1,191 matches
-
nu mai e ecoul realității exterioare, ci o realitate autonomă, multiplicată de jocul de limbaj asemenea ecoului care poate trăi independent și chiar elipsat de sens. De aici se ajunge ades la marginea unui univers absurd, care, ajutat și de topica fracturată a versului, dă semne că logica limbajului nu mai poate acoperi o subiectivitate în continuă expansiune. Să ne reamintim însă că și teatrul absurdului, care a transformat limbajul privat într-un interviu al subiectivității, s-a născut tot de
Exorcizarea metaforei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/4535_a_5860]
-
de urmărit metamorfoza occidentală a unui intelectual român format în cea mai dură perioadă a totalitarismului. Din acest punct de vedere, nu știu cât de nimerită e inițiativa lui Luigi Bambulea, coordonatorul proiectului editorial, de „a interveni discret, acolo unde lexicul sau topica riscau să fie stridente cititorului de azi și de mâine al textului, dar și acolo unde unele aprecieri sau pasagere afirmații erau în esența (și în expresia) lor contextuale: e cazul a trei sau patru referințe politicoase la adresa marxismului, pe
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
vremuri mitice (Ardalos era fiul lui Vulcan), confirmat iată cu două secole Înainte de invazia triburilor migratoare războinice ungare În Bazinul mijlociu al Dunării, ceea ce dovedește că ungurii au fost aceia care au Împrumutat termenul de Ardeal din limba română, după topica limbii maghiare, Erdely (ibid.); Descoperirea În Biblioteca națională din Buda pesta a lucrării lui Lukacs Karoly, preot romano catolic și arheolog, care a păstorit peste zece ani În regiunea Balatonului, unde a făcut cercetări arheologice, identificând urme materiale ale unor
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Își găsește, pe deasupra și un alibi delicios: platforma Google translate (așa se și numește cartea). Acolo, motorul de căutare oferă, la trecerea dintr-un idiom în altul, variante destul de cinstite (cuvintele sunt echivalate cu destulă acuratețe), dar sub într-o topică cel puțin rizibilă. La fel stau lucrurile cu versurile lui Hose Pablo: „tu i-ai trimis probabil e happy day parcă” (p. 5); „tu ai stat puțin mâine la lucru” (p. 6); „ai spus că mâinele mele frumoase sunt” (p.
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
ceea ce văd ochii noștri până departe) era la locul său. Absența ei răzbate până în teritoriile unde poetul înfruntă de unul singur precaritatea provinciei, însă dincolo de melancolia după cea dusă (a ajuns la Seattle, se pare) subzistă un ton ludic, o topică rebarbativă, ca și decepție care include și oful de a fi o provincie oarecare a lumii: „... când vei ajunge la seattle/ îți voi trimite o scrisoare de la câmpulung. / mai îți amintești de unul neacșu,/ dar de limba română în care
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
arunce cu pietre într-o sperietoare de ciori. Cum el nu nimerește cu nici un chip, ironia ei cade casant: „N-ai o treabă !” (p. 209). Un fel de „n-ai nici o treabă” telegrafic și, în definitiv, neuzual. Nici sintaxa și topica nu sunt menajate. „Am o mulțime de amintiri de care un Alzheimer cinstit m-aș bucura să mă scape” (p. 221). Există cel puțin două reformulări mai plauzibile ale acestei fraze cu noduri. Efortul ar fi fost minim. Și la
Stângăcii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3370_a_4695]
-
ele: niște fire de cânepă răsărite într-o farfurie! Ascultați cum cântă la pian o fată, ascultați cum cântă la vioară o fată, ea vede un nor de băieți, în vreme ce cântă: un nor de băieți o caută, vrăjiți de matinala topică a formelor sale trupești, de ispititoarea sa prospețime. Încercați să le vedeți - cu ochiul tot mai leneș al minții - cum își scot sutienul și ciorapii cu jartiere, sub privirile însomnorate ale păpușilor din copilărie, exilate pe dulapul cu fuste și
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
despre Vintilă Horia, Nicolae Filimon și Hasdeu, mai puțin despre Dinicu Golescu). Mircea Anghelescu a arătat (în Dilema veche, nr. 90) că medalioanele la Ion Ghica și la Heliade-Rădulescu sînt variantele din 1987 preluate - remaniat stilistic, doar cu schimbări de topică - din Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900. Nu sînt singurele cazuri, la fel se întîmplă și cu cîteva materiale preluate din Dicționarul presei literare românești. 1790-1990 alcătuit de Ion Hangiu. De altfel, puțini colaboratori îi aduc la zi pe
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
noua platformă absolut revoluționară, noul continent al romanului contemporan; l-am numit pe Marcel Proust. Între aceste nume, se înțelege, autoarea noastră se mișcă, aș zice, cu o dezinvoltură oarecum crispată - dovadă unele sintagme riscate sau frazele încărcate cu o topică nu foarte familiară celor neobișnuiți cu textele baroce rusești. Noi preferăm însă aceste false stângăcii și acest exces de precauții metodologice unor clișee așa-zis rafinate sau acelor analize și aproximații „valorice”, care nu fac, încă o dată, decât să aducă
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
sau rădăcinile prăbușirii societății europene va fi concepută undeva, În Franța (după cum afirma, pe bună dreptate, Krușevan), În ultimii ani ai secolului trecut, În plină desfășurare a afacerii Dreyfus, care divizase Franța În două tabere. Traducerea făcută din rusă menținea topica tipic slavă, abunda de pleonasme (era celebra traducere care avea pe prima pagină o imensă pată de cerneală, aidoma „peceții sîngeroase a lui Antichrist“), dar dovedea că autorul acestui prim falsificat fusese un rus. Așa cum toate drumurile duc la Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
în neliniarul „lirosofic “ Al gândirii metaforice, s-a afișat victoria semnificantului în „lupta “cu semnificatul, „s-a cartografiat “cea mai mare suprafață lirică raportată la cele cunoscute până în veacul său, s-a re (a) clamat o nouă demiurgologie, într-o topică sacralizând profanul, s-a instituit noul autohtonism etc. V. Treapta Omului-Fantă, sau zodia Fant-Omului: 11 elegii (1966). Volumul 11 elegii (Cina cea de taină), de Nichita Stănescu, publicat în anul 1966, reprezintă, după cum s-a mai observat, volumul în jurul căruia
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
Mijloacele și procedeele artistice, de stil, de vocabular sau cele prozodice sunt, de asemenea, foarte diverse și personale: jocuri de cuvinte și de sensuri, („Norocoase, bată-le / i-au fost ursitoarele/ Dimineața râmele / După masă, rimele!”) sintagme și întorsături de topică, sensuri ambigui sau înrudite, (Unui umorist bătrân: Cunoscându-i fondul liric / Lumea mai exagera / Ziua el era satiric / Noaptea ... doar satir era!”)aluzii fine,luatul în răspăr, admitația prefăcută, (Evoluția unui epigramist rival: Cum ai umor cât pentru trei / Și
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
comutativități cauzale ( Culegem visurile, sau ele ne culeg,/ Alungăm sălbăticiunile din suflet,/ Sau ele ne alungă,/ Urcăm treptele abisului,/ Sau ele ne urcă... p.41), asocieri neașteptate (Pe cer, potcoava Lunii, vechi totem, p.57), antinomii (Icoană profană, p.94), topici sugestive (Privirea, de Albastru-Voroneț, p.123) etc. Cu un stil minuțios elaborat, dinspre subtilități de limbă (alternațe disociative: Am vrut să fim, dar... n-ai putut să fii, p.111) se avansează spre detașări de sine: Mă smulg din clipa
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
vorbire și prin mai intensa afirmare a celor rămase actuale. Putem aduce oricâte englezisme. Dacă le supunem (și le supunem) gramaticii noastre, ele sunt românești, pentru că primesc trăsături românești. Le romanizăm atât la nivel morfologic, cât și sintactic (relațiile, funcțiile, topica) sau fonetic. Poate că termenul „frangleză” a fost compus în glumă. Dar frangleză poate exista fiindcă morfologia nominală a limbii franceze cunoaște o variațiune minimală, substantivele necăpătând alt look, cu excepția pluralului, dar și pluralul, majoritar în „-s”, din franceză este
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
Baltrušaitis) Nota distinctivă a poeziei lui Teofil Răchițeanu este dată de modificarea accentului - a accentului fonologic, a accentului sintactic și a celui semantic. Prin intervenții nucleare (asupra accentului propriu-zis al cuvântului), plastice (morfologice), transmutaționale (contexte insolite) sau cinetice (la nivelul topicii - cuvintele fiind „mobilizate”, făcute să se „miște” de pe locul obișnuit), poetul aduce în prim-planul atenției piese de vocabular care sunt ținute, de vorbirea curentă, în situații și poziții bine stabilite și devenite, de aceea, șterse, incolore, de expresivitate modestă
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Mijloacele și procedeele artistice, de stil, de vocabular sau cele prozodice sunt, de asemenea, foarte diverse și personale: jocuri de cuvinte și de sensuri, („Norocoase, bată-le / i-au fost ursitoarele/ Dimineața râmele / După masă, rimele!”) sintagme și întorsături de topică, sensuri ambigui sau înrudite, (Unui umorist bătrân: Cunoscându-i fondul liric / Lumea mai exagera / Ziua el era satiric / Noaptea ... doar satir era!”)aluzii fine,luatul în răspăr, admitația prefăcută, (Evoluția unui epigramist rival: Cum ai umor cât pentru trei / Și
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
știe, doar, cum îți vine în minte, un vers de rondel (știut dintr-o carte ori dintr-un cântec trist) : „ Partir c`est mourir un peu „! Și, pentru că ți-e totul permis, nu-i așa? printr-un mic „troc”cu topica , ia, uite ce-a ieșit : „ Mourir,c`est partir, un peu „! Fără-ndoială că-i așa. Și cel mai bine știu cei pentru care Mama n-a murit, a plecat, doar „ puțin”. Cu ea vorbim, în somn și-n gând
ŢIE, MĂICUŢĂ, LA MULŢI ANI ! ...IAR ŢIE, MAMĂ, DOAR UN GÂND ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366579_a_367908]
-
social prin textul ce reînvie „scene de încleștare, de mare dramatism, încât Eschil și Shakespeare sunt pe aproape, ca și Marin Sorescu”. (M. Barbu). Dacă, uneori, găsim reminiscențe ale unor elemente autobiografie ale copilului, remarcate și de prefațator, „pirogravate” pe topica dialogului și prin unii membri de familie, dragi autorului, nu sunt decât mijloace ce exprimă un tablou tragic din al doilea război mondial ce a adus schimbări sociale, politice și drame cu consecințe incalculabile. Moșul Ilie, personaj central al dramei
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
social prin textul ce reînvie „scene de încleștare, de mare dramatism, încât Eschil și Shakespeare sunt pe aproape, ca și Marin Sorescu”. (M. Barbu). Dacă, uneori, găsim reminiscențe ale unor elemente autobiografie ale copilului, remarcate și de prefațator, „pirogravate” pe topica dialogului și prin unii membri de familie, dragi autorului, nu sunt decât mijloace ce exprimă un tablou tragic din al doilea război mondial ce a adus schimbări sociale, politice și drame cu consecințe incalculabile. Moșul Ilie, personaj central al dramei
DUMITRU VELEA, PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351036_a_352365]
-
social prin textul ce reînvie „scene de încleștare, de mare dramatism, încât Eschil și Shakespeare sunt pe aproape, ca și Marin Sorescu”. (M. Barbu). Dacă, uneori, găsim reminiscențe ale unor elemente autobiografie ale copilului, remarcate și de prefațator, „pirogravate” pe topica dialogului și prin unii membri de familie, dragi autorului, nu sunt decât mijloace ce exprimă un tablou tragic din al doilea război mondial ce a adus schimbări sociale, politice și drame cu consecințe incalculabile. Moșul Ilie, personaj central al dramei
PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356689_a_358018]
-
că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. Să fie oare o pură întâmplare că același suf. îl avem și în tăuraș? Adăugăm aici că termenul maghiar corespunzător este ökör „bou“ fără f de la începutul cuvântului. Și alte topice sunt legate de nume de animale: Ceylon de la „leu“, Camerun de la „rac“, Galapagos „broaște țestoase“, Paraguay ~ „papagal“, Yukatan „țară yukului (cerb)“. (Al. Graur, Nume de locuri, p. 32-33). A se compară și legendă întemeierii Moldovei când vânătorii au alergat după
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
jură-n dulce grai/ că n-ai să pleci, o să mai stai,/ cu tine viața să înving/ și clipa nemuririi să ating!” În acest gen de poezie, dar nu numai, autoarea folosește cu abilitate resursele vocabularului și acordă oarecare atenție topicii și prozodiei, manifestându-se destul de expresiv, dacă avem în vedere că se află doar la volumul de debut. Aceste aspecte sunt în măsură să convingă pe cel mai pesimist cititor că în următoarele volume, ce i le doresc să fie
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
mult mai subtil, un chițibuș care a supraviețuit ca prin minune multiplelor filtre prin care a trecut textul până la varianta ultimă, din săsească în germană și engleză, și din engleză în românește. Poate că e vorba mai degrabă de o topică mai specială. Mi-e greu să exprim în cuvinte fenomenul, dar modul în care e făcută relatarea are ceva profund ardelenesc. Spun asta fără intenția de a mă distanța de limba vorbită în celelalte regiuni ale României, dar, așa cum germana
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
pasămite, ar transpare că ar fi tradus (adică se sugera plagiatul). Ce mă mai înfuriam eu când auzeam asta! Nu știu dacă ați sesizat, dar propoziția exclamativă pe care tocmai ați citit-o adineaori e un exemplu de astfel de topică. N-am idee cum reacționează un ne-ardelean la ea, dar pe mine regăsirea acestui filon subteran al limbajului în paginile acestei cărți m-a cucerit pur și simplu. După părerea teoreticianului american Noam Chomsky gândurile noastre iau forma cuvintelor
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
ferina”, caracterizând poporul Get după asprimea limbii: „rigidos Getas, „duros Getas”(consemnat de Nicolae Densușianu în „Dacia Preistorică” p.567 subsol Ovidiu: TristeV7-17-12-55). Păreri și păreri. Și mie mi se pare limba germană imposibilă, cu unele cuvinte kilometrice și o topică abracadabrantă, iar engleza „înfiorătoare” cu pronunția unor cuvinte care îți stâlcesc limba. Dovadă că părerile menționate sunt relative și subiective. Evident că sunt și limbi considerate în cvasiunanimitate că au muzicalitate în cuvinte, deseori terminate în vocale sonore, sau cuvintele
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]