132 matches
-
nuntă. O descriere sumară a portului luncașilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea ne-a lăsat în memoriile sale Toader Gh. Miron Boca care-și amintește: „îmbrăcămintea era toată și la toți făcută în casă din cânepă, lână și bumbac, toarsă, țesută și cusută cu mâna, pe măsura fiecăruia; în cap căciulă de miel, în picioare purtau opinci din piele de porc, ațe negre, din păr de capră. La brâu erau încinși cu un brâu tot din lână, vopsit, în general
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și mă gîndeam cu plăcere la ceea ce se întîmplă acasă: de dimineață au tăiat porcul, iar acum, seara, carnea, stă în covată, la sărat; chișca, umplută deja, se află în oală, pe plită, iar cîrnații stau agățați pe furca de tors lînă, deasupra sobei. Eram copil și dormeam la spatele mamei. Ea dormea, istovită de munca de peste zi, tata respira adînc prin somn, în cameră plutea miros de cîrnați și de untdelemn ars în candelă, totul părea cufundat în liniște, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
său de acum e "tabăra" ("E mai rotundă vocea în tabără, mai scundă") și "cortul" soldatului, stilizat, acesta, la modul emblematic-cavaleresc, în timp ce metaforele tensiunii interioare fac apel la registrul războinic, "medieval": Bătuți în șa: luceferi. În rădăcini: merinde Somn fraged tors, în corturi, din umeri de femei Coardă de arc, un sânge spre ziuă se destinde. O anumită nesiguranță rămâne prezentă, cum se vede, și în privința acestui mesaj înnoit, căci combatantul din fața cetății își împarte trăsăturile cu călătorul ("Când pentr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sumă de amănunte care ar putea s-o țină ocupată și câteva ceasuri. În sfârșit, sunt întâmplări mici și bucuroase care țes cu entuziasm viața spumoasă din sângele unei femei care freacă podelele. Căci ce mână lipsită de viața asta toarsă și răsucită intens ar lucra cu atâta dragoste, să curățe pardoseala de scânduri vechi? Ori cine s-ar înhăma pe câmpul de foc al hârtiei de scris, fără întâmplările astea petrecute în dimineața cețoasă de aprilie, sub salcia din spatele bisericii
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
de multe ori să o ajut. Așa am furat și meseria de la tata. Daracul ăsta este viața mea. Daracul m-a ajutat să mă realizez în viață și fără el nu aș putea trăi”. Marele declin Activitatea de dărăcit și tors lână pentru populație a scăzut dramatic după 1990. Două au fost motivele principale care au dus la o asemenea situație: desființarea DCA-urilor și importul de lână. Inexplicabil pentru Adrian este faptul că, în timpul guvernării Roman, statul a decis un
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
coloane sculptate. În scenă, două jețuri mari și bogate [...]. Pe pereți, panoplii de arme, pe lespezi covoare." „Actul al IV-lea: Odaia lui Vodă. La stînga, patul domnesc ridicat cu o treaptă, cu uranisc[„baldachin"] purtat de coloane de lemn toarse, și perdele mari coborîte pînă pe lespezi. La piciorul uraniscului, flamura basarabească albastră; în mijlocul ei, pe fund roșu, trei capete de arabi privind către stînga. Păreții sunt pardosiți cu pardoseală de stejar vechi, lustruit. Deasupra, covoare. Tavanul, cu grinzi vedețe
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
domestică la una cosmică. Perspectiva se lărgește pe neașteptate, până la a cuprinde vastitatea spațiului celest. Atmosfera este una de măreție calmă: "Vâslește Stea Polară-n slavă,/ În luntrea unui veac întors,/ Strălucitoare-n foc de lavă/ Arzând apus din fire tors." (Li Tai Pe). Dând dovadă de curaj artistic, poeta își imaginează la un moment dat un hoola-ho pcosmic: femeia face să se învârtă în jurul ei, prin mișcări ale șoldurilor, nu cercul care devenise o obsesie pentru americancele anilor '60, ci
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
deturnări, răsturnări, îndreptări, cu atât termenul a scăpat de sub control, s-a fofilat tot mai subtil, uneori ofilindu-se aidoma unei plante plăpînde, alteori crescînd ca o buruiană viguroasă. Dacă în literatură și artele plastice postmodernismul a fost frecvent scărmănat, tors, împletit și despletit, în muzică puțini au fost cei ce s-au încumetat să-i recolteze probe întru determinarea vitezei ori a concentrației de colesterol, lipide sau glucide. Printre acei puțini, un nume, sunt convins, va fi de referință: Valentina
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
aruncă la picioare. Iese. ) [SAS] Ce? Ce? Văzut-am bine? Visez? A rupt-o-n față-mi! O, suflete, te-nalță, o inimă, îngheață-mi. Ce-ți folosește ție să îmbli căi întoarse, Ce-ți folosește pânza de intrigi bine toarse?... Ce nu mergi cale dreaptă?... Nu rumpi* cu braț de fier, Nu faci ca ziua de-astăzi la toți [să] pară ieri?... Și zece luni de trudă și ani întregi de chin M-au folosit cu-atîta... cu-atîta de puțin, Pe când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
jocurile copii lor, nu-l captivează discuțiile libere sau „șuetele” interminabile. Plan de intervenție Deși reptilele au evoluat adaptându-se vieții pe uscat, unele s-au întors să-și ducă traiul în ape. Una dintre primele care s-a în tors în apă a fost Mesosaurus. Cele mai mari animale de pe uscat, care au trăit odată pe Terra au fost un grup de dinozauri numiți sauropode. Erau erbi vore. Se spune că, cel mai mare ar fi avut greutatea a 20
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
mai simplu să citești o carte despre Noica și să arunci apoi pe hârtie, așa, într-o doară, cam ce crezi tu despre el și cum devine chestia. Ca și cum el, Noica, e suma plimbărilor lui la Păltiniș, și nu gândul tors de la 20 la 78 de ani. E mai simplu și, în termeni de timp, mai rentabil: pentru Jurnalul de la Păltiniș e nevoie de o după-amiază, dar pentru familiarizarea cu o idee clocită vreme de șase decenii e nevoie de câțiva
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu unul oarecare, iar ascultîndu-l se vedea pe obrazul său cum îl cuprindea spaima. De ce se poate teme un om care este obișnuit cu apropierea morții, care are curajul să-și țină viața în degetele sale ca pe un fir tors? "Excelență, îndrăzni să-i șoptească, s-ar putea ca Italianul să fie mai mult actor decît aviator, e prea plin de farmec, ce credeți?" Nu era chiar o prostie ce spunea. Tot împărțindu-și atenția de la unul la altul, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
era reală. Cadavrul aparținea unui bărbat, în etate de aproximativ 40-45 de ani. Era îmbrăcat în pantaloni de doc și o cămașă de vară în careuri și mâinile erau legate la spate cu o sfoară din fir de tort ăcânepă toarsă).În buzunarele acestuiAșam gășit o bucată de săpun și o cârpă. Altceva nu avea asupra lui, care să ne ajute la identificarea identității. Pe corpul cadavrului nu se aflau urme de violență care ar fi fost provocate în timpul vieții. Cadavrul
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
și am scos un pachet în care mai erau două țigări. Știu că o să vi se pară ciudat, dar am țigări, deși nu sunt fumător, am spus. Ai văzut, șefu’, că ai? I-am întins pachetul, dar s-a în tors imediat cu umărul drept înspre mine și am înțeles că nu doar stânga îi lipsea. (Nu avea cu ce să apuce ceea ce eu nu aveam și îi întindeam.) Le bagi mata aici, mi-a spus, și și-a scos piep
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Thezeus, XX), tipică reprezentare simbolică a păianjenului suspendat în aer de propriul său fir. De asemenea, pe vase vechi, Ariadna e zugrăvită mânuind furca și fusul în poziția clasică a torcătoarei și, apoi, dăruindu-i lui Tezeu fusul cu firul tors sau ghemul (6, I, p. 27). Firul depănat de Tezeu este o întruchipare a „memoriei” drumului (vieții, inițierii etc.). Ca și în cazul „firului vieții”, ruperea „firului Ariadnei” implică rătă- cirea eroului, fiind sinonimă cu întreruperea vieții lui. M-am
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întruchipare a „memoriei” drumului (vieții, inițierii etc.). Ca și în cazul „firului vieții”, ruperea „firului Ariadnei” implică rătă- cirea eroului, fiind sinonimă cu întreruperea vieții lui. M-am apropiat astfel, chiar dacă numai tangențial, de arhetipul firului vieții și al destinului tors, depănat și tăiat de (semi)divinități - exclusiv feminine - precum Ursitoare (Urzitoare ?) la români, Moire la greci, Parce la romani, Norne la nordici ș.a.m.d. Observ deci, deocamdată, că mitografii antici care i- au atribuit Ariadnei (și nu lui Dedal
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cu o față rotunjoară, Caută-l că e la masă; Să mai știi că e la moară, Pană, gâscă și acasă! E în rădăcină, plasă, În lămâia ce e stoarsă, Îl găsim în oră,-n clasă, În cămașă, n lână toarsă. Mă întreabă o mătușă Dacă-l văd în glumă, plantă Ori la capăt, chiar la ușă Sau că s-a băgat în geantă. Câți de ,,ă’’ dorit-au, oare, Pe aici să se strecoare? E cuminte-acela care Rezultatul bun îl
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
planuri imediate are? Z s-a Încruntat Încă puțin și a dat din cap. Nu. Îmi pare rău. Cu-adevărat trebuie să mă duc. Mă gră besc foarte tare. La revedere! A făcut câțiva pași repezi și s-a În tors iarăși. și, ca să știți, a adăugat ea, Din și cu mine n-am Între ținut niciodată astfel de legătură. Eu n am timp de amoruri prostești. — Ești tânără, a zis Margaret. Toți tinerii au timp pentru amoruri prostești. Eu nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
se întâlnește în cabinetul sanitar ca să exerseze masajul cardiac pe manechinul din dotare. Lucrează perechi, directoarea agenției pompează pieptul, celălalt îngenuchează, prinde manechinul de nas și-i suflă aer în gură. Manechinul e un model Betty Suflătoarea, doar cap si tors. Fără brațe sau picioare. Cu buze albastre de cauciuc. Cu ochii de plastic turnat, privind fix. Ochi verzi. Și totuși, cei care le produc, oricine-or fi, i-au lipit gene lungi. I-au lipit o perucă glamour, de femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pe de-a-ntregul. La 4 dimineața pânza păianjenului se țesea în urzeală de lună plină. Noaptea se refugia prin ungherele târgului. Umbrele se ascundeau sub tencuiala zidurilor. Cântecul cucuvăilor a pustiu chema pustiul în leagăn. Păianjenul țesea în inimă firul tors precum o șuviță de întuneric. Sub grindă, la 4 dimineața, sângele lega noduri. Spălătorul, la capătul holului. Frig. Apa, cristale ascuțite, lichide, mușcau epiderma violacee. Frig. Pe jos, mozaicul îmbibat cu urină și clăbuci de săpun "Cheia". Câteva pete roșiatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bazin circular, dar din apă se ivea, într-un enorm grup de marmură, monstrul Scylla. Sculptura, aleasă cu siguranță de Tiberius, era probabil o reprezentare a repulsiei sale tot mai mari față de femei: chipul era zâmbitor și suav, însă frumosul tors feminin se lățea, de la talie în jos, într-o învălmășeală de tentacule care-i cuprindeau pe marinarii lui Ulixes pentru a-i rupe în bucăți. În acea spelunca, moartea trecu pe lângă Tiberius când îi aduseră prânzul. Stânca se surpă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
rămâneau acolo. Eram trimisă în toate părțile, să car, să aduc diverse lucruri și nimeni nu avea timp să mă alinte sau să mă mângâie pe păr. Nimeni nu mai râdea cu mine și nimeni nu-mi mai lăuda lâna toarsă. Mă simțeam prost folosită și cam nebăgată în seamă, dar cum nimeni nu părea să vadă ce tristă eram, am încetat să-mi mai plâng de milă și mi-am văzut de treabă, încercând să fac pur și simplu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a început să dispară. Cea mai dulce, micuța mamă, s-a făcut și mai slabă și mai mică și mai tăcută și mai atentă. N-a mai gătit, doar a tors, iar firul ei era mai subțire decât orice fir tors vreodată de o femeie, ca un fir de păianjen. Apoi într-o zi, s-a făcut nevăzută. Hainele îi rămăseseră în așternut și cele câteva inele stăteau acolo unde ar fi trebuit să-i stea mâinile. Nu se vedea nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ei. Începură o cascadă de glume despre ei doi. Despre cum el nu mai avusese o femeie de-atâta timp. Și, pentru ca hazul să fie întreg, Eleonor părăsi fereastra și sări în brațele lui. I se mângâie de cămașă și toarse, înfigându-i-se în ochi cu pupilele ei ca nectarul, până când Godun o chemă să îi dea o bucată de pește. — Vezi, vezi, Homare? Până și Eleonor a înțeles că ești bine venit între noi! Vorbise nesuferitul de Pablo, care
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
tine-un prost din fire. 294 Pânză, pânză, fă-te mânză Și te du la mam-acasă Și rânchează doar te-a țasă. 295 Țurcă, țurcă, Rea de furcă, Pune furca și te culcă Și te scoală somnoroasă Vi găsi cînipa toarsă. Dar cînipa când s-a tors? Scoborând pe scară-n jos Tot cu știucu de slănină Și cu blidul de făină. 296 Bădișor ca Bade - meu Nu-i cât ține Dumnezeu, Că-i și dascăl și birău Și-i pristav
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]