, (1 - 300), București, Edițiunea Academiei Române, 1907; Bianu, Ioan și Caracaș, R. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul II (301 - 728), București, Edițiunea Academiei Române, 1913; Bianu, Ioan și Nicolaiasa, G. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul III, (729 - 1061), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1931
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
filologii, teologii, istoricii, lingviștii etc, pentru manuscrisele teologice, istorice și literare, în limba română, realizate de Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor românești, tomul I, (1 - 300), București, Edițiunea Academiei Române, 1907; Bianu, Ioan și Caracaș, R. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul II (301 - 728), București, Edițiunea Academiei Române, 1913; Bianu, Ioan și Nicolaiasa, G. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul III, (729 - 1061), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1931. footnote>, și de Gabriel Ștrempel<footnote Ștrempel, Gabriel - Catalogul manuscriselor românești B. A. R., vol. I
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor românești, tomul I, (1 - 300), București, Edițiunea Academiei Române, 1907; Bianu, Ioan și Caracaș, R. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul II (301 - 728), București, Edițiunea Academiei Române, 1913; Bianu, Ioan și Nicolaiasa, G. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul III, (729 - 1061), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1931. footnote>, și de Gabriel Ștrempel<footnote Ștrempel, Gabriel - Catalogul manuscriselor românești B. A. R., vol. I, 1 - 1600, vol. II, 1601 - 3100, vol. III, 3101 - 4413, vol. IV, 4414 - 5920, București, Editura
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
vol. IV, 4414 - 5920, București, Editura științifică și enciclopedică, 1978, 1983, 1987, 1992. footnote>, în limba greacă: de Constantin Litzica<footnote Litzica, Constantin Catalogul manuscriselor grecești, București, Edițiunea Academiei Române, 1909 footnote>, de Nestor Camariano<footnote Camariano, Nestor Catalogul manuscriselor grecești, tom II, București, 1940. footnote>, și de Mihai Caratașu<footnote Caratașu, Mihai - Catalogul manuscriselor grecești din B. A. R., vol. III, București, 2004. footnote> și slavonă: P. P. Panaitescu, autorul celor două volume, din anul 1959<footnote Panaitescu, P. P Manuscrisele
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Histoire de l`Art, Série Théatre, Musique, Cinéma, București, Tome XIX, 1982, pp. 63 66; Jakovljevič, Andrija Inventarul manuscriselor muzicale românești aflat la Mănăstirea Sf. Pavel de la Muntele Athos; în: Studii și cercetări de istoria artei, Seria Teatru, Muzică, Cinematografie, tom XXIX, București, Editura Academiei, 1982, pp. 35 -39; footnote>, unele prezentate ulterior, succint de Gregorios Stathis<footnote Staqh, Gr. Q. Stathis Manuscrisele de Muzică Bizantină - Sfântul Munte, Atena, volumul I, II, III, 1975, 1976, 1993; footnote>, al cărui catalog l-
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Staqh, Gr. Q. Stathis Manuscrisele de Muzică Bizantină - Sfântul Munte, Atena, volumul I, II, III, 1975, 1976, 1993; footnote>, al cărui catalog l-am prezentat și recomandat la vreme, cititorilor revistei Muzica<footnote Vasile, Vasile Manuscrisele muzicale din Muntele Athos, tom III de Gregorios Stathis; în: Muzica, București, Serie nouă, An IX, nr. 2 (34), aprilie iunie 1998. footnote>, la 253, câte descrie Sebastian Barbu Bucur, în catalogul citat, unele inexistente în fondurile nominalizate, pentru a ajunge, după propriul catalog Tezaur
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
muzică de cult tipărite în secolul al XIX - lea, unele chiar în mai multe exemplare, o bună parte provenind de la psaltul mănăstirii din ultimele decenii ale secolului, Neofit: Anastasimatarul, Irmologhionul și Theoreticonul lui Macarie Protopsaltul, tipărite la Viena, în 1823, tomul al II - lea al Antologiei, tipărit la Buzău, în anul 1827, tot al lui Macarie, alături de cele ale lui Anton Pann: cele trei tomuri ale Noului Doxastar (1841 și 1853), Irmologhionul sau Catavasierul (1846), Păresimierul (1847), Liturghierul (1847), Heruvico-Chinonicarul (1847
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
decenii ale secolului, Neofit: Anastasimatarul, Irmologhionul și Theoreticonul lui Macarie Protopsaltul, tipărite la Viena, în 1823, tomul al II - lea al Antologiei, tipărit la Buzău, în anul 1827, tot al lui Macarie, alături de cele ale lui Anton Pann: cele trei tomuri ale Noului Doxastar (1841 și 1853), Irmologhionul sau Catavasierul (1846), Păresimierul (1847), Liturghierul (1847), Heruvico-Chinonicarul (1847), Anastasimatarul (1847), Priveghierul (1848), Noul Anastasimatar (1854) - deci, toate cărțile celui considerat de Eminescu „ isteț ca un proverb”. Se adaugă cele două tomuri ale
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
trei tomuri ale Noului Doxastar (1841 și 1853), Irmologhionul sau Catavasierul (1846), Păresimierul (1847), Liturghierul (1847), Heruvico-Chinonicarul (1847), Anastasimatarul (1847), Priveghierul (1848), Noul Anastasimatar (1854) - deci, toate cărțile celui considerat de Eminescu „ isteț ca un proverb”. Se adaugă cele două tomuri ale Idiomelarului lui Dimitrie Suceveanu, tipărite la Mănăstirea Neamț, în anii 1856 - 1857, Utrenierul și Liturghierul lui Ioan Zmeu, tipărit în 1892, Antologia care cuprinde cântări pentru vecernie, utrenie, liturghie, Postul Mare etc, parte compuse, parte traduse de părintele Nectarie
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
peren al lui Andrei Mureșanu, actualul imn național, eveniment prezentat în detalii cu mai mulți ani în urmă<footnote Vasile, Vasile Vârstele imnului “Deșteaptă-te, române”; în: Studii și cercetări de istoria artei, seria Teatru, Muzică, Cinematografie, București, Editura Academiei Române, tom 43, 1995, pp. 25 - 52; footnote>. Din biblioteca lui Ucenescu au intrat și se păstrează în patrimoniul mănăstirii șase manuscrise și cinci tipărituri, dintre care patru caligrafiate de el însuși. Tipăriturile ne interesează nu numai pentru că reprezintă donații ale psaltului
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
din materialele didactice folosite de școala lui Anton Pann, transferate, prin ucenicii săi, în viața de cult. Ordonate în funcție de anul apariției și cu ambele numere de inventar, cel al mănăstirii și cel al lui Gheorghe Ucenescu, acestea sunt: Noul Doxastar, tom I, 1841 nr. inv. 1136, cu nr. 14 al bibliotecii Ucenescu; Irmologhionul, 1847 nr. inv. 1139, cu nr. 12 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. II, 1853 nr. inv. 1141, nr. 22 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. III, 1853
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de inventar, cel al mănăstirii și cel al lui Gheorghe Ucenescu, acestea sunt: Noul Doxastar, tom I, 1841 nr. inv. 1136, cu nr. 14 al bibliotecii Ucenescu; Irmologhionul, 1847 nr. inv. 1139, cu nr. 12 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. II, 1853 nr. inv. 1141, nr. 22 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. III, 1853 nr. inv. 1142, nr. 21 al bibliotecii Ucenescu; Priveghierul din 1848 nr. inv. 1133; Ultima carte tipărită a lui Anton Pann nu are un număr
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Noul Doxastar, tom I, 1841 nr. inv. 1136, cu nr. 14 al bibliotecii Ucenescu; Irmologhionul, 1847 nr. inv. 1139, cu nr. 12 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. II, 1853 nr. inv. 1141, nr. 22 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. III, 1853 nr. inv. 1142, nr. 21 al bibliotecii Ucenescu; Priveghierul din 1848 nr. inv. 1133; Ultima carte tipărită a lui Anton Pann nu are un număr de inventar al bibliotecii psaltului brașovean, dar poartă pe prima copertă următoarea însemnare
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
poartă pe prima copertă următoarea însemnare edificatoare pentru această apartenență: ,,Aceasta este dintre cărțile subsemnatului Georgie Ucenescu al Muzicii religioase în al 3-lea an auditor(u), 9 februarie 1853 București”. Mai important rămâne faptul că pe ultima filă a tomului al III - lea al Noului Doxastar apare anti-acsionul Schimbării la față compus după tipicul cel nou din București de Georgie Ucenescu(l), la anul 1854 August 3, modul Ni, o nouă probă a activității creatoare a psaltului brașovean. Un important
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
o perspectivă pesimistă. Ea reprezintă, fără îndoială, polul negativ al vieții duhovnicești, dar dinamismul celui ce se străduiește duce direct către polul pozitiv”<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, „Peché”, art. în „Dictionnaire de Spiritualité ascétique et mystique”, Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861. footnote>. În lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, „Poeme dogmatice”, VIII, PG., XXXVII, col. 452. footnote>. În final, lupta împotriva păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. cit., tom 12, col. 861. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a mințit, că în fructul arborelui acela ar fi binele și răul, sau că dacă ar gusta din el ar deveni dumnezei; iar Eva a crezut ...<footnote Sf. Ilarie de Poitier, Comment. In genesim, la I. Pitra, Spicilegium Sanctorum Patrum, tom. I, Paris, 1842, p. 162 apud Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 7. footnote>. Arborele acesta nu putea fi rău și dăunător omului, prin natura sa, dimpotrivă, era bun ca și restul creației lui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
diabet zaharat cea mai mare valoare medie CAVI de 9,14 m/s s-a înregistrat în stadiul 3 de BRC , sugerând faptul că rigiditatea arterială joacă un rol important până la stadiul 3 de boală, după acest prag, declinul funcției , tomul 36, nr. 2-3/2011 renale fiind influențat mai mult de alți factori. Nu s-au observat diferențe semnificative statistic între valorile medii CAVI la subiecții fără BRC și cei aflați în stadiul 4 de BRC . În rândul pacienților cu rigiditate
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92049_a_92544]
-
erudit istoric, profesor și om de știință de o aleasă probitate morală și profesională. Pentru a-l prezenta la adevărata sa valoare nu sunt suficiente câteva pagini. Ar trebui să se scrie și probabil că așa se va și întâmpla, tomuri întregi. Ne-am întâlnit și am colaborat fructuos pe baricadele slujirii muzei Clio. Am avut în comun un subiect drag amândorura - Mareșalul Ion Antonescu. Împreună am descifrat tainele acestei inconfundabile personalități. Pentru acest subiect, la fel ca și Mareșalul, s-
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
De-a lungul celor 7 decenii ce s-au scurs din acea fatidică după-amaiază de 1 August 1943 despre operațiunea „Tidal Wave” - bombardamentul la joasă altitudine lansat de flota aeriană americană asupra rafinăriilor de la Ploiești și Câmpina - s-au scris tomuri întregi și au fost realizate nenumărate filme documentare, astfel că, la prima vedere, un articol pe această temă ar putea părea de prisos. Dar - un cuvânt ce tinde să își facă tot mai des loc în lucrările istorice - „Fortăreața Ploiești
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
dosarul procesului ce i-a fost instrumentat tatălui ei. Cea mai recentă restituire semnată de doamna Sanda Golopenția, împreună cu Ruxandra Guțu Pelazza, este Anton Golopenția, Rapsodia epistolară. Scrisori primite și trimise de Anton Golopenția (1923-1950) (Albatros, 2004), care constituie primul tom din cele patru câte vor fi în final, al doilea urmând să conțină doar scrisorile către Ștefania Golopenția. Surprizele aduse de această arhivă epistolară sunt numeroase, între ele fiind de amintit amploarea ei, ea însumând vreo 200 de schimburi epistolare
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
Ilie Constantin Impresionant este portretul unui scriitor ce ne-a fost drag multora dintre noi, Poetul F. M. Despre Florin Mugur, criticul Grigurcu a scris adesea (numai în tomul II din Poezie română contemporană, 2000, sunt cuprinse șase texte) - aici ne aflăm în fața unui poem: Poetul F. M. Cu barba lui inocentă / ca un trandafir răsturnat // vorbește gesticulează înfulecă / bucăți de pâine și de text / bea mici înghițituri de ambrozie
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]