162 matches
-
cunoaște un proces de renaștere. Azi ea este recunoscută de autoritățile Regatului Unit. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; asemănătoare, mai ales la nivel fonetic și sintactic, cu bretona latină 80. corsicana (corsū) N Franța (Insula Corsica) dialect din grupul toscan al limbii italiene (indo-europeană, romanica) latină 81. cree OR Canada / N SUA familia amerindiana, ramura algică, grupul algonkin central; polisintetica; predominant SVO silabară originală, cree, creată în 1841, folosită și de inuktitut 82. creola franceză O Haiti (creola franceză haitiana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
palatul Rucelai (1446-1451), a lui Michelozzo, se distinge de celelalte prin aplicarea, pe fă?ada tradi?io-nal?, a unor pila?tri din cele trei ordine suprapuse. Acest efect monumental, transcriere f?cut? de Alberti a celor trei ordine ale Colosseumului, toscan (sau doric), ionic ?i corintic, inaugureaz? unul dintre ?abloanele clasicismu-lui. Aceast? tr?s?tur? de cultur? savant? este bine primit? de aristocra?ia comercial? din Floren?a, pentru c? marchea-z? oră?ul cu pecetea ?tiin?ei ?i a autorit??îi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
temelie:��n elevă?ia unei fă?ade, primul nivel, foarte bine prelucrat pentru a a?eza ansamblul respectivei fă?ade. Ordin: Sistem de compozi?ie caracteristic arhitecturii antice ?i clasice, combin�nd un joc de propor?îi modulare ?i ordinele toscan, doric, ionic, corintic, compozit. Ordin colosal: Ordin ridic�ndu�se pe unul sau pe mai multe niveluri ale fă?adei. Ordonare: Compozi?ia ritmat?, �n special pe unul sau mai multe ordine repetate, alternate sau suprapuse pe diferite niveluri ale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
bucură profesiunea lor, Fra Angelico exprimă o mistică senină într-o tehnică încă gotică, în timp ce Masaccio, din contra, inaugurează în frescele din capela Brancacci o artă care, prin simțul reliefului și al expresiei anunța arta Renașterii, ca și cea a toscanilor Botticelli, Gozzoli, Paolo Uccello, Pierro della Francesca, a sienezului Simone Martini, a mantuanului Mantegna și a venețianului Giovanni Bellini. Alte regiuni ale Europei, și ele stimulate de abundența averilor și de mecenatul prinților, cunosc o reînnoire a artelor plastice: la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
călăuzească spectatorul în contemplația armoniei divine și în aprofundarea semnificației sale. Încă de la începutul secolului al XV-lea, prin curățenie și prin frumusețe, pontifii au vrutvsă facă din Orașul Etern capitala universului: astfel, Sixt al IV-lea apelează la artiștii toscani cei mai cunoscuți pentru a decora capela (Sixtină) pe care tocmai o construiește la Vatican. Dar Roma cunoaște epoca sa de aur prin pontificatele lui lulius al II-lea și Leon al X-lea. Piesa prin-cipală a realizărilor papilor și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dialecte distincte și crede că, pentru a se forma o limbă literară italiană, ar trebui să se valorifice elemente din toate aceste dialecte. Dar, cînd Dante a scris (Divina) Commedia a folosit varianta lingvistică pe care o vorbea, adică dialectul toscan (prin subdialectul florentin). Această lucrare a devenit curînd foarte cunoscută și citită, încît, prin ea, acest dialect s-a impus ca bază a limbii literare italiene moderne. Astfel, încununată de activitatea unor mari personalități renascentiste Dante Aligheri, Francesco Petrarca și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost cea ostrogotă, cea lombardă și cea francă. Italiana are trei grupe mari de dialecte: nordice (din care un subgrup îl reprezintă dialectele galo-italice, apropiate sub unele aspecte de limbile provensală și franceză), centrale (din care face parte și dialectul toscan) și meridionale (acestea avînd multe asemănări cu limba română). Limba italiană este, alături de română, mai conservatoare decît alte idiomuri romanice, fiindcă păstrează, în mai mare măsură, elementul latin, aproape de forma lui originară. În același timp, italiana se distinge însă printr-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din secolul al X-lea, ulterior folosindu-se în scris diferite dialecte, care au realizat dialecte literare de prestigiu, unele menținîndu-se în uz pînă în epoca modernă. Limba literară italiană comună s-a format pe baza subdialectului florentin al dialectului toscan și a fost prima limbă literară modernă care s-a fixat într-o formă stabilă încă din secolul al XIV-lea. Impunerea ei s-a datorat, pe de o parte, prestigiului economic și politic al Florenței și, pe de altă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
expresie poetică, considerînd că aspectul literar al limbii italiene ar fi trebuit să se realizeze prin contribuția tuturor celor paisprezece dialecte. Atunci cînd a scris însă în limba italiană, el a folosit doar elementele care caracterizau subdialectul florentin al dialectului toscan, adică limba provinciei sale. Modelul său a fost urmat apoi de alți reprezentanți de seamă ai Renașterii italiene, Giovanni Boccaccio și Francesco Petrarca, încît acest subdialect a fost impus ca limbă literară a tuturor italienilor. Dante a considerat că limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
actuală continuă să se scrie unele opere literare, îndeosebi poezii, în dialecte. Dar, aceste fenomene nu pot avea un efect prea important, deoarece limba literară creată de învățații Renașterii în frunte cu Dante Alighieri pe baza subdialectului florentin al dialectului toscan s-a impus definitiv și reprezintă limba literară a tuturor italienilor. Ca în toate țările neolatine vestice însă, datorită unei baze dialectale înguste, limba literară italiană reprezintă de fapt pentru majoritatea vorbitorilor de limbă italiană o a doua limbă, așa cum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acestea au fost diferite de la o limbă literară la alta. În Franța, impunerea dialectului central ca bază a limbii literare comune într-o epocă mai tîrzie a fost determinată, în primul rînd, de cauze politice, în Italia însă, afirmarea dialectului toscan a fost favorizată de cauze cultural-literare: valoarea de excepție a operelor literare create în Renaștere de scriitorii din Florența. Totuși asemenea situații aparent total diferite au și aspecte convergente căci au fost înlesnite, pe de o parte, și de faptul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de mâna unui Vergiliu pe o tabletă cuneiformă. Ca un solecism peisager. Lapsus sau semn discret cu ochiul către vecin, așa ca de la prietenul calcarului către purtătorii rozariului? În Galileea, țara lui Isus, Muntele Fericirilor e un buchet rotunjit și toscan, de culoarea macului de câmp și a narcisei galbene. Muntele Nebo, din țara lui Moise, în Iudeea, e un munte pleșuv și povârnit, cu stânca și grohotișul neumbrit de verdeață. Două medii, două climate, două temperamente. Blândețea umedă contra uscăciunii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Machiavelli scria că republicile antice au folosit trei moduri de augmentare 51. Primul a fost să formeze o liga a câtorva republici, niciuna dintre ele neavând prevalența asupra celorlalte. Machiavelli a invocat exemplul vechilor etrusci, pe care i-a numit "toscani"52. Vechii toscani au condus întreaga Italie la nord de Romă și la sud de Alpi. Primul mod a avut dejavantaje semnificative, oricum. Vechii toscani au fost incapabili să-și extindă conducerea peste întreaga Italie și s-au dovedit incapabili
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
republicile antice au folosit trei moduri de augmentare 51. Primul a fost să formeze o liga a câtorva republici, niciuna dintre ele neavând prevalența asupra celorlalte. Machiavelli a invocat exemplul vechilor etrusci, pe care i-a numit "toscani"52. Vechii toscani au condus întreaga Italie la nord de Romă și la sud de Alpi. Primul mod a avut dejavantaje semnificative, oricum. Vechii toscani au fost incapabili să-și extindă conducerea peste întreaga Italie și s-au dovedit incapabili să apere Lombardia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
neavând prevalența asupra celorlalte. Machiavelli a invocat exemplul vechilor etrusci, pe care i-a numit "toscani"52. Vechii toscani au condus întreaga Italie la nord de Romă și la sud de Alpi. Primul mod a avut dejavantaje semnificative, oricum. Vechii toscani au fost incapabili să-și extindă conducerea peste întreaga Italie și s-au dovedit incapabili să apere Lombardia împotriva galilor. Ei nu au lăsat, de altfel, o istorie a lor înșiși 53. Un al doilea mod de augmentare, unul urmat
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli a considerat că Florența a făcut greșeala de a-si supune imediat vecinii, prima metodă, ilustrata de liga etrusca, merita în continuare toată atenția. Machiavelli a sugerat că aceasta ar putea fi cea mai bună opțiune, inca deschisă, pentru toscanii epocii lui. Castruccio a părut să indice această cale când a vorbit în Vită de împrietenirea cu statele vecine 57. Și, așa cum a sustinut Machiavelli în altă parte, "oamenii născuți în unul vor fi aproape întotdeauna de aceeași natură"58
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să ofere posibilitatea unei prelungite independente, daca nu măreția Romei. Dar recomandarea unei ligi, așa cum a făcut-o Machiavelli, conține în ea încă ceva ușor enigmatic. De ce ar fi recomandat Machiavelli un mod de augmentare care i-a condus pe toscani la uitare? Probabil Machiavelli a considerat că avantajul oferit de o liga era ușor de transformat într-o rețea de "parteneri". Întrucât republică care dorea să se extindă trebuia să-i însele pe altii ajutându-se astfel pe sine și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
septembrie la vânătoare și că îi pare rău că vînătoarea se încheiase. În sfârșit am vânat sturzi cu mâna mea... și așa am stat toată luna septembrie; pentru ca ulterior totul să se încheie ... spre marea mea neplăcere". Cu atenția specifică toscanilor, Roberto Ridolfi ne-a arătat că sezonul de vânătoare a sturzilor începe în octombrie și se încheie la sfârșitul lunii noiembrie. De aceea el a propus ca să fie schimbată luna "septembrie" cu "octombrie"36. Această mențiune este foarte bine venită
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
timp, ca și cu personalul Cancelariei, a cărui activitate a condus-o atât de mulți ani. La trei zile după concediere, pe 12 noiembrie 1512, Signoria a aprobat un document prin care i se interzicea lui Machiavelli părăsirea teritoriului statului toscan pe o perioadă de un an. Prin această relegatio în teritoriul florentin, Signoria i-a pus lesă lui Machiavelli, dar nu l-a exilat de la Florența, cu toate că în secolul al XIX-lea se considera că acest fapt a avut loc
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
echilibru între autonomia extinsă acordată la nivel local în domenii ce priveau gestiunea zilnică a problemelor administrative și introducerea unor prerogative deosebit de puternice ale Florenței la nivelul puterii executive, situație ce se verifică și la Pistoia și în întreg statul toscan în secolele succesive. În anul 1581, cănd eseistul Michel de Montaigne a ajuns la Pistoia, a scris în al său Journal de voyage o pagină deosebit de frumoasă asupra condițiilor orașului ce se află în componență Marelui Ducat, ceea ce demonstrează că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prin a evocă o situație care este familiară pentru oricine s-a aventurat în lectură minunatei ediții a scrisorilor lui Lorenzo, ediție care este în curs de completare sub conducerea profesorului Rubinstein 2. La 3 septembrie 1465, în micul oraș toscan Fucecchio, localizat la aproximativ 35 km nord-vest de Florența, Bătrânii orașului și Conducătorul domeniul justiției s-au întrunit cu un numar de cetățeni pentru a discuta alegerea în funcția combinată de cancelar și notaio del danno dato3. Funcția urma să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1980-1985, I, pp. 114-121. Dați, Gregorio, Istoria di Firenze, Luigi Pratesi (ed.), Tonți, Norcia, 1902. Dedola, Marco, "Governare sul territorio", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I. Delizie degli erudiți toscani, vol. 24, Ildefonso da Sân Luigi, Cambiagi, Florența, 1770-1789, XI, p. 241. Dudan, Bruno, Sindicato d'oltremare e di terraferma, Foro italiano, Romă, 1935. Dupont-Ferrier, Gustave, "Le Rôle des commissaires royaux dans le gouvernement de la France, spécialement du XIVe au
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Rill, Gerhard, "Reichsvikar und Kommissar. Zur Geschichte der Verwaltung Reichsitaliens im Spätmittelalter und în der frühen Neuzeit", în Annali della Fondazione italiană per la storia amministrativa, 2 (1965), pp. 173-198. Rodolico, Niccolò; Giuseppe Marchini, I palazzi del popolo nei comuni toscani del medioevo, Electa, Florența, 1962. Rubinstein, Nicolai, The Government of Florence under the Medici (1434 to 1494), Oxford, Oxford University Press, 1966. Salvi, Michelangelo, Historie di Pistoia e fazioni d'Italia, 3 vol. (1656-1662), rpt., Forni, Bologna, 1978, ÎI. Samanek
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
titlul a fost frecvență. Acesta pare să fie cazul în Demetrio Marzi, La cancelleria della Repubblica fiorentina (Rocca S. Casciano, Cappelli, 1910, pp. 636-637; vezi, de asemenea, zibaldone al familiei Adimari, redactat în 1613 și publicat în Delizie degli erudiți toscani, vol. 24, Ildefonso da Sân Luigi (ed.), Cambiagi, Florența, 1770-1789, XI, p. 241. 21 Scrisoarea din 7 septembrie 1364 către Signoria de la Bernardo Beccanugi, Podestà la Peccioli; ASF, SCRO, 6, fol. 21. 22 Prevederea din 29 august 1367 este citată
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Press, Princeton, 1919. Vezi și comentariile lui Franco Cardini și Sergio Raveggi, Palazzi pubblici di Toscana. I centri minori, Sansoni, Florența, 1983, pp. 141-152. Despre palate în general, vezi: Niccolò Rodolico și Giuseppe Marchini, I palazzi del popolo nei comuni toscani del medioevo, Electa, Florența, 1962; G. M. Tabarelli, I palazzi pubblici d'Italia. Nascita e trasformazione del palazzo pubblico în Italia fino al secolo XVI, Busto Arsizio, Bramante, 1978; și lucrarea fundamentală a lui Jürgen Paul, Die mittelalterlichen Kommunalpaläste în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]