1,077 matches
-
fi amortizați, mai exact pentru a li se amortiza vorbele pe care le-ar putea spune, de pildă, în fața plutonului de execuție, față de care ar putea manifesta o "ultimă exclamație virilă". Or, virilitatea verbală a victimelor i-ar umili pe torționari. Uneori, victimele vorbesc fără să fie silite, dar spun altceva decât ar dori supliciatorii să obțină de la ele: o femeie sodomizată îi vorbea imaginar iubitului ei, pentru a se apăra, astfel, de macularea la care era supusă. Ea rostea și
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
îi vorbea imaginar iubitului ei, pentru a se apăra, astfel, de macularea la care era supusă. Ea rostea și rugăciuni, dar spunea mai ales scrisoarea orală de dragoste, concepută ca un scut verbal între sufletul ei și trupul sodomizat de torționari. Tortura este incomunicabilă: acest fapt este valabil nu doar la multă vreme după epuizarea supliciului, ci și în timpul acestuia. De aceea, fostele victime așteaptă îndeajuns până să fie apte să-și recupereze "limba" și să transcrie în cuvinte ceea ce nu
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
ar stimula cruzimea supliciatorului, de aceea își mușcă buzele și limba, dar nu scoate o vorbă. Cu gura rănită (dinții smulși), supliciatul nu poate vorbi de durere; atunci când și limba îi este tăiată, gestul acesta echivalează cu o castrare. Logica torționarului este sălbatică: tăcerea obstinată a victimei va fi pedepsită printr-o castrare de cuvinte, oficiată de pedepsitorul autorizat. Uneori, victima este chinuită într-atât, încât își pierde vorbirea, din pricina șocului nervos și fizic. Dacă va mai comunica, totuși, ea o
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
apți să construiască o propoziție și înșiră doar cuvinte disparate. Membrii unor triburi din Amazonia obișnuiau, inclusiv în secolul XX, să reteze capetele dușmanilor, să le reducă (prin tehnici speciale) la mărimea unui pumn și să le coase buzele; intenția torționarilor este asemănătoare, chiar dacă va fi realizată doar psihic. Multe alte zgomote, în afara urletului, își fac loc în tortură: sunt zgomote adiacente precum horcăitul de moarte ori respirația sufocată în apă. Chiar dacă aceste zgomote sunt mai izolate fonic decât urletul, ele
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
în apă. Chiar dacă aceste zgomote sunt mai izolate fonic decât urletul, ele fac parte tot din limbajul durerii. Fiecare organ chinuit, fiecare bucată de trup și de psihic emite o anumită sonoritate, care nu seamănă cu nimic altceva. Urletul unui torționar cu pregnanță sonoră poate să facă să vibreze trupul supliciatului său. Prin lovirea alternativă a urechilor (după tehnica "telefonul"), un bâzâit interior face să vibreze capul victimei: sonoritatea se desfășoară, în acest caz, între zidurile trupului, și nu în afara lui
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
se epuizau, treptat, ajungând în stadiul de scâncete gâtuite. În Gulag și în lagărele naziste, multitudinea de limbi ale durerii depindea inclusiv de nația care le emitea, căci fiecare se tânguia în idiomul său. Care este, însă, memoria sonoră a torționarului? Ce reține el din victima sa? Supliciatorii ajung, uneori, la un asemenea "profesionalism" al producerii durerii, încât sunt capabili să distingă, după urlet, în ce etapă a torturii este victima, chiar dacă nu se află în celula de supliciu, judecând doar
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
după urlet, în ce etapă a torturii este victima, chiar dacă nu se află în celula de supliciu, judecând doar după sunetele scoase de cel chinuit. Pentru că urletul, țipătul, geamătul, scâncetul alcătuiesc o fișă psihologică și fizică a schingiuitului, în care torționarul este inițiat. Nuanțarea sonorității îndurerate a victimei vădește structura de cunoscător al limbajului durerii pe care o are supliciatorul. Nu este vorba despre auz fin, ci despre "măiestrie" în a detecta sonoritatea cifrată a supliciului. Se întâmplă, însă, ca schingiuitorul
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
a detecta sonoritatea cifrată a supliciului. Se întâmplă, însă, ca schingiuitorul actant să nu dorească să audă urletul victimei sale, drept care gura acesteia este astupată, iar gâtul, sufocat, pentru ca urletul să rămână înăuntru. Țipătul este un stindard auditiv de care torționarul nu vrea să ia cunoștință, căci l-ar învinovăți, iar tortura pe care o aplică ar deveni personalizată. Vocea poate fi o armă a supliciatului, care îl face pe torționar să ia aminte la condiția sa. Dar acest lucru este
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
să rămână înăuntru. Țipătul este un stindard auditiv de care torționarul nu vrea să ia cunoștință, căci l-ar învinovăți, iar tortura pe care o aplică ar deveni personalizată. Vocea poate fi o armă a supliciatului, care îl face pe torționar să ia aminte la condiția sa. Dar acest lucru este valabil doar pentru schingiuitorii care supliciază în tăcere, nu și pentru aceia care sunt excitați (ca de un afrodisiac auditiv) de urletul victimei lor. Târziu, după trecerea anilor, atunci când unii
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
aminte la condiția sa. Dar acest lucru este valabil doar pentru schingiuitorii care supliciază în tăcere, nu și pentru aceia care sunt excitați (ca de un afrodisiac auditiv) de urletul victimei lor. Târziu, după trecerea anilor, atunci când unii dintre foștii torționari au curajul să mărturisească și să se căiască, ei recunosc că vor auzi în toate nopțile lor urletul unei victime torturate. Un asemenea individ se miră, totuși, că memoria sa este strict sonoră, refuzând să-și amintească și chipurile victimelor
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
răni, inclusiv sângele curge subțiat. În acest caz, nu mai există nici un fel de limbaj posibil al durerii: dacă, totuși, lacrimi mai curg încă și zgomote scâncite mai ies, ele există fără conținutul lor, doar ca mimică de animal muribund. Torționarul are două posibilități: fie alege să vadă chipul victimei (caz în care mimica durerii îl stimulează și inspiră), fie îl acoperă (căci trupul fără chip sau victima rasă în cap îi suspendă vinovăția de a fi supliciator). În paralel cu
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
chipul victimei (caz în care mimica durerii îl stimulează și inspiră), fie îl acoperă (căci trupul fără chip sau victima rasă în cap îi suspendă vinovăția de a fi supliciator). În paralel cu mimica victimei, există și o mimică a torționarului; și în cazul lui, există tot două posibilități: el fie participă prin cruzime citită pe chip la ceea ce oficiază, fie chipul său rămâne impasibil, ca o pagină albă, scrisă, eventual, cu cerneală invizibilă. "Tatuaje" violente sunt încrustate, uneori, pe trupul
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
crucii), capete rase, cu inscripții ori cu litere care stigmatizează, însemnări cu fierul roșu pe frunte, arsuri de diferite forme în pielea victimei (dar gândite anume spre a transmite un mesaj) fac ca trupurile să devină hărți și pancarte. Uneori, torționarii își încheie ședința de supliciu printr-o schingiuire succintă, pe post de semnătură, pe trupul celor chinuiți. Toate aceste semne, lăsate de torționarii secolului XX, sunt niște epistole violente ale puterii, înrudite cu semnele lăsate, odinioară, cu fierul roșu, pe
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
dar gândite anume spre a transmite un mesaj) fac ca trupurile să devină hărți și pancarte. Uneori, torționarii își încheie ședința de supliciu printr-o schingiuire succintă, pe post de semnătură, pe trupul celor chinuiți. Toate aceste semne, lăsate de torționarii secolului XX, sunt niște epistole violente ale puterii, înrudite cu semnele lăsate, odinioară, cu fierul roșu, pe umărul sau spatele condamnaților. Cicatricile trebuie să rămână pentru totdeauna o urmă a "vinei" și a "păcatului" de a fi fost supliciat. Țigările
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
pe umărul sau spatele condamnaților. Cicatricile trebuie să rămână pentru totdeauna o urmă a "vinei" și a "păcatului" de a fi fost supliciat. Țigările stinse în pielea victimelor reactualizează, și ele, înfierările de odinioară. Scrijelituri, arsuri, cicatrici, acestea sunt "cuvintele" torționarilor, stăpâni care instaurează un nou alfabet. Nu în ultimul rând, esențial în supliciu este limbajul sângelui a cărui curgere concretizează "spargerea trupului". Limbajul sângelui produce două reacții în supliciator: pentru unii, este o gratificație, la fel ca urletul, făcându-l
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
care instaurează un nou alfabet. Nu în ultimul rând, esențial în supliciu este limbajul sângelui a cărui curgere concretizează "spargerea trupului". Limbajul sângelui produce două reacții în supliciator: pentru unii, este o gratificație, la fel ca urletul, făcându-l pe torționar să-și continue "opera" percepută stimulator, datorită răspunsului victimei; pentru alții, limbajul sângelui nevrozează și irită. Ceea ce îi spune un astfel de torționar victimei sale este elocvent: "Ia-ți batista și șterge-ți sângele, fiindcă nu vreau să-l văd
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
produce două reacții în supliciator: pentru unii, este o gratificație, la fel ca urletul, făcându-l pe torționar să-și continue "opera" percepută stimulator, datorită răspunsului victimei; pentru alții, limbajul sângelui nevrozează și irită. Ceea ce îi spune un astfel de torționar victimei sale este elocvent: "Ia-ți batista și șterge-ți sângele, fiindcă nu vreau să-l văd. Și fă repede lucrul acesta, șobolanule mic și murdar ce ești; pentru că vom începe din nou tortura". Limbajul lichid-dureros al trupului victimei îl
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
elocvent: "Ia-ți batista și șterge-ți sângele, fiindcă nu vreau să-l văd. Și fă repede lucrul acesta, șobolanule mic și murdar ce ești; pentru că vom începe din nou tortura". Limbajul lichid-dureros al trupului victimei îl face, uneori, pe torționar să explodeze nervos ori chiar îl fragilizează fizic, provocându-i voma. Atunci chipul și trupul dezarticulate sunt acoperite cu ziare, pături și orice ar putea să camufleze sângele. Ceea ce rămâne în urma supliciului fizic este o movilă de carne sângerândă, din
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
leac. Și al fericirii iluzorii (ori, cine știe?, al fericirii supramundane, “paranormale”). Acum începe inițierea grea, temeinică, stăruitoare în suferință. Acum începe confruntarea cu cea mai teribilă prezență: absența. Acum, începe, de fapt, agonia (sufletească) a personajului, sub loviturile acestui torționar necruțător și impasibil: absența. Acum se inițiază ravagiile dorului. Corina își dă seamă că vă avea un copil de la Tudor, și acesta - o fetiță, Nathalie - vine, prematur, pe lume, eveniment ce declanșează mari îngrijorări, ce o tulbură peste măsură, dar
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
termen lung și care înțeleg domeniul ce le-a fost dat în răspundere. Îl înțeleg și vor să-l ajute, iar nu să-l pună la pământ, așa cum am avut de curând un caz, chiar aici, la cârma Ministerului Culturii! Torționarul vindea țigări Din același număr al revistei, recomandăm (așa cum facem frecvent cu textele din seria Perspective - Chipurile răului) articolul în care Dumitru Lăcătușu ni-l readuce în atenție pe unul dintre personajele malefice ale anilor de început ai comunismului românesc
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2608_a_3933]
-
a spus că dacă tot dorește să aducă bani la buget ar putea să taie din pensiile responsabililor pentru crimele comunismului. "Sfatul meu către domnul Boc este să taie pensiile celor care au fost responsabili pentru crimele comunismului. De exemplu torționarii, cei din conducere Securității sau milițienii, ar trebui să li se taie pensiile. Abia după ce le aduce acestora pensiile la nivelul pensiilor minime în România, poate analiza și alte soluții. În toate tările ex-comuniste s-a putut face acest lucru
Ilieşiu: Înainte de revoluţionari, ar trebui tăiate pensiile responabililor pentru crimele comunismului () [Corola-journal/Journalistic/25764_a_27089]
-
de elite, tineri studioși care visau că vor atinge, cândva, cu fruntea bolta cerească. Dar totul era măturat și anulat de avalanșa torentelor doctrinare. Dacă nu te prindea primul, erai luat de al doilea, care te afunda în adâncurile mlăștinoase. Torționarii de toate felurile promiteau binele, oferind răul. Cerul se umplea de sfinți și cimitirele se lărgeau cu generozitate. Sloganul, omul este cel mai prețios capital, era o apreciere demagogică, de fațadă. Noua orânduire comunistă începuse să reducă la tăcere tineretul
Infernul concentraționar din închisoarea Târgşor. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
că va fi împușcat cu o rafală de pistol automat, de către soldații Securității, care păzeau lagărul de exterminare de la Poarta Albă. Tot în acel perimetru al morții asistate, fostul ofițer de aviație Dragoș Rambela, după ce a fost omorât în bătaie, torționarii l-au băgat în cuptorul în care se ardea cărămida. A doua zi, din falnicul comandor rămăsese o găleată de cenușă. Șirul mărturiilor este impresionant, prezentarea chinurilor este sfâșietoare. Paradoxal este faptul că toți temnicerii-călăi primesc, în continuare pensii substanțiale
Infernul concentraționar din închisoarea Târgşor. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
prozatorului de a circumscrie în perimetrul narațiunii experiențe și momente ale epocii comunismului. Ilustrative sunt experiențele carcerale de la Pitești, Aiud sau Rahova, surprinse cu pregnanța notației brutale, neconcesive, lipsite de orice urmă de idealizare. Modul în care Alexandru Nicolae Margine, torționarul lui Dinu Pădureanu, mai târziu membru al Comitetului Central, devine prizonierul celui din urmă pune în oglindă două universuri, două lumi, dar, în egală măsură, și două registre ale realului, unul ancorat în prezent, celălalt în trecut, unul focalizat asupra
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
dar, în egală măsură, și două registre ale realului, unul ancorat în prezent, celălalt în trecut, unul focalizat asupra concretitudinii existenței, celălalt supus legilor visului, mitului sau fantasticului. Închis într-o cămăruță a conacului din Podul Rugilor, pe Valea Lotrului, torționarul de ieri trăiește într-un spațiu arhaic, o lume ce ascultă de principiile riturilor străvechi, de descântece și vrăji. Dialogurile tensionate dezvăluie două moduri de raportare la istorie, două tipuri de gândire, două sisteme de referință etică, unul al victimei
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]