335 matches
-
O mare mobilitate caracterizează imaginația poetului. Amestecul imaginilor antologice, a reglărilor dintre metafora diafană și realitatea agasantă, sudarea hiperbolelor obiectivităților cu trăirile evanescente sunt elemente ale unor paradoxuri și înscenări ce frizează eul: "Slabe speranțe, ouă în cuib. Doamne/ o toropeală generală". Citește/ la fereastră, mirat de imaginația ei: "azi dimineață am fost din/ nou la ospiciu". Închide Jurnalul, e/ al femeii care/ e măritată cu un plop". Toate ideile converg sau sunt adiacente decăderii existenței lucide în absurdul absolutului: "O
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
lăsa defel în pace și-i tot dădea târcoale. - Salam alaikum! îl salută în trecere Abdullah, un vecin ce vindea cușcuș, mechoui, bisteeya și alte mâncăruri în Djma el-Fna, după lăsarea întunericului. - Wa `alayk s-salăm! îi răspunse Ahmed trezit din toropeală. Crezu că o să se învigoreze dacă o să se uite la chipurile oamenilor, dar dogoarea îl învinse numaidecât. Se ridică, își luă preșul cârpăcit pe care șezuse, se strecură printre persoanele ce treceau agale și se mută pe cealaltă parte a
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
iarbă, contempla cerul. Ce-i păsa lui că niște oameni umblau bezmetici prin hățișurile vieții, îndepărtând lianele cu brațe de oțel?! Mâncase în grabă tartinele oferite de gazde, le împărțise și câinilor puțin, băuseră împreună apă de izvor, apoi, o toropeală plăcută îl cuprinse asemeni sub imperiul unui drog. Cu siguranță nu că știa să viseze. Avea lângă el borcanele de gem pe care i le adusese Bogdan și liniștea muntelui, suficient pentru a se integra în dimensiunile unei existențe atât
PROMISIUNEA DE JOI (X) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354842_a_356171]
-
Privi încruntat spre direcția arătată de ea! Deveni atent. - Da, iubito, oglinda te arată așa cum ești superbă! Ea clătină din cap, vorbind incoerent: - Nu. Acolo! Copiii ... spiritul pădurii. M. o fixa cu privirea! Femeia îi privi ochii negri, hipnotici. O toropeală plăcută îi cuprinse ființa! Îi înconjură gâtul cu brațele. - Ce s-a întâmplat? Mi-e teamă! O strânse cu putere la piept. - Nu trebuie! Sunt cu tine. Nu te voi părăsi! - Am fost în oglindă..eu...fetița ...băiețelul...murmura pierduta
LUMEA DIN OGLINDĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356658_a_357987]
-
bine? Ce s-a petrecut cu mine, este un adevărat prăpăd! Nici nu pot să înțeleg și misterul să-l dezleg cum de glasul mi-am pierdut. Știu doar că, la început, m-a cuprins o răgușeală, mai apoi o toropeală și-n final am ațipit. Însă, de când m-am trezit, n-am mai fost deloc în stare să mai cânt în gura mare și sunt tare necăjit! - Ai dormit din nou în iarbă, zorile când au venit, roua te-a
NECAZUL LUI FLORINEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368928_a_370257]
-
încremeniți într-un sărut prelungit și într-o îmbrățișare. - Hei, n-auziți? începu să-i smucească Norocel. Treziți-vă odată! Uite! N-am murit! Ușa cuptorului e deschisă și cei de afară ne cheamă! Mărțișor și Primăvara se treziră din toropeală, zgâlțâiți de Norocel. - Cuum... n-am murit? a-ntrebat mirat Mărțișor. - Vezi bine că nu! Hai odată! mai zise Norocel, care-i împinse spre ușă. Când plecară din cuptor, Primăvara îi spuse lui Mărțișor zâmbind: - Știam că nu vom muri, dacă
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
de sânge, de parcă toate-i veniseră când nu mai era nevoie. Brancardierii îi așezară brațele culese dintre traversele năclăite de sânge pe trupul inert, depărtându-se alene. Urletul sirenei îndepărtându-se îi împrăștie pe călători spre rosturile lor, într-o toropeală cleioasă, cernită... Gheorghe NEAGU Focșani mai 2016 Referință Bibliografică: MÂNA / Gheorghe Neagu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1960, Anul VI, 13 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Neagu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
din 28 martie 2014 Toate Articolele Autorului Capitolul II Adoua zi, Ștefan se sculă pe la ora zece. Cum se dădu jos din pat, intră în camera de baie să se bărbierească și să facă alt duș pentru a-și alunga toropeala. Ce plăcut era în așternuturi. Dacă nu era întâlnirea, ar mai fi lenevit ceva timp sub cearceafuri. Acasă nu era așa de leneș știind câte treburi are de rezolvat în Complex. Avea impresia că este în weekend nu într-o
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
emana un farmec aparte, discret, incitant. Nu-și putea explica deslușit de unde izvora atractivitatea lui. Ceva ... Viscolul furios vuia sălbatic, spulberând zăpada. Căldura livingului îi dădea siguranță. Avea un sentiment de euforie, privind focul șemineului, prin lichidul roșu din pahar. Toropeala dulce o învăluia ... plutea. Închise ochii. -Dansezi? Auzi vocea profundă, voalată. Se dezmetici greu. Se simțea ca o pisică răsfățată la gura sobei. Câteva secunde n-a reacționat. Auzea în surdină melodia lentă, cu acorduri insinuante. El era în picioare
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
Iubirea Revenind la primul articol, „Lupta cu somnul”, merită amintite următoarele cuvinte: „Dormim, în timp ce umbra crucii se lungește pe pământ, odată cu asfințitul acestui secol. Dormim. Cine și cum o să ne trezească, oare?” În acest fel, Petru Lascău deplânge starea de toropeală care domnește în biserici, un somn paralizant, în ciuda binecuvântărilor și a luminii revărsate de la Dumnezeu prin Sfânta Scriptură și darurile spirituale. Este inexplicabil faptul că în pofida binecuvântrilor prezente și a confortului de care beneficiem în raport cu alte timpuri, răspunsul celor care
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
pe uscat, camaradul Burcuș Ion a reușit să desfacă sfoara care prindea prelata de oblonul din spatele cabinei, a ridicat-o suficient de sus încât ne-am bucurat de-o ventilație dumnezeiască. După câțiva kilometri parcurși ne-am mai revenit din toropeală, fiindcă la coborârea din tren eram buimaci, căldura ne vlăguise de puteri. Drumul străbătea o câmpie-deșert, ținut dezolant în care creșteau un fel de ciulini sfrijiți și niște arbuști cu frunze aciforme, pe care noi i-am numit „sălcii înlăcrimate
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
Acesta a fost ultimul său gând. Adormi instantaneu. A doua zi, Ștefan se sculă pe la ora zece. Cum se dădu jos din pat, intră în camera de baie să se bărbierească și să facă al duș pentru a-și alunga toropeala. Ce plăcut era în așternuturi. Dacă nu era întâlnirea, ar mai fi lenevit ceva timp sub cearceafuri. Acasă nu era așa de leneș știind câte treburi are de rezolvat în Complex. Avea impresia că este în weekend nu într-o
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
Acesta a fost ultimul său gând. Adormi instantaneu. A doua zi, Ștefan se sculă pe la ora zece. Cum se dădu jos din pat, intră în camera de baie să se bărbierească și să facă al duș pentru a-și alunga toropeala. Ce plăcut era în așternuturi. Dacă nu era întâlnirea, ar mai fi lenevit ceva timp sub cearceafuri. Acasă nu era așa de leneș știind câte treburi are de rezolvat în Complex. Avea impresia că este în weekend nu într-o
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360073_a_361402]
-
Acesta a fost ultimul său gând. Adormi instantaneu. A doua zi, Ștefan se sculă pe la ora zece. Cum se dădu jos din pat, intră în camera de baie să se bărbierească și să facă al duș pentru a-și alunga toropeala. Ce plăcut era în așternuturi. Dacă nu era întâlnirea, ar mai fi lenevit ceva timp sub cearceafuri. Acasă nu era așa de leneș știind câte treburi are de rezolvat în Complex. Avea impresia că este în weekend nu într-o
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360071_a_361400]
-
pe la alte ferestre de pe stradă exact în același scop: convocarea găștii. Care gașcă, odată convocată, găsește cu cale să lâncezească, încă umflată de somn, pe șanț. E o atmosferă grea de nedezmeticeală, o combinație de nostalgie a patului și de toropeală sub soarele care dă deja semne de hiperactivitate. Se rumegă, fără chef, fire de păpădie, de măcriș și cârcei de viță, cu speranța venirii în simțiri. Adică a intrării în dispoziție ludică. În mod riguros, orice joc propus în aceste
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
sorbindu-l mai apoi cu nesăț. Era de la moș Mănlache, proaspătă și bună la gust. - Pe lumea cealaltă Dumnezeu l-o fi iertat, că mare bine o mai făcut când o săpat-o, gândi el în sinea lui. Oboseala și toropeala îl copleșeau. Respira greoi. Inima-l înțepa, fiera îl supăra, gura îi era amară. Deschise sertarul de la bufet luă sticluță de anghirol, turnă un pic pe fundul unei linguri mari ș-apoi strecură licoarea printre dinți. Își schimbă cămașa plină
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
hotarele neamului. El suferă orice cu resemnare. Nădejdea lui e Dumnezeu. E în stare să moară fără a se plânge și mai cu seamă fără a se revolta. Are o răbdare eroică, dar care ajunge să se confunde uneori cu toropeala, parcă lupta tăcută, nesfârșită pentru conservarea ființei etnice i-ar fi istovit agresivitatea. Răbdarea și resemnarea însă, în loc să-i fie prețuite sau barem recunoscute, i-au adus imputarea că e leneș și nesimțitor. Caracteristic este că imputarea o ridică tocmai
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
și capul îi cădea în față, la un moment dat rămânând cu bărbia sprijinită în pieptu-i slăbit. Doina l-a observat și l-a strigat, aproape țipând: -Tăticule, ce faci? El a tresărit: -Nu știu de ce, dar mă apucă o toropeală. O fi somnul morții... -Tocmai când voiam să spun și eu ceva, i-a făcut pe toți atenți Angelo: Cosmin, fiul meu și al Sabinei, are o relație de prietenie cu Delia, de mai mult timp. Acum sunt studenți amândoi
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
hotel? Acesta a fost ultimul său gând. Adormi instantaneu. A doua zi, Ștefan se sculă pe la ora zece. Cum se dădu jos din pat, intră în camera de baie să se bărbierească și să facă duș pentru a-și alunga toropeala. Ce plăcut era în așternuturi. Dacă nu era întâlnirea, ar mai fi lenevit ceva timp sub cearceafuri. Acasă nu era așa de leneș știind câte treburi are de rezolvat la complex. Avea impresia că este în weekend nu într-o
ROMAN 2 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342153_a_343482]
-
poate, dar scuzabilă pentru timpurile și mințile care au scornit-o : CALIFORNIA egal CAL(i)FORN(i)A-IND, joc de cuvinte care departe de a fi tras de păr sau gratuit, ar acoperi cu semnificații credibile fizionomia reliefului și toropeala climatică în care își târă existența aceste meleaguri, cu oameni, animale și plante cu tot ... Semnificația zilei de 5 decembrie 1848 - ajunul Crăciunului - a rămas în memoria scrisă a agendei tinerei federații republicane transatlantice de pe pământ american ca fiind momentul
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
uitat că ne declarasem sătui de atâta iarnă cu nămeții de zăpadă în unele locuri mai mari decât un stat de om. Am mâncat cu poftă și am băut și un păhăruț de coniac și m-a cuprins o dulce toropeala. După un timp, m-am dus la baie cu o strângere de inimă, deoarece la întoarcere trebuia să îmi pregătesc patul pentru culcare și starea asta de toropeala dulce pe care o trăiam acum ar fi risipit. Am ieșit din
GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342551_a_343880]
-
băut și un păhăruț de coniac și m-a cuprins o dulce toropeala. După un timp, m-am dus la baie cu o strângere de inimă, deoarece la întoarcere trebuia să îmi pregătesc patul pentru culcare și starea asta de toropeala dulce pe care o trăiam acum ar fi risipit. Am ieșit din baie cu ochii închiși pe jumătate, dar am putut să văd că mă aștepta patul gata pregătit de culcare și iarăși am mai trăit un moment când m-
GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342551_a_343880]
-
desăvârșea familiaritatea. În încăpere se mai simțea încă, parfum de scorțișoară, de la un bețișor aromat pe care îl arsesem înainte să plec la Nona. Am închis ochii și am savurat acel moment, vrând să păstrez cât mai mult prezentul. O toropeală plăcută m-a cuprins și parcă aveam impresia că mă aflu pe o plajă superbă, cu marea cântându-mi la picioare. Ceva magic și fantomatic mă învăluia. Am rămas astfel, un timp. La un moment dat, am auzit ca prin
LOGODNICUL MEU, FRED (VI) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382057_a_383386]
-
Cu ape , si nouri și muguri pe ram, Și cu mireasma florilor deschise Ascunse într- un duios epitalam. Ți-aduc prinos un răsărit de soare Și noapte, cu stele-nvelite-n sineala, Ce-aleargă prin a vietii vâltoare Când pământul cade-n toropeala. Ti -aduc prinos seve blânde și moi Cu-nmugurirea ce vine-n primăvară, Și-un trubadur ce cânta prin zăvoi Până când se-ofilește floarea de vară. Ti- aduc prinos trupul de sub haină, Să -l atingi cu mâna ta fierbinte Dar cum
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
meu cu vise,Cu ape , si nouri și muguri pe ram, Si cu mireasma florilor deschiseAscunse într- un duios epitalam.Ți-aduc prinos un răsărit de soareși noapte, cu stele-nvelite-n sineala,Ce-aleargă prin a vietii vâltoareCând pământul cade-n toropeală.Ți -aduc prinos seve blânde și moiCu-nmugurirea ce vine-n primăvară,Și-un trubadur ce cânta prin zăvoiPână când se-ofilește floarea de vară.Ți- aduc prinos trupul de sub haină,Să -l atingi cu mâna ta fierbinteDar cum te știu
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]