828 matches
-
Un alt capitol al cărții care merită evidențiat este cel intitulat „Meșteșuguri care mor” în care sunt prezentate ocupațiile locuitorilor din această zonă și meșteșugurile care se pierd încet dar sigur prin dispariția generațiilor bătrâne. Obiceiuri și ocupații precum melițatul, torsul, depănatul, fiertul firelor de in și cânepă, urzitul, meșteșugul olăritului etc., se numără printre meșteșugurile care caracterizează această zonă și sunt pe cale de dispariție. Sunt prezentate și unele tradiții care n-au dispărut cum ar fi: colindul românesc, tradițiile legate
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_radacinile_lui_maximinian.html [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
cu ușurință mâinile și o acoperi din nou cu sărutări pe corp, pe sâni, pe gură, cercetând-o cu mișcarea limbii, simțindu-i răspunsul voluntar. Fata îl cuprinse cu brațul de după gât ținându-l captiv la sânul său, destinzându-și torsul. Se lipi strâns de el, excitată de pulsațiile simțite în zona fântâniței. Apoi el întinse mâna, luă sticla cu șampanie și picură ambrozia cu stele de aur, printre sânii fetei, culegând-o cu buzele din gropița ombilicală. Lăsă sticla la
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396715790.html [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva, când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443344957.html [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ,,I,, DIN IUBESC Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului Silabele mi se intersectează pe torsul de greier inert. Și sar peste noaptea ce trează, Îmi face cu ochiul, discret. Nu-mi aparține lascivul tău urlet de lup singuratec și pesimist. Dar vreau un bemol dintr-un scâncet să scot și un gând optimist. Spre tine
,,I,, DIN IUBESC de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1470990190.html [Corola-blog/BlogPost/366252_a_367581]
-
-i deocamdată orice zare, Mă las vârtejului stârnit de horă! 2014 ÎN MAREA DE CUVINTE --------------------------------------- Un tânăr Inorog zburdă-n vâlcele Pădurile, câmpiile sunt bete, Eu după el mă iau cu dor,cu sete, Dând bice repezi, versurilor mele. Cu torsul lui de-un alb imaculat Apare și dispare dintre fagi Cu cornul și cu ochii lui cei dragi Vreau să-l momesc la mine în palat. Dar libertatea lui nu se înjugă Ca frâul de cuvinte să-l ajungă, Mi-
SONETE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1413641820.html [Corola-blog/BlogPost/349375_a_350704]
-
prea apusurile-s grele, prea beteaga mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav, prea mă arde lunecușul, prea mi-e urcușul gângav. M-am cuplat la fus bătrân, al bunicii din poveste care tors-a neîncetat ani întregi pânze modeste pentru fata nemurita, dar răpusa de somn greu, de o zână, mătrăguna, cu tupeu de Dumnezeu, Fusul meu, orar, sfârâie în vara de se-ncinge tot, se răcește apoi, surd mi-l spală toamnă
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1468391433.html [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors, vârtelnițele, războiul de țesut orizontal, toate din lemn, sau de icoanele pe lemn ori pe sticlă sau cele ferecate în argint, de mobilierul cu ornamente tradiționale comandat în Bucovina, de scoarțele frumos colorate în nuanțe vii, folosind vopseluri vegetale, adevărate
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413175195.html [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
-n lac Agonii cu flori de mac Și tristețile diform Spânzură zefiru-n ramuri Și adoarme luna-n cer Noaptea cântul de năier În hlamida lui de flamuri Numai tu ca o nălucă Mă străbați și te întorci cu fuior de tors. Și torci Doruri fragede de ducă. Referință Bibliografică: Doruri fragede de ducă. / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DORURI FRAGEDE DE DUCĂ. de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Doruri_fragede_de_duca_.html [Corola-blog/BlogPost/356274_a_357603]
-
dure, cu zâmbetul pe buze. Nae, galant, a tot cedat până la patru sute, pe urmă, a luat o atitudine de catâr insensibil la tot arsenalul diplomatic al coniții Firuța, însoțit de ocheade subtile, avansuri insinuante și tot felul de mișcări ale torsului dumneaei. Mai mult, dânsa a sărit pârleazul celor mai gingașe intimități, aruncând în dreapta și stânga cu... „dragul meu Năică”, „iubitul meu vecinel” și alte asemenea delicatețuri, de care, până la urmă, obositului „Năică” i se făcu acru. Exasperat, aruncă un: „uite
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414223254.html [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
cenușiu și țeapăn ca sîrma ghimpată, uniformă neagră, croită și călcată impecabil, o țigară cu krmml între degetele de oțel ale mîinii stîngi protezate, degetele înmănușate în negru ale mîinii drepte, protezate, zvîcnind spre marginea cozorocului într-un salut perfect, torsul discret al motorașelor din plămîni, care alimentau răcnetul brobdignagian al colonelului. „Pe loc repaus. Ascultați aici. Sînteți oameni - precum și alte lucruri - culeși bob cu bob din toate lumile civilizate ale galaxiei. Șase milioane patruzeci și trei de cadeți au intrat
Șobolanii Spațiului by https://republica.ro/c-obolanii-spac-iului [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
un proces de prelucrare specific. Vorbind despre prelucrarea lânii, se urma un îndelung proces pornind de la spălarea în apele Dunării, scărmănatul manual, sau care aveau o cantitate mai mare o duceau la darac, care era numai la Pojejena sau Sichevița. Torsul lânii însă era manual și dădea mult de lucru în mod special fetelor tinere. Când firul obținut din lână era gata, materialul se preda țesătoarelor, care țeseau pături și postavurile pentru îmbrăcăminte. Firul de lână era folosit și pentru tricotarea
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
general al Expoziției, Dr. C.I.Istrati, de a participa și la secțiunea Trecutul, (ce urma să devină Muzeul Trecutului Nostru), fiecare cu ce poate și astfel găsim participanți de la Mătăsari, Lupoaia, Ploștina, Zegujani, Tiroiu, Broșteni cu monede, pristolnice, furci de tors, etc. Viața spiritualăa comunităților și așezărilor din arealul Văii și Dealurilor Motrului, izvora din zona credinței. Astfel, centrul spiritual al comunității era reprezentat de lăcașul de cult, biserica, prezentă în fiecare așezare. ( Unele care se remarcă prin frumusețea arhitecturii, picturii
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
război, cu motive geometrice, în mijloc, pe un covor se află o măsuță tradițională, rotundă, joasă, cu scaune mici. Pe masă sunt expuse un ulcior și străchini de ceramică. Țesutul, principala ocupație a femeilor, este exemplificat de o roată pentru tors (chekrak), un coș cu diferite obiecte de țesut, femeile macedonene fiind bune torcătoare, țesătoare, tricoteze. Într-o vitrină pot fi admirate costume populare femeiești, aparținând populației din Vardar Macedonia, alcătuite fie din fustă de lână grena cu bluză și un
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
pe lângă băștinași trăiau foarte mulți greci, cât și coloni refugiați din regiunile Vardar Macedonia și Tracia Egeeană între anii 1913-1916 și aproximativ 320 de coloni strămutați din Yenice-Vardar între anii 1924-1926. Principalele ocupații au fost pescuitul, viticultura și producerea vinului, torsul și țesutul. Pescuitul se desfășura de-a lungul întregului an, perioada cea mai productivă fiind de la sfârșitul lunii august până la începutul lunii decembrie. Vasele de pescuit se numeau „alaman” și „gemiya.” Mari cantități de pește sărat sau afumat erau transportate
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417513219.html [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
împletesc zorelele-n volane Culori de ametist și malachit. Cobor pe două trepte de lemn vechi Spre stratul învrâstat de micșunele Și mă salută din înalt, perechi, Săgetând aprig cerul rândunele. Pe-o bancă, sub cireșul altoit Se-ntinde-n tors molatec o pisică, Mișcând urechea spre un ciripit De vrăbii, când o vrajbă se-nfiripă. În casa mea, nălțată de-un străbun, Nu mă străbate-un metafizic dor, Căci Dumnezeu, prietenul meu bun, Își soarbe-ncet, cafeaua în pridvor. Steluța
APROAPE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1459674820.html [Corola-blog/BlogPost/381333_a_382662]
-
sub ocupație otomană. Imaginile foarte numeroase și culorile vii în care sunt înfățișate creează o impresie sui-generis de viață. Pătrundem într-un singur restaurat, Cheshmata, ai cărui pereți sunt bogat împodobiți cu obiecte tradiționale de artizanat: costume populare, furca de tors cu caier, ștergare etc. Cei doritori aici pot servi cheshmata, un preperat culinar propriu, pregătit din cinci feluri de carne. Și aici că și în celelate localități vizitate, oamenii sunt primitori, amabili, prețurile la muzee sunt acceptabile, variind între 4-6
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398095022.html [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
brut rubiniu 5103 10 10 5103 20 10 5103 20 99 5103 10 90 5103 20 91 5103 30 90 Material brut rubiniu din lână,păr aspru sau moale de animal 5104 00 00 In,neprelucrat sau prelucrat dar nu tors;câlți de in sau deșeuri (inclusiv fibre și material brut) 5301 10 00 5301 21 00 5301 29 00 5301 30 10 5301 30 90 Rafie și alte fibre textile veegtale,neprelucrate sau prelucrate,dar nu toarse:câlți și deșeuri
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89394_a_90181]
-
unul spre celălalt am alergat orașul nu-l mai iubeam până la tine acum parcă eu sunt vânat găsind adapost în amintiri straduțe și alei înguste flori, copaci, ape palide ca niște acuarele uscate sub o icoană a bunicii priveam în torsul sobei și miros de dovleac aceeași carpetă cu un bizon săgetat la masă toți știau că nu mai sunt vânători și eu uitasem de ce în trecut se vâna Referință Bibliografică: întâlnirea pe zebră / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎNTÂLNIREA PE ZEBRĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/radu_liviu_dan_1423986245.html [Corola-blog/BlogPost/362722_a_364051]
-
rupestră”, a explicat Lascu. Potrivit sursei citate, picturile sunt negre și reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felină, unul sau două capete de urs și doi rinoceri. S-a găsit, de asemenea, o gravură reprezentând un tors de femeie, probabil un simbol. “Pe sol, se aflau oase de urs. O parte a picturilor a fost distrusă de apă, iar o alta de urșii care au stat în peșteră și se vede că au zgâriat și au lustruit
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
rănite ale femeii și aflând întregul ei necaz, îi dărui un caier de zăpadă, spunându-i femeii că dacă va reuși să toarcă firele împreună, nu va fi arsă de foc. Îndată, femeia își șterse lacrimile și se apucă de tors, împletind cele două fire. Imediat ce termină, legă fundița pe pieptul fetei sale, care se însănătoși pe dată. Fericită, femeia împărți tuturor oamenilor din sat fundițe alb-roșii care să le aducă sănătate tuturor. - Și eu voi purta fundiță la mărțișorul meu
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1424353140.html [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva, când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472386904.html [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
cam bat, abia mai târziu sunt comozi și te simți bine în ei. Cred că ăsta e motorul intern al fidelității - îi cunoști celuilalt calitățile, defectele, limitele, știi la ce să te aștepți. Știi că atunci când conduci bine, auzi un tors de pisică. Invers, dacă schimbi greșit o viteză, auzi un zgomot care, în funcție de greșeală, urcă de la bombănit la o cascadă de țipete. Din punctul ăsta de vedere, eu sunt ca tipul ăla, fidel până la moarte, care a avut toată viața
TEHNICA MODERNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1409039203.html [Corola-blog/BlogPost/368367_a_369696]
-
tinda, camera de dormit și camera de oaspeți denumită „casa bună”. Pereții prispei sunt din lemn sculptat, în camere se află nelipsitele sobe și măsuțe joase de formă circulară, paturi și lavițe acoperite cu macaturi țesute în război, obiecte de tors și țesut, ștergare și costume populare. În curte, săpată în stâncă este „bașca”, adică locuința de vară. Gospodăria familiei este prevăzută și cu lozniță „cuptor pentru uscarea fructelor” și râșniță pentru măcinat grâne. Situl arheologic de la Orheiul Vechi ne-a
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1494922869.html [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
de cireș din gura-ți coaptă, Am adunat umplând corăbii, mii. Ca un pirat eu am ucis în șoaptă, Rechinii-ndrăgostiți în travesti, Ce te priveau cu pofte-alunecoase și îți sorbeau nesațul spongios după iubire răstignită-n oase, Și-n torsul după-amiezii, fără os. Și-am mai ucis și-un albatros nătâng ce-ți ciugulea firimituri din speză, Cu o rapacitate și un gând de-a te iubi în rusă și-n chineză. Și mi-aș ucide propriul sentiment care te-
CIREȘE AMARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1470325131.html [Corola-blog/BlogPost/383833_a_385162]