4,316 matches
-
și om este că fiara sfâșie prada pentru a-și satisface nevoile fiziologice iar omul își sfâșie prada pentru a-și satisface nevoile spirituale niciodată îndestulătoare. 701. Omul a ajuns în spațiul cosmic fiindcă a reușit să întreacă fiara în tortură și cruzime. 702. Judecata cea mai dreaptă este aceea care nu include dreptul nimănui. 703. Ne considerăm în mod eronat stăpânii acestei lumi crezând că dacă stăpânim anumite vanități și ierarhii sociale stăpânim și lumea. 704. Ce altceva rămâne din
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
Magistrații au dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru 29 de polițiști acuzați de luare de mită, complicitate la prostituție și la proxenetism, lipsire de libertate și tortură de la Secțiile 1 și 3 de Poliție din Capitală. Potrivit anchetatorilor, polițiștii de la secțiile 1 și 3 luau mită individual sau împreună cu unul sau doi colegi, de la șoferi contravenienți, proxeneți și prostituate, iar în unele situații, la sfârșitul turei împărțeau
29 de poliţişti din Capitală au primit mandate de arestare preventivă () [Corola-journal/Journalistic/23926_a_25251]
-
Nicoletei Baciu haina minimalistă sau mizerabilistă a literaturii contemporane, în ale cărei pagini, dacă face greșeala să le răsfoiască, va găsi o cloacă pură de meschinării sterile. Probabil că acesta e motivul pentru care, dorind să-și cruțe gustul de tortura întîlnirii cu autorii moderni, Nicoleta Baciu se apleacă spontan asupra clasicilor, alegîndu-i pe Tolstoi, Sadoveanu și Dostoievski. Din opera lor, atenția îi cade pe texte cu tentă apăsat creștină, motivația pe care o invocă fiind de ordin isihast, ceea ce înseamnă
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
că în perioada 1945 - 1965 în pușcăriile politice se aflau sute de mii de deținuți politici încarcerați și tratați în condiții de mizerie inimaginabilă. El ocolește cu abilitate faptul că în închisorile comuniste ( vezi „fenomenul Pitești” ) se practicau metode de tortură fizică și psihologică monstruoase. Autorul evită să arate că în detenție au murit o jumătate de milion de deținuți politici sau că mii de femei supuse rigorii „politice demografice” a lui Nicolae Ceaușescu și-au pierdut viața. Autorul evocărilor se
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
hăurilor reci , Spre stele te-oi purta de mână ; Vei fi pe univers stăpâna , Si draga mea vei fi pe veci ; Privi-vei lumea de departe , Neîncercând compătimiri , Pământul - fără fericire Și frmusețe , fără moarte Pe care-i crimă și tortură, Pe care nici un suflet nu-i Să-și ducă, fără teama , ura, Ori șubredă iubire-a lui. Dar poate tu nu știi ce-nseamnă Iubirea unui muritor ? E-al tânărului sânge zbor, O zi-nsorită-n rece toamnă. Cine înfrunta
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Rudaci Lucia Castelul Corvinilor din Hunedoara a redeschis bastionul, așa numita sala de tortură, potrivit vipdeva.ro. Acest eveniment a avut loc cu ocazia festivalului SOS Castelul, care se află la a patra organizare. Încăperea nu a fost niciodata accesibilă vizitatorilor, ea fiind până în prezent o simplă sala de recuzita. În ciuda faptului că au
Sala de tortură din Castelul Corvinilor, deschisă vizitatorilor by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/22234_a_23559]
-
se află la a patra organizare. Încăperea nu a fost niciodata accesibilă vizitatorilor, ea fiind până în prezent o simplă sala de recuzita. În ciuda faptului că au fost folosite manechine pentru amenajare, turiștii au fost impresionați de atmosfera înfricoșătoare. Sala de tortură este locul unde acum 4 secole erau pedepsiți prizonierii și femeile acuzate de vrăjitorie.Aproximativ 220.000 de lei au fost investiți pentru amenajarea încăperii. „Am lucrat timp de trei ani la restaurarea camerei de tortură și ne-am dorit
Sala de tortură din Castelul Corvinilor, deschisă vizitatorilor by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/22234_a_23559]
-
atmosfera înfricoșătoare. Sala de tortură este locul unde acum 4 secole erau pedepsiți prizonierii și femeile acuzate de vrăjitorie.Aproximativ 220.000 de lei au fost investiți pentru amenajarea încăperii. „Am lucrat timp de trei ani la restaurarea camerei de tortură și ne-am dorit să redam totul cât mai aproape de realitatea din perioada medievală. Încăperile sunt restaurate în locul unde au funcționat în trecut”, a declarat Ioan Bodochi, directorul Muzeului Castelului din Hunedoara. Fortăreața nu este numai o atracție pentru turiști
Sala de tortură din Castelul Corvinilor, deschisă vizitatorilor by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/22234_a_23559]
-
au prix de la vigueur. Țel est le cas du français. En revanche, pour un esprit debridé, amoureux de desordre, porté vers l'excès ou l'équivoque par inaptitude à la clarté, quelle leçon de discipline îl représente, quel moyen de torture, quel ascetisme! Apres avoir pratiqué d'autres langues, simples et relachées, vraies sources d'impropriétés délicieuses... on subit l'épreuve du français comme une camisole de force" etc. În carte, Cioran renunța la frază introductiva, care trădează inutil finalul demonstrației
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
idem, p. 21), (ne)oameni zeloși precum un președinte(...) de la Suceava, unu' Țurcanu, care s-o pus cu toată strădania ca să deie tot județu' colectivizat (cf. Nicolae Mihoc, Șcheia, Suceava, p. 21) au trecut la fazele superioare: injuria, bătaia și tortura. Pă mine m-o dus și m-o închis la cămin*) o săptămînă (...) Îmi ziceau că e musai să mă scriu, că altfel îmi ia pruncii și i-o duce. Și pe noi ne-o duce nu știu unde (...) Și au luat
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
interviu al lui Călin Petcana cu prof. Günter Figal de la Universitatea din Tübingen, elev al lui Hans-Georg Gadamer, intitulat Gadamer, între adevăr și metodă; încă un fragment, al 9-lea, din eseul lui H.-R. Patapievici, Note despre "omul recent"; Tortura politică în secolul XX de Ruxandra Cesereanu; Elita culturală română și problema identității naționale - comentariu de Victor Neuman la o carte cu această temă a sociologului maghiar Pászka Imre, apărută la Budapesta, și pe care am dori să o citim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
din '89? Oricum, au avut o responsabilitate morală? Soarta lor a fost asemănătoare cu a tuturor celor care au avut o culpabilitate civică și etică! Adică...nici una! Dacă nu au fost judecați cei vinovați din punct de vedere penal (crime, tortură) cenzorii au intrat în amnistia generală nedeclarată. Recent, am citit într-o revistă, analiza unui prozator cunoscut și apreciat - foarte apreciat și premiat - care făcea elogiul cenzurii motivînd că "ne-a obligat să găsim soluții stilistice superioare". Vedeți unde am
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
oamenii să vadă... să tremure, să știe". Acestea fiind spuse, rezultatul comparației echivalează oare cu semnul egalității dintre diferitele feluri de genocid? Între deportarea, torturarea, arderea de vii a unor oameni la Auschwitz și uciderea altora prin spînzurare, înfometare, bătaie, tortură, tratamente psihiatrice și mucegăirea în temnițe, penitenciare și lagăre de exterminare secrete? Chiar dacă nu, chiar dacă semnificația lor istorică și politică nu este nici ea identică, pe plan moral, ca și în planul codului penal, ele pot fi echivalente și merită
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
orașului, deși vremea nu era favorabilă. în final, s-a votat o Moțiune prin care se cerea guvernului rus să înceteze războiul din Cecenia, să permită observatorilor și ziariștilor străini accesul în zonă și să interzică folosirea violenței și a torturii împotriva populației civile. într-un stil deja consacrat, mijloacele de comunicare în masă n-au dat importanța cuvenită acestei manifestări de anvergură internațională. Au apărut doar două scurte relatări în România liberă și o notiță în 22. în Adevărul, trecându
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
ceaiul de mentă, cîinii vagabonzi: "Să nu-ți lepezi niciodată hîrtia de scris și prietenii cugetam într-o noapte scandalos de cuminte la masă era și mașina de scris dar cerul incolor și comun nu trecea prin camera mea de tortură adia un vîntișor metafizic la care noi nu aveam acces Niță trecea triumfător printre furcile caudine ale vieții (sic) speram ca odată și odată să iubesc și eu ceaiul de mentă și pozele din tinerețe dar iată îmi spun bucură
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
l-a chinuit toată viața și o retrăiește și azi, cînd e pensionar. Viața este chinuită, se destăinuie reputatul chirurg, foarte chinuită, tensiunea sub care trăiești este permanentă. Eram și acasă urmărit de griji. Telefonul a fost un instrument de tortură. De cîte ori suna, mă întrebam dacă nu s-a întîmplat ceva rău în spital. Sau dacă erau bolnavi gravi - și erau mereu - poate sună medicul de gardă să-mi anunțe o neplăcere. Sau dacă medicul de gardă trebuia să
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
a fost atît de tare înfricoșat, în anii stalinismului de ceva cu care a fost șantajat (să fie adevărate notele privind frecventarea cercurilor legionare?!), încît exprimarea adeziunii la comunism s-a transformat într-un reflex condiționat. Asemeni unui ins supus torturii la un interogatoriu, el o ține într-una cu cîteva clișee ieftine, pe care nu îndrăznește să le depășească. Știe, probabil, că încercînd să fie sincer chiar și în materie de marxism-leninism, ar putea sfîrși mărturisind unele lucruri, la care
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
obișnuite. Urînd revistei La mulți ani!, încheiem cu cîteva cuvinte din admirabilul editorial inaugural scris de Perpessicius acum treizeci de ani și reprodus parțial de Al. Condeescu: "Ti- tlul acestei publicațiuni, Manuscriptum, denumește, în forma lui solemnă, nu numai acea tortură dulce a manuscrisului care a muncit pe marii și pe micii scriitori, de la noi și de pretutindeni, dar și ceva din "farmecul manuscriselor", în primul rînd eminesciene, despre care scriam pe vremuri. Raportat la scrisul de mînă, tiparul este cam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
otrăvii ce șerpuia/ Spre inima lumilor./ Nu te va mai cerceta nicicînd sila nesfîrșită,/ Scîrba de a te folosi de verbul semenilor/ Puneai mai presus vaierul huhurezului/ Bolboroseala vulcanilor noroioși, lătratul șacalilor)./ Virtuți ale descumpănirii: grija neîntreruptă/ Pentru propria-ți tortură, mîndria geamătului,/ Toate lucrînd întru desăvîrșirea pierzaniei tale" (Renunțarea la har). Revelația "pierzaniei" alcătuiește miza acestor trăiri sterile, extazul lor blestemat, rodul lor înscris într-un înfricoșător registru antimistic. Declarîndu-și "rușinea de a fi sfînt", poetul nu suprimă transcendența, ci
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
degradare civică, confiscarea averii și plata sumei de o mie de lei, cheltuieli de judecată, din care ne exprimăm speranța că măcar un pol a revenit judecătorului, Adrian Dimitriu. Cum am spus, încă din timpul anchetei, după o ședință de tortură devenită insuportabilă, Dinu Pillat dobândise plenitudinea credinței. Și o cu totul altă filosofie a vieții. Revenit acasă, în 1964, îi declara soției sale că ,,nu-l mai interesează nimic din ce-l pasiona altădată și că nu-și dorește decât
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
lecturii analitice din Shakespeare timpul în care înainte ne desfătam vânând șobolani. Obișnuiți să furăm fructe din maglierii de prin curți și să omorâm câinii cu pietre, pe ulițele încinse din Guacamayal, pentru noi era cu neputință de scornit o tortură mai crudă decât viața aceea de prinți. Totuși, ne-am dat seama foarte curând că doamna Forbes nu era așa strictă cu ea însăși cum era cu noi, și asta a fost prima fisură a autorității sale. La început rămânea
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
de la Rîbnița. "Din cele relatate de mulți a trebuit să deduc, scrie el, fie că undeva, probabil "sus", fusese preluată toată experiența stalinistă și hitleristă, fie că dispuneam noi înșine de propriii noștri monștri, maeștri și genii în materie de tortură [...]. Căci n-a existat nici un arestat, un anchetat, căruia să nu-i fi fost frîntă șira spinării". În jurul lui dispar prieteni, oameni cunoscuți, cad mereu alte capete, inclusiv cele ale comuniștilor ilegaliști, sînt fărîmate destine (cazul Dr. Lörinc): "Trăiam într-
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
fi, în realitatea ei, lugubră, ar suna mai degrabă absurd-comic. Ferească Dumnezeu de-așa absurd și de-așa comic! Pentru practicarea ("subversivă") a "respirației adînci". Punct. Apropo de schingiuiri. Parcurg în "R.l." un eseu excepțional, extrem de savant. Nu credeam că tortura, cu nelimitatul ei ambitus, se poate oferi, ca subiect, pentru speculații atît de docte. Lucrul se întîmplă ca atare în "Limbajele durerii", două pagini de revistă în care este acoperită (exhaustiv, bănuiesc) întinderea temei. După excursul teoretic, se trece, cu
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
XX (indiferent de ideologia care îi animă) știu sau învață că făptura umană supliciată este un cuvânt care "se arată, se spune, se ascunde și se dăruie corporal"; de aceea, atunci când vătămează corpul victimei, ei vătămează, de fapt, cuvântul, scopul torturii fiind de "a dezarticula /.../, de a desface trupul din cuvântul său". Dezbrăcat de haine și schingiuit, trupul victimei este de două ori înstrăinat, drept care el devine o închisoare care emite sunete de durere, disperare și solitudine. Pielea rănită este ultimul
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
elemente: o armă violentă (agresoare) și o parte a corpului. De pildă: e "ca și cum" (spune victima) un burghiu mi-ar fi intrat în creier. Că arma și rana nu există, uneori, decât sub formula "ca și cum", aceasta ține de retorica durerii. Tortura deconstruiește vocea victimei. Majoritatea supliciaților își descarcă durerea prin urlet; unii îl utilizează ca scut sonor, alții semnalizează prin urlet sau se identifică acestuia. Nu este vorba despre un urlet propriu-zis, ci despre un sunet rău, un sunet niciodată auzit
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]