254 matches
-
c) deportarea; ... d) dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal; ... e) condamnarea sau execuția fără o judecată prealabilă efectuată de către un tribunal constituit în mod legal și care să fi judecat cu respectarea garanțiilor judiciare fundamentale prevăzute de lege. ... Torturarea, mutilarea sau exterminarea celor prevăzuți în alin. 1 se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. Dacă faptele prevăzute în prezentul articol sunt săvârșite în timp de război, pedeapsa
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144063_a_145392]
-
lege. Represaliile nu au limite: răpiri de persoane, „execuții extrajudiciare” (pag. 140, 143), dispariții neelucidate vreodată, brutalizarea unor procurori și avocați, uciderea unor martori la falimentarea întreprinderilor ce trebuie redistribuite oamenilor lui Putin, asasinarea militanților pentru drepturile omului, încarcerarea și torturarea rudelor unor rebeli (pentru a-i forța pe cei din urmă să se predea). 73 Prezumția de nevinovăție nu există. Dreptul la viață este o gogoriță: ostaticii din teatrul moscovit Dubrovka (2002) și din școala din Beslan (2004) sunt uciși
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lege. Represaliile nu au limite: răpiri de persoane, „execuții extrajudiciare” (pag. 140, 143), dispariții neelucidate vreodată, brutalizarea unor procurori și avocați, uciderea unor martori la falimentarea întreprinderilor ce trebuie redistribuite oamenilor lui Putin, asasinarea militanților pentru drepturile omului, încarcerarea și torturarea rudelor unor rebeli (pentru a-i forța pe cei din urmă să se predea). 73 Prezumția de nevinovăție nu există. Dreptul la viață este o gogoriță: ostaticii din teatrul moscovit Dubrovka (2002) și din școala din Beslan (2004) sunt uciși
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
îndepărtat, propagandă va folosi o terminologie foarte la modă în acei ani: „Titel și clica să”, „bandă”, „grupulețul titilist”, „Moarte lor!”, „Moarte reacționarilor!” etc. Un caz aparte este cel de la Timișoara, unde anchetatoarea de origine sârbă Vida Nedici, specializată în torturarea sexuală a bărbaților (lovirea testicolelor cu un creion), acuzată la un moment dat că ar fi agenta „titoistă”, este condamnată la moarte, dar nu este executată, fiind închisă la Mislea alături de alte deținute anticomuniste. Grațiata, se pare că și-a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în fapt fiind lăsate la discreția autorităților care le gestionau. Ele erau adesea niște gropi sub pămînt (de aici și denumirea de gropnițe sau grosuri) sau beciuri ale conacelor, fiind și locurile de executare a unor tipuri de schingiuiri și torturări. Pravilele lui Matei Basarab și Vasile Lupu, colecții de texte din canoanele împărătești, constituie primele legislații penale românești, în care principalele pedepse prescrise au fost243: scoaterea ochilor pentru cel care gonește un păzitor de vite și pentru cel ce fură
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
săraci fiind întreținuți de administrație. Secolul al XVIII-lea a marcat trecerea la pedeapsa cu închisoarea. Pușcăria și-a păstrat în tot acest timp și rolul de loc al supliciilor și de așteptare a unui verdict cu efecte corporale (bătăi, torturări, omorîri), dar în același timp detenția a devenit pedeapsă prin ea însăși. Durata încarcerării a crescut, pedeapsa cu închisoarea devenind una din pedepsele blînde de care beneficiau doar puțini condamnați. Corpul a continuat să fie principala țintă a represiunii penale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
adică de reprezentanții aleși de poporul român. Această cerință însă era prea peste dorința unora de răzbunare și afirmare. S-au grăbit să-l ucidă repede, să nu mai spună unele fapte ticăloase despre anumite persoane, în fața națiunii. Cred că torturarea celor doi bătrâni, de către călăii care-i legau cu funiile de mâini, din ordinul "instanței", l-a determinat pe judecătorul Gh.Popa, să apeleze la serviciul pistolului, pentru a se sinucide, răzbunând astfel verdictul nedrept și criminal dat. Poporul Român
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
din față și m-a orbit.) M. a reușit s-o liniștească. Johan a spus o poveste de prost gust. Anul trecut mai mulți tineri reclamați la poliție pt. că au jucat fotbal cu un arici. Au fost sancționați pentru torturare de animale. Johan e de părere că a fost o chestie "barosană" (!) Nu m-am putut abține, i-am tras puștiului un perdaf zdravăn. N-avea rost să mă ambalez, dar nici să facă apologia unui sport scârbos! Îmi amintesc
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
era eliberarea Kuweitului cînd, de fapt, era evident că adevăratul scop era distrugerea armatei irakiene și a infrastructurii economice și militare a Irakului. Iar mass-media repeta orice știre a zilei accentuînd asupra declarațiilor făcute de Administrația Bush în legătură cu așa-zisa torturare și tratare necorespunzătoare a prizonierilor de război americani (lucru ulterior descoperit a fi foarte exagerat) sau asupra afirmațiilor că o fabrică irakiană ce fabrica lapte pentru sugari distrusă în urma bombardamentelor americane nu era de fapt decît o instalație militară ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
informațiile posibile de la deținuți, majoritatea ascunse în cadrul anchetelor premergătoare proceselor în care aceștia erau condamnați, trebuia folosită o stratagemă. Întrucât aproape toți cei închiși fuseseră bătuți în anchetă și mulți dintre ei rezistaseră fără să dezvăluie toate informațiile, simpla lor torturare, oricât de atroce și fără limite, nu putea da rezultate complete. Cea mai bună metodă de a le smulge informațiile era de a le câștiga încrederea și a-i provoca la discuții libere, amicale. Înăsprirea regimului de detenție din iunie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Călin Zaharia. În ceea ce privește bătaia propriu-zisă, prima fază era cea a lovirii la comun, când se dădea cu pumnul, palma, piciorul ori ciomagul în orice zonă a corpului. Când erau anihilați și paralizați de șoc și durere fizică, se trecea la torturarea individuală, pe rând, a tuturor celor din cameră, în timp ce restul deținuților priveau îngroziți schingiuirea colegilor și prietenilor. Nu vom insista în acest capitol pe descrierea atrocităților, ci vom spune că grozăvia acestora a avut un rol important în demoralizarea și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
rând, a tuturor celor din cameră, în timp ce restul deținuților priveau îngroziți schingiuirea colegilor și prietenilor. Nu vom insista în acest capitol pe descrierea atrocităților, ci vom spune că grozăvia acestora a avut un rol important în demoralizarea și înspăimântarea victimelor. Torturarea lor putea dura oricât, între o zi și câteva săptămâni, până când se intra în următoarea fază, în care li se cereau mai întâi informații. Practic, până în acel moment, tinerii erau bătuți fără să le fie foarte clar de ce. Acesta era
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și au fost accentuate îndeosebi la Pitești-ele au existat în toate penitenciarele și lagărele din România comunistă, putem distinge următoarele stadii prin care victimele au fost forțate să treacă: I. câștigarea încrederii și obținerea de informații despre activitatea politică; II. torturarea; III. autodenunțul acțiunilor anticomuniste din exteriorul, dar și din interiorul închisorii; IV. autoflagelarea morală; și V. transformarea forțată în agresor. Exceptarea torturilor din aceste etape ni se pare a fi o gravă eroare, având în vedere faptul că întreaga acțiune
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Soare au încercat să îi sară în ajutor, au intervenit ceilalți suceveni, scenele ce au urmat fiind de o duritate extremă. În afară de bătăile la tălpi, la fese ori pe spate (agresorii erau dotați cu bâte), victimele au fost așezate, după torturare, în stive, unele peste altele, după care au fost iarăși supuse schingiuirilor, pornind din vârful stivelor. Inutil de adăugat că, în momentul în care cei din rândurile de jos susțineau alți zece deținuți, presiunea era atât de mare încât sfincterele
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a-i înspăimânta pe ceilalți (cu atât mai mult cu cât bătăile erau și mai crunte în aceste cazuri), arătându-le că nu era suficient să treci de partea lui Țurcanu pentru a fi scutit de torturi. Pătrășcanu crede că torturarea sa timp de o săptămână i-a acordat prilejul lui Țurcanu să intensifice bătăile în cadrul acțiunii, fapt demonstrat de apariția primelor victime: Gheorghe Șerban și Gheorghe Vătășoiu s-au sinucis, în timp ce Cornel Niță a fost ucis în bătaie pe 26
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a spus: 'Veți putea continua acțiunea dela Pitești și în acest penitenciar, însă să aveți grije să păstrați conspirativitatea. În această problemă veți putea sta de vorbă numai cu tov. sublocotenent-(arătându-l pe dl. slt. Sucegan)'. Primele încercări de torturare a deținuților au fost oprite de gestul lui Petre Năstase, care a simulat nebunia pentru a scăpa de bătăi. Acesta a aruncat cu gamela cu mâncare în milițianul Mihai Lazăr, iar Sucegan a luat imediat măsuri de izolare a celor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în alte părți ca având un rol conducător la Suceava, ca, de altfel, nici Popa 'Țanu'. Nu toți cei veniți de la Târgșor erau însă de partea acțiunii violente, astfel că Popa a organizat camerele 80, 81, 82 și 99 pentru torturarea lor și a celorlalți deținuți (numărul potențialelor victime crescând), punându-i în colectivul agresorilor pe Liviu Boeriu, la camera 80, Murărescu, la camera 81, Octav Botez, la camera 82, Stoian, Buta, Gh. Simionovici, Gorgos și Bârsan, la camera 99. Subliniem
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la sfârșitul lui decembrie 1950, fiind transferați, două luni mai târziu, la Canal. Dacă acest prim eșec s-a datorat lipsei interesului din partea regimului, nu la fel se poate spune despre următoarele. Astfel, zarva creată la Târgu Ocna cu ocazia torturării ratate a lui Eugen Dimitrov pe 1 mai 1951 a forțat Securitatea să înceapă o anchetă, desigur, mai mult formală, dar care a avut meritul de a opri aplicarea bătăilor. La scurtă vreme, în luna iulie, s-a produs un
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
echipele de teroriști și sabotaj din spatele frontului în zona Arad. Condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost încarcerat la Jilava, Pitești (de la 4 februarie 1949) și, din august 1951, la Gherla. Rechizitoriul arată că a participat la torturarea a trei deținuți țărăniști și că s-a ocupat cu strângerea de informații. Aristotel Popescu ar fi făcut parte din FDC de la Liceul 'Gheorghe Șincai' din 1940, iar mai târziu a devenit șeful grupului legionar de la Facultatea de Medicină din
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
trimite informații către Sima, inclusiv directorul Alexandru Dumitrescu fiind legionar! Trecând la analiza declarațiilor individuale, se remarcă inconsecvența lui Pătrășcanu; acesta afirmă că acțiunea e legionară, dar, în același timp, spune că Țurcanu și Nemeș erau informați de evenimente. Scopul torturării legionarilor era multiplu: salvarea elementelor legionare (sic!), crearea de noi cadre și întărirea organizației legionare. Printre altele, menționează că Țurcanu a fost ajutat de Steier, ceea ce ar însemna că acesta, de origine evreu, ar fi fost și el legionar. Pușcașu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și Dan Lucinescu, în regim de exterminare. În primăvara lui 1950 se găsea în camera 1-subsol, împreună cu Oprișan, Florică Dumitrescu, Vasile Pătrașcu, Viorel Gheorghiță, Dinu Mateescu, George Chivulescu, Nicolae Chivulescu, Nicolae Ioniță, Mărculescu și Stănescu. Octavian Voinea a asistat la torturarea zilnică a lui Dumitrescu la camera 2-subsol. Nemaiputând suporta bătăile, acesta l-a înfruntat într-o zi pe Titus Leonida, care tocmai se pregătea să îl schingiuiască din nou: Ba ai să torturezi pe p...a mă-tii, bandit și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe p... mă-tii creolină. Ai băut urină'. Au așteptat puțin și, văzând că nu moare, l-au bătut cumplit. Același Voinea susține că Dumitrescu fusese atât de torturat, încât a început să recunoască vini și fapte imaginare, și că torturarea sa cu exces de zel s-a datorat faptului că era nepotul comandantului legionar Butnaru din Iași. A fost cercetat pentru procesul Țurcanu la Ploiești între iunie și noiembrie 1953, dar declarațiile sale sunt ale unui om constrâns ori ale
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
4-spital, începând cu jumătatea lui ianuarie 1950, de către un 'comitet' condus de Țurcanu, Vasile Pușcașu, Iosif Steier, Coriolan Gherman, Gheorghe Oprea și Pafnutie Pătrășcanu. Pentru autodenunțuri a fost mutat într-o cameră condusă de Mihai Livinschi, unde a asistat la torturarea lui Vichente Murărescu. Dumitrescu a fost dus la Peninsula în mai 1950, în același lot cu Ion Bogdănescu, Gheorghe Oprea și Iosif Steier, și spune că a fost bătut și aici. La Poarta Albă, unde a lucrat de la sfârșitul lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
închis, acționând la Târgșor tot în sensul unei 'reeducări'. Totuși, după informațiile care erau cunoscute de către agresorii săi, Davidescu și-a dat seama că Livinschi îl trădase. Între decembrie 1949 și 19 ianuarie 1950, la camera 4-spital a participat la torturarea mai multor victime, printre care Alexandru Bogdanovici, Ion Angelescu, Ion Soare, Nicolae Zaharia, Traian Găbureac. A condus acțiunea din camera 3-corecție, în februarie-martie 1950, iar Pătrășcanu spune că a dat informații chiar la Securitatea din Pitești. Livinschi susține că a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
În fața acestui dublu refuz, doi elevi au fost puși să-i lovească, dar aceștia au prins curaj și au refuzat, la rându-le, motiv pentru care au fost snopiți în bătăi după aceea. Aurel Vișovan a asistat și el la torturarea lui Costache Oprișan, bătut de tot 'comitetul' și călcat în picioare până și-a pierdut cunoștința. A fost întins pe un prici și lovit sistematic cu curele, de la cap la picioare, agresorii schimbându-se între ei când oboseau. Pentru că leșina
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]