190 matches
-
chiar dacă acestea au practicat efemer maltratări asupra altor victime), evită și refuză utilizarea unor termeni precum „torționar” sau „călău”, preferând formule ca „agresor” sau „bătăuș”. Este opțiunea autorului și, desigur, o respect. Dar, pe de altă parte, consider că termenul „torționar” este contextual-necesar (chiar obligatoriu) în cadrul evenimentelor de la Pitești, indiferent dacă ne convine sau nu. În măsura în care în respectiva închisoare s-au practicat schingiuirea și umilirea programatică (e adevărat, în grade diferite, de la foarte dur la, să spunem, moderat și vag, simple
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a celor mai patrioți și transformarea lor în informatori 1. Ioan Muntean se pronunță doar în ceea ce privește atitudinea victimelor și spune că, în afara morților martirizați, care ne-au spălat onoarea tuturor, toți ceilalți care au trecut prin sinistru au devenit ori torționari, ori delatori, atât cât i s-a cerut fiecăruia, bineînțeles că sub teroare. Unii au plusat și au făcut mai mult decât era necesar ca să supraviețuiască. Unii s-au redresat mai devreme, alții mai târziu și foarte puțini au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acțiunii. Efectele asupra victimelor au fost diverse, în funcție de structura sufletească (ba, în unele cazuri, chiar de cea fizică) a fiecăruia și, foarte important de precizat, de intensitatea presiunilor la care au fost supuși deținuții. Este profund incorectă catalogarea victimelor ca „torționari” ori acuzarea lor pentru evenimentele din închisori. Nici unul dintre cei care au fost supuși acestor torturi nu avea alternativă: practic, nu exista scăpare - nici măcar în moarte, decât cu totul accidental. Prin urmare, discuția trebuie centrată asupra transformărilor suferite de victime
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ce a fost Securitatea, În Încăperile factorului de decizie care a regizat marele spectacol al procesului, În lumea victimelor și a torționarilor. Autoarea nu e lipsită de talent literar; unele tablouri descrise rămân memorabile. Personal am reținut, ca emblematic, tabloul „torționarului la pensie” Ioan xe "Șoltuțiu"Șoltuțiu, transformat În „respectabil universitar” - un domn cu baston, elegant și rasat, deprins să fie chemat „domn’ profesor de către concitadini, ce se plimbă senin sub soarele amiezii de iarnă”2. O imagine-avertisment ce nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
om de bază al lui Țurcanu schingiuind mulți oameni. Datorită zelului depus a fost eliberat la termen, dar datorită rolului pe care îl jucase în „Reeducare” a fost arestat din nou pentru al doilea proces unde a fost condamnat ca torționar. Alexandru Popa (Țanu) student la Agronomie Iași, a făcut de la începutul „Reeducării” echipă cu Țurcanu, luându-se la întrecere cu acesta în acțiunea de distrugere fizică și morală a deținuților. El era specialistul, care aplica loviturile fulgerătoare la ficat, până ce
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
curajos, puternic spiritual, calități pentru care era admirat de toți camarazii. în închisoarea Pitești atât de groaznic a fost torturat încât și ultima fibră musculară și nervoasă căpătase deformații permanente. Devenise un alt om. Din înger devenise demon; din sfânt torționar. I se crease un nou reflex condiționat, acela de a-l informa pe Țurcanu (Securitatea) de tot ce nu era conform regulamentului de detenție. El era asemeni omului cel mai bun din lume după ce-și pierde mințile. Aristotel Popescu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ciomegile, dar declarațiile pe care le luau comitetele de reeducare, dar pedepsele pe care le dădeau și supravegheau aplicarea lor, dar bătăile în grup, dar uciderile de oameni în timpul aplicării „metodelor” de reducare etc. etc. Toate acestea trebuiau puse pe seama torționarilor legionari. în Pitești erau studenți din toate grupările politice, legionarii reprezentau un procent de peste 80%, desigur că printre cei care după cruntele torturi deveniseră torționari, erau și legionari. Trebuia găsită și o justificare: de ce făceau aceste fapte, de ce se supuneau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
uciderile de oameni în timpul aplicării „metodelor” de reducare etc. etc. Toate acestea trebuiau puse pe seama torționarilor legionari. în Pitești erau studenți din toate grupările politice, legionarii reprezentau un procent de peste 80%, desigur că printre cei care după cruntele torturi deveniseră torționari, erau și legionari. Trebuia găsită și o justificare: de ce făceau aceste fapte, de ce se supuneau singuri la o autoflagelare apocaliptică. Justificarea la îndemnă era în fanatismul legionar, care prin varii mijloace, cu orice sacrificii trebuia să compromită „nevinovatul și corectul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe ,,știrea” că în România există și un ,,ziar personal”. Desigur că și cu acest prilej am deranjat mulți neisprăviți și lichele de prin zonă. În timpul mandatului lui Emil Constantinescu, țărăniștii au fost manevrați și sabotați la greu de către securimea torționară care avea toate mijloacele la dispoziție să-i spioneze, să le cunoască intențiile și ,,să-i lucreze” pe la spate. Cu toate acestea în acest timp s-au întâmplat și unele lucruri (cum ar fi apropierea de ,,Vest”) care i-au
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
bere), am căzut pe stradă și am fost luat cu ambulanța. În ziua când americanii începeau războiul din Afganistan, eu mă aflam în spital unde am stat 5 zile după care am revenit acasă. Desigur că acest amănunt nu scăpase torționarilor care trebuiau să fie cât mai bine informați cu privire la punctele slabe ale unui ,,obiectiv”. Și probabil era singurul aspect pe care puteau pedala în intențiile lor dușmănoase. În 2005 am început să nu mă simt bine, seara după ce veneam acasă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
dar că până la urmă o să-mi ,,dea aprobare “ ( ???). Când am mers la secția 2 Poliție, cea de care aparțineam, cei de acolo mi-au spus că nu cunosc nimic legat de chestiunea în cauză; individul fusese trimis din altă parte. Torționarilor nu le convenea noua mea locuință unde posibilitățile lor se restrângeau, și căutau să creeze vrajbă, să merg într-o altă locație acolo unde să mă poată ,,lucra” în voie. Dar în continuare nu eram destul de atent la unele aspecte
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
practic nu făceau nimic util pentru oameni. Din contră, acțiunile lor aveau un profund caracter nociv pentru societate. În restul societății, marea majoritate a oamenilor munceau timp de 8 ore pentru un salariu modest, prestau o activitate folositoare celorlalți. Securistul torționar primea bani fără a face ceva util, primea bani nemunciți fără a face ceva în folosul obștii, adică primea bani jefuiți de la alții. Un ban nemuncit este un ban jefuit ! Trebuie reamintit aici că întregul sistem socialist s-a bazat
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
liniște, pe îndelete. În orașe nu s-a făcut nimic pentru obște, în schimb dealurile adiacente s-au umplut de vilele celor ,,merituoși”. Practic, Iliescu a fost la conducerea țării 15 ani, timp în care fosta nomenclatură și fosta securime torționară (asistată de masa de slugoi-turnători), s-a înfipt bine în structurile de putere ale ,,democrației originale” cu singura dorință de a jefui cât mai mult țara. Regimul Iliescu a dat liber la îmbogățire prin jaf în condiții de ,,democrație originală
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
neobrăzare în asemenea „memorialistică” și mă întreb ce ne va aduce memorialistica de mâine, produsă de vajnicii campioni ai corectitunii politice de azi. După 14 ani de la acel decembrie 1989, continuă să se găsească explicații și scuze pentru mai toată lumea - torționari, asasini, agenți KGB, membri ai Securității practicând poliție politică, informatori plătiți ai Securității, turnători voluntari, bișnițari politici, diplomați cleptomani, nomenclaturiști plini ori doar supleanți etc. Numai pentru o singură categorie de oameni nu mai există azi, practic, nici o scuză - cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
chiar, în dimensionalitatea mitului pe care îl va reprezenta în istorie. De-acum, totul în roman se reorganizează în registrul polemic (demascator!?) al unei parabole, al unei fabule (și fabulații) în care conflictul se stabilește între mitul Eminescu și regimul torționar comunist care întreprinde toate demersurile pentru a-și aservi puterea spirituală a unei eminențe spirituale (naționale) propriilor manevre dictatoriale. Sanatoriul de la Viena (Oberdöblin) se prezintă ca un spațiu al captivității în care Eminescu ideea de Eminescu este supus unei urmăriri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fiindcă oricând aceștia se pot converti și boteza, iar prin botez, primind Duhul Sfânt, devin curați ca lacrima. Cazul iudeilor: și aceștia, cum spune protomartirul Ștefan, se Încăpățânează Împotriva Duhului. Dar există și cazuri excepționale, când harul Îi transformă pe torționari sau increduli În apostoli ai lui Isus: convertirea lui Pavel pe drumul Damascului oferă cel mai formidabil contraargument. La fel stau lucrurile și cu ereticii. Indiferent de Învățăturile false pe care le proclamă Împotriva Duhului, dacă la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
dă-mi- le, mă-nțelegi, la discreție, să stau eu cu dumnealor în tête-à-tête la secret... Să vezi cum scot biletele. Și zicând aceasta, se uită cruciș, fioros și scrâșnește din dinți.” Gesticulația spune totul, funcțio- narul a devenit un potențial torționar, expresia facială trădează angajamentul în exercitarea oricărei forme de presiune. Turbatul este Lefter Popescu fără nicio îndoială, iar metamorfoza măruntului funcționar spectaculoasă. Derizoria victimă a șefului ascunde în ea inversul neputinței și resemnării, un apetit copios pentru agresivitate. Dispo- zitivul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
complici ai partidului-stat. Traiul în condițiile respectării tuturor legilor nu era posibil. În consecință, oamenii aveau diferite grade de culpabilitate și, o dată cu acestea, diferite doze de lașitate. „Cetățenii” unui stat totalitar devin victime colaboraționiste ale propriului opresor 35 (adesea și torționar, vezi vasta bibliografie despre comunismul gulagurilor). „Prin intermediul strategiilor disciplinare instituționalizate și al retoricii despre acestea, statulxe "„stat" a definit parametrii permisibilului și tolerabilului (a construit o - n. M.M.) ordine simbolică ce se slujea pe ea însăși, prin intermediul căreia alte interese
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de fapt, perceperea ansamblului ororii de la Pitești. În schimb, opțiunea mea se desparte de cea a autorului care, din pudoare și solidaritate cu victimele (chiar dacă acestea au practicat efemer maltratări asupra altor victime), evită și refuză utilizarea unor termeni precum 'torționar' sau 'călău', preferând formule ca 'agresor' sau 'bătăuș'. Este opțiunea autorului și, desigur, o respect. Dar, pe de altă parte, consider că termenul 'torționar' este contextual-necesar (chiar obligatoriu) în cadrul evenimentelor de la Pitești, indiferent dacă ne convine sau nu. În măsura în care în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
chiar dacă acestea au practicat efemer maltratări asupra altor victime), evită și refuză utilizarea unor termeni precum 'torționar' sau 'călău', preferând formule ca 'agresor' sau 'bătăuș'. Este opțiunea autorului și, desigur, o respect. Dar, pe de altă parte, consider că termenul 'torționar' este contextual-necesar (chiar obligatoriu) în cadrul evenimentelor de la Pitești, indiferent dacă ne convine sau nu. În măsura în care în respectiva închisoare s-au practicat schingiuirea și umilirea programatică (e adevărat, în grade diferite, de la foarte dur la, să spunem, moderat și vag, simple
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mai puțin glosarea pe marginea acestora, fără însă a nega importanța acestei perspective. Făcând referire la aceeași sensibilitate a subiectului, vom spune că am acordat o importanță deosebită terminologiei folosite pe parcursul volumului. Precizăm din start că suntem împotriva denumirilor de 'torționar' ori 'călău' pentru cei care erau forțați să își lovească colegii de suferință, întrucât ele implică automat o sentință pe care-suntem convinși-nu este nici permis, nici cuviincios să o emitem. Mai mult decât atât, acești termeni au fost utilizați până
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
atât de persoane interesate, cât și-din păcate-chiar de victime, care nu au reușit să depășească traumele prin care au trecut și să îi ierte pe cei care au acționat asupra lor la comanda unor păpușari ascunși. Acuzele nejustificate de 'torționar' și 'călău' sunt încă de actualitate, deși credem că nu îi putem pune pe picior de egalitate pe deținuții care au fost obligați să lovească, după ce luni de zile au îndurat torturi de tot felul, cu un Alexandru Nicolschi ori
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
totală a celor mai patrioți și transformarea lor în informatori. Ioan Muntean se pronunță doar în ceea ce privește atitudinea victimelor și spune că, în afara morților martirizați, care ne-au spălat onoarea tuturor, toți ceilalți care au trecut prin sinistru au devenit ori torționari, ori delatori, atât cât i s-a cerut fiecăruia, bineînțeles că sub teroare. Unii au plusat și au făcut mai mult decât era necesar ca să supraviețuiască. Unii s-au redresat mai devreme, alții mai târziu și foarte puțini au fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
milițienii responsabili cu interogatoriile s-au refugiat în Israel, a cărui armată n-a uitat, atunci când s-a retras, în 2000, să dinamiteze instalațiile pentru a șterge măcar parțial urmele. Era un fel de Abu Ghraib* local. Închisoarea era clandestină; torționarii erau militari care nu făceau parte din armata regulată, și ei erau riguros încadrați. Totul se petrecea la doi pași de frontieră: metodele CIA. Democrațiile au câteodată astfel de pudori. Degeaba s-au străduit cei responsabili să distrugă toate urmele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
privință, care îl face unic în lumea Europei, o agresivitate de junglă. Omul era pus într-o situație de îndobitocire. Se arăta că omul poate fi redus la primitivitate, că poate deveni sălbatic. Instrucția pe care a primit-o șeful torționar Eugen Țurcanu, student de la Iași și Rinschi, i-a deformat îngrozitor și cu acestă experiență s-au arătat foarte ingenioși la Pitești. Cei supuși reeducării nu aveau voie să doarmă, erau bătuți și obligați să facă totul împotriva lor. După
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]